Pro Universitaria UBB Cluj

Ediție pilot | Octombrie 2019 | Preț 30 lei | www.prouniversitaria.ro

«La Centenar și oricând este bine „să rămânem întregi
la minte” – cum ar fi spus un dascăl de-al meu –,
adică lucizi, echilibrați, decenți. Miza UBB este, cum se
spune mai nou, excelența, adică performanța de vârf.
Pe de o parte, toate specializările de la UBB, prin

oamenii care le ilustrează, trebuie să ajungă de cel
mai înalt nivel, adică să fie competitive la scară mondială,
iar pe de altă parte, trebuie să știm să păstrăm nivelurile
înalte atinse deja»
– interviu cu acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop,

EDITORIAL 

„2019: sărbătoare în spațiul
universitar clujean”

C

de NiColae Cîrstea,

Președintele Grupului editorial
Universul Juridic – Pro Universitaria

unoscută și cotată drept cea mai
importantă instituție de învățământ
superior din România, Universitatea
babeș-bolyai aniversează în acest an
Centenarul său. Este un moment unic,
de reflecție și bilanț, de bucurie,
care certifică longevitatea unui blazon
peren al culturii naționale.
Nu cred să fi putut exista un moment mai
potrivit pentru o modestă contribuție a Grupului
nostru editorial, la această aniversare națională,
prin intermediul prezentei ediții-pilot a revistei
PRO UNIvERSITARIA, consacrată integral acestui
înălțător moment aniversar.
Ideea proiectului nostru, din multe puncte
de vedere inedit, este aceea de a prezenta, piesă
cu piesă, un „puzzle” viu și adevărat care să
înfățișeze Universitatea, de la fondarea sa și până
azi, cu perspectivele care i se întrevăd.
Ne-am străduit să fim pertinenți în dialogurile
noastre cu interlocutorii din comunitatea
academică a Ubb, cu Rectorul, prorectorii și
decanii facultăților universității. Ne-am îngrijit
să întrebăm la obiect, să cuprindem idei,
informații și opinii care să reflecte viața
universitară tumultuoasă de pe Someș. Am fost
onorați să inserăm mesaje emoționante din
partea unor absolvenți ai Ubb deveniți nume
sonore și cu recunoaștere unanimă locală și
globală, am consemnat cu bucurie reacțiile mai
tinerilor alumni, am notat cu deschidere
gândurile și inițiativele principalelor organizații
studențești din marea universitate clujeană.
Ne-am concentrat asupra prezentului și am dorit
cu obstinație să descoperim fața luminată a Ubb,

Revista PRO UNiveRsitaRia
NiCOLae CÎRstea – DIRECTOR

nicolae.cirstea@prouniversitaria.ro

Ediție pilot –
octombrie 2019

ridurile trudei întru studiu și creație.
Am căutat informația, cifrele absolute ale
statisticii, referințe privind bugetele și
cercetarea, numărul de cursanți, masteranzi,
doctoranzi și al cadrelor universitare. Am făcut
fișe, mici cărți de identitate ale facultăților de azi,
dar am avut grijă să întrebăm de fiecare dată
despre proiecte de viitor, despre proiecțiile anilor
ce vin, despre aspirații.
A ieșit o fotografie de parcurs a Universității
babeș-bolyai la ceas de sărbătoare, o poză din
vechime, zimțată pe margini, romanțată ușor de
suflul patetic și patina nostalgică a discursurilor
de moment, în care se distinge drumul Ubb către
înainte, căutat cu râvnă și răbdare.
Dacă până în Decembrie 1989 mediul universitar
românesc a avut un parcurs stabilit pe baza altor
principii, la 30 de ani de la momentul Revoluției
sistemul universitar românesc încă se așază
și se definește.
În acest context, imaginea și aprecierea de care
se bucură pe plan național și internațional
Universitatea babeș-bolyai reprezintă
certitudinea imuabilă de care Transilvania
și România au atâta nevoie.
Mulțumim celor care conduc destinele Ubb
pentru disponibilitatea și sprijinul ireproșabil
acordat pentru realizarea acestui proiect
editorial important. Ne bucurăm că ideile
noastre au reușit să prindă contur în paginile
care urmează și tragem nădejde că le veți citiți
cu interes.
Anul 2019 a pus Clujului pe creștet o cunună
de aniversări importante. Centenarul Ubb e însă
bijuteria coroanei!

aLeXaNDRa iONesCU – CORECTURĂ
redactie@universuljuridic.ro
iOaNa MUReșaN – CORECTURĂ
ioana.muresan@ubbcluj.ro

CRistiaN PaveL – REDACTOR-ȘEF

iOaN CiORteaNU – RESPONSAbIL TIPAR
tipografia@ncprinting.ro

MiRCea FiCa – CONSULTANT EDITORIAL

eDitURa PRO UNiveRsitaRia

cristian.pavel@universuljuridic.ro
mircea.fica@universuljuridic.ro
vLaD PĂtRUȚĂ –

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ
dtp@universuljuridic.ro

PUbLiCaȚie eDitatĂ De

b-DUL IULIU MANIU NR. 7, CORP C,
SECTOR 6, bUCUREȘTI
TEL. (+4)0732.320.664

www.PROUNIvERSITARIA.RO

issN 2668-5752, issN-L 2668-5752

NiCOLae CÎRstea –
PREȘEDINTE
nicolae.cirstea@universuljuridic.ro
DaNa CĂPRiCeRU –
DIRECTOR EDITURĂ
editura@prouniversitaria.ro

MaRia GHiORGHiU –
DIRECTOR FINANCIAR
maria.ghiorghiu@universuljuridic.ro
RaDU MitRea –
DIRECTOR vÂNZĂRI
radu.mitrea@universuljuridic.ro

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 1

SUMAR
VIVAT ACADEMIA

3 „Universitatea babeș-bolyai, singura universitate
românească de excelență, de 4 stele”
Interviu cu acad. prof. univ. dr. ioan-aurel Pop,
Rectorul Universității babeș bolyai, Cluj-Napoca

14 Doctor Honoris Causa ai Ubb – selecție

FILE DE ISTORIE

8 Un destin centenar,

Universitatea clujeană 1919-2019

STATISTICI

12 Universitatea babeș-bolyai astăzi

ALUMNI

15 absolvenți ai Universității – personalități care

au marcat știința și cultura spațiului românesc
16 „Ubb – o pepinieră pentru circulația ideilor
care au ajutat la reclădirea democrației”
17 „O mândrie exaltată!”
18 „Centenalia feliciter!”
20 „Cluj – Oraș al științei!”
21 „am fost student al Universității clujene”
22 bucuria vieții noastre
24 absolvenții Ubb salută Centenarul

RESTITUIRI

27 Rectorii Universității Clujene din ultima sută de ani

UNIVERSITATEA ÎN CETATE

28 strategia de Dezvoltare a Municipiului
a fost realizată și actualizată de către
Universitatea babeș-bolyai
Interviu cu emil bOC,
primarul municipiului Cluj-Napoca

OAMENI CARE CONTEAZÃ

32 „avem ca răspundere creșterea unei generații

responsabile pentru sine, pentru ceilalți și pentru
întreaga creație”
Interviu cu pr. prof. univ. dr. ioan CHiRiLĂ,
președintele Senatului Universității babeș-bolyai

34 „Ubb deține cea mai mare bază materială

din cadrul instituțiilor de învățământ superior
din România”
Interviu cu prof. univ. dr. ioan bOLOvaN,
Prorector, Administraţie şi patrimoniu,
relaţia cu studenţii

42 „Ubb are o calitate foarte ridicată
a resursei umane”
Interviu cu conf. univ. dr. Cristian Marius LitaN,
Prorector, Formare continuă, ID, IFR,
Editura Presa Universitară Clujeană

44 „avem un dialog permanent legat de cerințele pe
care companiile le au de la absolvenții noștri”
Interviu cu prof. univ. dr. Mihaela LUţaş, Prorector,
Relația cu mediul de afaceri, fundraising, relația cu
alumni, practica studențească

46 Linia maghiară de studii din Ubb este un coagulant
esențial al cooperărilor internaționale
Interviu cu prof. univ. dr. bálint MaRkó, Prorector, Linia
de studii în limba maghiară, extensiile, relația cu
universități maghiare, asigurarea calității
48 „avem peste 1.000 de acorduri de colaborare cu
universități din toată lumea!”
Interviu cu prof. univ. dr. Călin RUs,
Prorector, Comunicare, imagine,
relația cu presa, relații internaționale

50 „De secole, Universitatea din Cluj
reprezintă locul de formare a intelectualității maghiare
din transilvania”
Interviu cu conf. univ. dr. anna sOós, prorector,
linia de studii în limba maghiară, curriculum
51 „Doctoratul s-a transformat într-o treaptă
în devenirea ştiinţifică a cercetătorilor”
Interviu cu acad. prof. univ. dr. ioan bUCUR,
director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat
din cadrul Ubb

PALMARES

52 Universitatea babeș-bolyai din Cluj-Napoca –
vizibilitate și impact național și internațional

DECANUS

54 „Miza următorilor ani este atragerea

de studenţi străini full-time”
Interviu cu prof. univ. dr. adrian PetRUșeL,
decanul Facultății de Matematică şi Informatică

56 „97% din absolvenții Facultății de Fizică
își găsesc un loc de muncă în domeniu
în primul an de la absolvire”
Interviu cu prof. univ. dr. Ladislau NaGy,
decanul Facultății de Fizică

58 „Rata de angajare a absolvenţilor Facultăţii de

Chimie și inginerie Chimică este de aproximativ 70%”
Interviu cu conf. univ. dr. Gabriela Nicoleta NeMeș,
decanul Facultăţii de Chimie și Inginerie Chimică

60 „şcoala clujeană de biologie s-a afirmat
prin contribuţia savanţilor emil Racoviţă
şi alexandru borza”
Interviu cu acad. prof. univ. dr.
Octavian POPesCU, decanul Facultăţii
de biologie şi Geologie

62 „Facultatea de Geografie are peste 2.000 de

studenţi înmatriculaţi în anul universitar 2018/2019”
Interviu cu prof. univ. dr. Dănuț PetRea,
decanul Facultății de Geografie

36 Ubb - în liga mare a universităților world-class

64 „suntem singura facultate care promovează

38 „Cultura germană a jucat un rol important

66 „absolvenții noștri au avut cea mai bună rată

interviu cu prof. univ. dr. Daniel DaviD, Prorector,
Cercetare, competitivitate – excelență și publicații
științifice

în formarea identității naționale române”
Interviu cu prof. univ. dr. Rudolf GRäF,
Prorector, Linia de studii în limba germană, relația cu
universități de limbă germană, resurse umane, doctorate

40 „bugetul anual al Ubb este unul record și depășește
jumătate de miliard de lei”
Interviu cu prof. univ. dr. Dan LazĂR,
Prorector, Finanțare, fonduri europene, informatizare

convergența științei Mediului și ingineria Mediului!”
interviu cu prof. univ. dr. ing. alexandru OzUNU,
decanul Facultății de Științe și Ingineria Mediului
de reușită la concursul de admitere
la institutul Național al Magistraturii”
Interviu cu prof. dr. Florin stReteaNU,
decanul Facultății de Drept

68 „evaluările internaționale și naționale
exprimă excelența pregătirii studenților
din Facultatea de Litere”
Interviu cu prof. univ. dr. Corin bRaGa,
decanul Facultății de Litere

2 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

70 Facultatea de istorie și Filosofie:
„Continuăm să aducem prestigiu Ubb!”
Interviu cu prof. univ. dr. Ovidiu augustin GHitta,
decanul Facultății de Istorie și Filosofie

72 „specializarea în antropologie din cadrul
Facultății de sociologie este cea mai rară
și cu cei mai puțini studenți în țară!”
Interviu cu conf. univ. dr. Paul teodor HĂRĂGUș,
decanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială

74 „Facultatea de Psihologie și științe ale educației
este a doua ca mărime la nivelul Ubb
și cea mai mare facultate de profil din țară”
Interviu cu prof. univ. dr. Nicolae adrian OPRe, decanul
Facultății de Psihologie și Științe ale Educației
76 „Facultatea de științe economice și Gestiunea
afacerilor este cea mai mare facultate a Ubb”
Interviu cu conf. univ. dr. Răzvan valentin MUstaȚĂ,
decanul Facultății de Științe Economice și Gestiunea
Afacerilor

78 „Cercetarea și predarea europenisticii
ating cotele performaței la Cluj”
Interviu cu prof. univ. dr. Nicolae PĂUN,
decanul Facultății de Studii Europene

80 „Facultatea de business este cea mai
internaționalizată facultate de profil din România”
Interviu cu conf. univ. dr. ioan alin NistOR,
decanul Facultății de business

82 „Facultatea de științe Politice, administrative
și ale Comunicării din Cluj oferă singura specializare
de Media Digitală din țară”
Interviu cu prof. univ. dr. Călin emilian HiNȚea,
decanul Facultății de Științe Politice, Administrative
și ale Comunicării

84 „Facultatea de educație Fizică și sport din Cluj
este cea mai căutată, dorită și uneori invidiată
facultate de educație fizică din țară”
Interviu cu prof. univ. dr. Leon GOMbOș,
decanul Facultății de Educație Fizică și Sport

86 „Facem tot posibilul ca Facultatea de teologie
Ortodoxă să dea culoare și vivacitate Universității”
Interviu cu pr. prof. univ. dr. vasile staNCiU, decanul
Facultății de Teologie Ortodoxă

88 „Facultatea de teologie Greco-Catolică s
e simte acasă în Universitatea babeș-bolyai”
Interviu cu Pr. prof. univ. dr. Cristian baRta, decanul
Facultății de Teologie Greco-Catolică

90 „Facultatea de teologie Romano-Catolică
are o poziție consolidată în cadrul instituțional
al Universității babeș-bolyai”
Interviu cu conf. univ. dr. ioan vik, decan
al Facultății de Teologie Romano-Catolică

92 „Înscrierea învățământului teatral
într-o universitate generalistă, la Cluj,
a reprezentat o premieră națională”
Interviu cu prof. univ. dr. Liviu MaLiȚa,
decanul Facultății de Teatru și Film

94 „studenții Facultății de teologie Reformată
provin din ardeal, banat și Partium”
Interviu cu conf. habil. dr. Olga LUkaCs,
Decanul Facultății de Teologie Reformată

GAUDEAMUS

95 „studenție ca-n filme la Ubb:
mănâncă, roagă-te, iubește!”
96 „CsUbb, centrul nervos
al vieții studențești clujene”

VIVAT ACADEMIA

„Universitatea Babeș-Bolyai,
singura universitate românească
de excelență, de 4 stele”
Interviu cu acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, Rectorul Universității babeș bolyai, Cluj-Napoca

Ioan-Aurel Pop este o personalitate distinsă a vieții social-academice din România.
S-a format profesional la Cluj și și-a dedicat întreaga sa carieră strălucită acestui oraș.
A fost șef de promoție al Facultății de Istorie din Universitatea Babeș-Bolyai, unde a rămas apoi cadru
universitar, obținând toate titlurile universitare posibile, până la cel de profesor doctor.
Din 2010 este membru titular al Academiei Române și din 2012 este rectorul Universității Babeș-Bolyai.
CV-ul domniei sale cuprinde numeroase premii, distincții, lucrări publicate, afilieri în nenumărate comitete și
comisii naționale și internaționale. În 2018 a fost ales și Președintele Academiei Române.
La 3 noiembrie 1919, Vasile Pârvan
rostea la Cluj „Datoria vieții noastre” –
cursul inaugural al Universității „Daciei
Superioare”. Pentru întâia dată, în
Transilvania, începea să funcționeze un
învățământ superior cu predare în limba
română. Atunci a fost așezată, practic,
piatra de temelie a marii universități
celebrate astăzi. A fost posibilă fondarea
UBB în contextul politic favorabil al
actului Marii Uniri sau vorbim despre o
urmare inevitabilă a emancipării
românilor?

În Transleithania, adică în partea de răsărit a
Imperiului Austro-Ungar (dăinuitor în istorie
timp de 51 de ani), regiune care însemna, în
fapt, vechea moștenire a regatului medieval
ungar (adică, în acord cu mitologia maghiară,
teritoriile „Coroanei Sf. Ștefan”), nu s-ar fi
putut crea niciodată o astfel de universitate,
cu limba de predare română. Legislația și, mai
ales, cutuma acestui stat nu ar fi permis un
asemenea fapt, considerat o ofensă la
identitatea maghiară. De altminteri,
concepțiile politice și statale ale celor două
națiuni erau diametral opuse: în vreme ce
românii apărau dreptul popoarelor la
autodeterminare, adică dreptul de a se decide
soarta unei provincii istorice în funcție de
voința majorității, de ponderea în purtarea
sarcinilor publice și de realitățile zilei,
maghiarii privilegiau dreptul istoric, dreptul
PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 3

VIVAT ACADEMIA
forței, dreptul cuceririi prin sabie, spiritul
nobiliar și presupusa lor calitate de „civilizatori
ai bazinului Carpatic”. De altminteri, cu astfel
de „argumente”, au și pierdut la Conferința de
Pace de la Paris, unde s-a dat câștig de cauză
popoarelor și nu imperiilor.
Cererea de învățământ superior în limba
română este veche. Ea a fost sugerată încă
din secolul al XvIII-lea, când, cu forțe proprii
ale comunităților românești, s-au făcut
înaltele școli ale Blajului (1754). Cererea a
fost trecută în programul Revoluției Române
de la 1848-1849 și exprimată răspicat la
Marea Adunare Națională de la blaj (mai
1848). Românii reprezentau două treimi din
populație, purtau majoritatea sarcinilor
publice în Transilvania, dar nu aveau nicio
școală românească, de niciun grad,
întreținută de stat. Prin urmare,
Universitatea românească de la Cluj s-a
făcut exclusiv datorită Marii Uniri și
includerii Transilvaniei în Regatul României.
Fără Regatul României, toate eforturile
luminaților intelectuali ardeleni ar fi fost în
van. vasile Pârvan ne-a arătat, într-adevăr,
care era menirea noastră de intelectuali
români și europeni, cum trebuia să
servească universitatea marele corp care era
națiunea, dar cum să slujească și umanitatea
în general. Prin „Datoria vieții noastre” –
discurs etern valabil, în ideile sale de bază –
ni s-a lăsat un testament de la care, în linii
mari, nu ne-am abătut niciodată.

(titlurile) posibile atunci, adică baccalureus,
magister artium și doctor. Limba de predare
era latina, părintele spiritual a fost
diplomatul iezuit italian Antonio Possevino,
primul rector a fost polonezul Jacobus
wujek, primii profesori au fost italieni,
maghiari, germani, polonezi, iar între
studenți era să fie și Nicolae Pătrașcu, fiul și
moștenitorul principelui Mihai viteazul.
După fondarea aceasta timpurie,
Universitatea și-a întrerupt de mai multe ori
activitatea (precum s-a întâmplat cu multe
dintre universitățile vechi), dar nu a dispărut
niciodată, ci a renăscut mereu, ca pasărea
Phoenix. Ea a fost revigorată sub Habsburgi
(după 1688), a fost reorganizată sub
împăratul Iosif al II-lea (1780-1790), s-a
refondat ca universitate modernă maghiară,
în 1872 etc. Limbile de predare, până la
1919, au fost latina, maghiara și germana. În
ultima sută de ani, Universitatea din Cluj a
funcționat fără întrerupere, deși a trecut
prin vremuri grele, a trebuit să plece în
băjenie în perioada dictatului de la Viena
(1940-1944), să sufere rigorile regimului
comunist etc. În ciuda acestor avataruri, de
la 1919 încoace, Universitatea din Cluj a fost
un reper fundamental al vieții intelectuale
românești, al învățăturii înalte, al cercetării
și al civismului, puse în serviciul națiunii și al
cunoașterii universale.

Puțini știu că Universitatea pe care o
„păstoriți” este continuatoarea tradiției
Colegiului Iezuit din Cluj, înființat în anul
1581, având rang de academie, că aici
elevii studiau inițial în limba latină și că
primul rector a fost un călugăr iezuit de
origine poloneză. Cât de zbuciumată
a fost istoria UBB în cei 100 de ani?

Perioada interbelică s-a dovedit fastă
pentru noua universitate din Transilvania,
de vreme ce a existat o consolidare a
sistemului de învățământ pe temelii noi.
Mai mult, sporindu-i importanța în noua
Românie întregită, instituției i-a fost
schimbată denumirea prin decret regal,
în 1927, în „Universitatea Regele
Ferdinand I’’. Câte alte nume a avut
Universitatea până astăzi?

Istoria Universității a fost zbuciumată în toți
cei aproape 450 de ani trecuți de la prima
fondare, petrecută, într-adevăr, prin anii
1579-1581. Atunci, prin actul de fondare
emis la vilnius sau vilna (în Uniunea PolonoLituaniană, al cărei rege era principele
transilvănean Ștefan/István báthori), la 12
mai 1581, se crea un Colegiu Major Iezuit cu
rang de academie europeană, egal din toate
punctele de vedere cu academiile (=
universitățile) din Franța, Germania, Italia și
Spania și cu dreptul de conferi toate gradele

O universitate cu o istorie așa de lungă și de
zbuciumată s-a întâlnit și cu mulți „nași” în
lungul drum până la contemporaneitate. În
1872, Universitatea refondată a luat numele
împăratului ctitor, Francisc Iosif (care avea și
titlul de rege al Ungariei). La 1919, instituția
a fost botezată (neoficial) frumos de vasile
Pârvan, anume „Universitatea Națională a
Daciei Superioare”. Un clasicist și un
arheolog de asemenea marcă nici nu putea
găsi un nume mai potrivit cu tradiția
românească ardeleană, obsedată de

4 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

latinitate și de sigiliul Romei, care ne
marcaseră pentru vecie destinul.
La 1927, la moartea regelui întregitor de țară
și fondator de instituții (între care și Alma
Mater clujeană), Universitatea s-a chemat, cu
mândrie, „Regele Ferdinand I” și a purtat
acest nume până la reforma comunistă
sovietică din 1948. Între 1948 și 1959,
instituția
s-a numit „victor babeș”, după
personalitatea marelui medic și om de știință,
elev strălucit al lui Louis Pasteur. În 1959,
Universitatea românească „victor babeș” s-a
unit cu cea maghiară „bolyai János” (creată
de regimul de ocupație sovietic în 1945 și
botezată după numele unui faimos
matematician) și, astfel, s-a născut
Universitatea „babeș-bolyai”. De la 1959,
adică de șase decenii, Universitatea noastră
nu și-a mai schimbat numele, deși tentative
au fost, pentru că românii au obiceiul de a
schimba foarte des imnuri de stat, steme,
nume de străzi, piețe și alte simboluri.
Cu siguranță, majoritatea concetățenilor
noștri nu cunosc semnificația numelui
Universității de azi. Nici faptul
că în 1959 a avut loc procesul
de unificare a Universității românești din
Cluj (Victor Babeș) cu Universitatea
maghiară (Bolyai János), proces ce a dat,
în mod pacificator, dreptate și drepturi
ambelor naționalități. A fost o soluție
bună? Este aceasta fezabilă, firească
și de lungă durată?

Nu cred că, în condițiile de atunci, se putea
găsi o soluție mai bună, datorită mai multor
factori. Eram la trei ani de la Revoluția din
Ungaria, din 1956, când, pe lângă ideile
fundamentale de democrație și de libertate,
s-a preamărit și identitatea națională
maghiară, bazată de unitatea medievală a
„Coroanei Sf. Ștefan”. Trupele sovietice
tocmai părăsiseră în 1958 România și, după
„obsedantul deceniu” în care se încercase
ștergerea mai tuturor simbolurilor și
valorilor naționale românești (în numele
„internaționalismului proletar” și al
„dictaturii proletariatului”), se prefigura
posibilitatea corectării unora dintre aceste
erori și exagerări.
De asemenea, intelectualii români de marcă
de atunci erau conștienți că maghiarii din
România trebuie să-și conserve limba,

VIVAT ACADEMIA

tradiția, valorile științifice, artistice,
culturale etc. În plus, universitățile
erau o „invenție”
a Evului Mediu, iar atunci studenții
și profesorii erau împărțiți pe
„națiuni”,
în funcție de regiunile europene
din care veneau și de limbile pe
care le vorbeau. De regulă, în
aceeași universitate (la bologna, la
Paris sau la Oxford) funcționau câte
patru „națiuni” sau comunități, cu
propria organizare autonomă.
Azi, la Cluj-Napoca și la Ubb avem,
să zicem, trei astfel de „națiuni”,
română, maghiară și germană,
adică trei linii de studii, fiecare
student fiind liber să-și aleagă de la
început limba de instruire. Până la
impunerea unei limbi unice de
educație superioară în Europa (eu
sper să nu se ajungă la aceasta
niciodată!), respectarea limbii
materne a fiecăruia este cea mai

democratică soluție. Dar nu în
„rezervații” sau în „bantustane”,
adică în comunități etnice exclusive
– cum ar vrea încă unii (tot mai
puțini) –, ci în instituții comune,
împreună. Dialogul nu se poate
purta „peste gard”, ci în „forum”,
pe aceleași bănci, în aceleași
amfiteatre, în aceleași instituții etc.
Care au fost „orele astrale”
ale Universității, plecată
de la 4 facultăți la fondare,
până la cele 21 de facultăți, care
funcționează în ziua de azi?

„Orele astrale” – cum ziceți și cum
ar fi zis Ștefan Zweig – au fost
multe, pentru că școala superioară
nu a lipsit niciodată din viața
Clujului de după 1500.
Universitatea a avut, însă, cum
spuneam, perioade faste, de
înălțare, și perioade grele, de recul.

„De la 1959,
adică de șase
decenii,
Universitatea
noastră nu și-a
mai schimbat
numele, deși
tentative au
fost, pentru că
românii au
obiceiul de a
schimba foarte
des imnuri de
stat, steme,
nume de străzi,
piețe și alte
simboluri.”

Perioada modernă (iar anul 1581
este aproape în Epoca Modernă,
pentru că Evul Mediu se încheie
odată cu Renașterea) a adus cu
sine lupta de emancipare națională
și afirmarea națiunilor moderne.
Toate acestea au pus în prim-plan
chestiunea limbilor naționale, ceea
ce a provocat și în universități
anumite reacții, controverse,
neînțelegeri. Câtă vreme latina a
fost limba elitelor savante, aceste
certuri nu au existat.
Ținând seama de acest lucru,
Universitatea din Cluj are două
astfel de etape de înflorire, în
timpurile mai noi: prima este etapa
1872-1918, a universității moderne
maghiare din cadrul Imperiului
Austro-Ungar, iar a doua este etapa
1919-2019, a universității
contemporane din cadrul
României. La 1872 și 1919, erau în
Universitate patru facultăți, după

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 5

VIVAT ACADEMIA
tradiția internațională, care a continuat și în
deceniile interbelice (DREPT, LITERE,
MEDICINĂ, ȘTIINȚE); sub comunism, se
făcuseră, la un moment dat, opt, care s-au
redus apoi, înainte de 1989, la șapte. Din
1990 încoace, s-au tot adăugat facultăți noi
(nu întotdeauna cu temei), până când s-a
ajuns la 21. Dar, în condițiile date și ținând
seama de multiculturalitate și de
interculturalitate, Ubb funcționează bine.
vă veți întreba cum de pot așeza deceniile
comuniste (1948-1989) la „orele astrale”.
Mai întâi că nu le-am marcat astfel, ci le-am
încadrat într-un secol pe care-l consider fast,
iar, în al doilea rând, în ciuda regimului și ca
rezistență la acel regim, în acei ani s-au creat
valori intelectuale inestimabile și au trăit
savanți și creatori de prim rang, ale căror
realizări trec peste timp. Nu oamenii își aleg
epocile în care să trăiască, dar epocile
întunecate sunt, de regulă, înnobilate de
oamenii luminoși, de spiritele înalte.
Cine se numără printre figurile
proeminente (dascăli și absolvenți) care
și-au legat indisolubil numele, cariera și
activitatea profesională de UBB?

Nu este bine să pomenesc nume și mai ales
nume actuale, pentru că i-aș nedreptăți pe
mulți. „Proeminența” Universității din Cluj se
vede din toate cărțile bune și de pe toate
site-urile de specialitate. Pe coridoarele
Ubb, în Sala de Consiliu (fosta sală a
Senatului), în curtea interioară a clădirii
centrale, pe străzile Clujului sunt numai
portrete,
busturi, statui ale profesorilor și alumnilor
de la această Universitate.
De asemenea, numele de străzi, de piețe, de
institute, de parcuri, de terenuri sportive ale
personalităților Almei Mater se văd peste tot
în orașul de pe Someș și în multe locuri din
țară. Aceste personalități, de la victor babeș
și János bolyai până la Lucian blaga și Emil
Racoviță sau de la Sextil Pușcariu și Nicolae
Mărgineanu până la Constantin Daicoviciu și
David Prodan, reprezintă cartea noastră de
vizită și ne dau seva necesară ducerii mai
departe a mesajului.
Cum apreciați dinamica numărului
de studenți ai Universității în ultimii
10 ani? Ce am avut, ce am pierdut,
ce am câștigat?

Aș zice că dinamica din ultimii 10 ani este
normală, după o creștere exagerată, când se
ajunsese spre 55.000 de studenți! Studenții
mulți nu dau măsura valorii unei universități
de prestigiu. Sunt universități în lume cu
3.000-4.000 de studenți care ocupă primele
locuri în clasamente. La noi, în România,
însă, avem alte unități de măsură. Numărul
acesta de circa 42.000, stabilizat în ultimii
ani, arată un lucru important, și anume
prestigiul acestei instituții. Deși numărul de
absolvenți de liceu și de elevi cu
bacalaureatul luat scade an de an, noi
existăm după aceleași coordonate. Se
adeverește vorba cântecului: „Se duc
studenți stol după stol,/ Dar Clujul nu
rămâne gol”. Marca sau „brandul” – cum se
spune acum – își spune cuvântul...
Nu puteți fi stat în stat câtă vreme
vă subordonați legislației naționale
a învățământului, limitărilor bugetare
și curriculei de predare stabilite la nivel
național. Cu toate acestea, UBB s-a
distins mereu prin diverse inițiative
proprii, tradiții, colaborări la nivel național
și european. Vorbim despre o „neliniște”
tradițională a Universității sau despre
o aliniere la progresul general și evident
al orașului?

Sunt, cred, de luat în seamă toate la un loc.
Ubb – prin dascălii și studenții valoroși pe
care-i are – a știut să găsească o cale de
echilibru între centralism și autonomie,
între rigorile venite de sus și libertatea
locală. La Ubb se concentrează atâta
materie cenușie încât adesea aceasta
debordează, dă peste margini, invadează
comunitatea cu soluții ingenioase, cu
propuneri, cu idei de îmbunătățire a
standardelor de viață.
Dialogul internațional al Ubb este exemplar,
mobilitatea profesorilor și studenților
dinamică, programele de schimburi cu alte
universități sunt multe și atractive. Principiul
meu ca rector a fost Laissez faire, laissez
passer, ca să imit lozinca fiziocraților, adică
asigurarea, în cadrele date și cu respectarea
unor reguli minime, a libertății academice.
Nu poate exista creație intelectuală,
științifică și culturală fără libertate, fără
demnitatea umană născută din libertate.
Libertatea face să izbucnească mereu idei
care să schimbe în bine viața Cetății.

6 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

Universitatea Babeș-Bolyai își menține
poziția printre cele mai bune 5%
universități ale lumii, conform
clasamentelor internaționale ale
universităților, de referință în mediul
academic european și internațional, dar
și în top Shanghai 2018. Mai mult, este
singura universitate românească inclusă
în prestigiosul clasament internațional
Times Higher Education (THE). Cum ați
reușit să atingeți și mai ales să mențineți
astfel de performanțe?

Nu cred că există o rețetă universal valabilă.
v-am dat o parte din cheia succesului în
cadrul răspunsurilor de mai sus. Ce aș mai
putea adăuga? Am încercat, alături de
colegii mei din conducerea Ubb,
să-i determinăm pe profesori și studenți nu
numai să creadă în performanță, în
competiție și în victorie, ci să fie convinși că
– din moment ce se află în comunitatea Ubb
– ei sunt deținătorii performanței și ai
victoriei.
I-am îndemnat să scrie numai în reviste de
top, să introducă revistele Ubb în cele mai
prestigioase baze de date, să acceseze
granturi multe și bune, să publice la edituri
recunoscute. Am înființat institute și centre
de excelență, deopotrivă pentru studenți,
profesori și cercetători și am premiat
rezultatele deosebite. Nu în ultimul rând,
colaborarea cu mediul de afaceri serios ne-a
adus sporirea prestigiului, pentru că am
putut echipa anumite laboratoare, centre și
institute la standardele cele mai înalte.
Cea mai proaspătă și onorantă plasare a
UBB în topurile de specialitate datează
din această primăvară. Conform celui
mai recent clasament QS al
universităților din zona Europei de Est și
a Asiei Centrale (QS World University
Ranking 2019), Universitatea BabeșBolyai din Cluj-Napoca ocupă poziția 34
din peste 300 de universități, fiind prima
la nivel național. Atrageți cu aceste
recunoașteri la nivel global și studenți
din străinătate?

vreau să adaug și faptul – fără iz de laudă, ci
doar ca o consemnare – că, în întâmpinarea
Centenarului (1919-2019), Ubb a primit
oficial statutul de universitate de 4 stele în
cadrul evaluării QS Star, derulate de la

VIVAT ACADEMIA
începutul anului 2018, fapt care
corespunde statutului de
„universitate internațională de
excelență”. Este singura
universitate din România care a
atins o astfel de performanță!
Evident, numele nostru, devenit
renume, atrage și destul de mulți
studenți străini, mai ales din
Europa, dar și din Asia, Africa,
America. Avem studenți din multe
țări ale UE – mai numeroși din
Ungaria, Germania, Austria etc. –
care, venind la noi, nici nu trebuie
să învețe limba română sau să
aleagă specializări în engleză (avem
circa 70 de astfel de specializări),
pentru că pot învăța direct în limba
lor maternă.
Acum 5 ani, un colectiv al
cercetătorilor UBB făcea o
descoperire de premiu Nobel,
stabilind prima formulă a
sângelui artificial, după o muncă
de cercetare și experimentare
care a durat 6 ani. Ar fi posibilă
o astfel de glorie mondială
pentru Universitate într-o bună
zi?

În câmpul științelor experimentale
orice este posibil, dacă există
condiții propice. Cei mai mulți
laureați Nobel sunt, cum se știe,
din Statele Unite și asta nu pentru
că americanii sunt cel mai deștept
popor din lume. „Deșteptăciunea”
nu se concentrează într-un popor
ca să fie vitregite alte popoare.
Succesul SUA are o explicație
simplă: cele mai bune dotări și cele
mai înalte stimulente materiale se
află acolo, de aceea SUA atrag, ca
un magnet, talente și capacități din
toată lumea care se naturalizează
ușor și care, deși vin de pe
meridiane foarte diverse, aduc
glorie Americii. Dotările
excepționale atrag savanți
excepționali, iar aceștia atrag
dotările de vârf. Cercul este
oarecum închis, dar se pot schimba
multe într-o lume plină de
mobilitate și de noutate. Iar

premiul Nobel pentru literatură,
care nu presupune dotări tehnice și
experimentale sofisticate, l-am luat
și noi, prin Herta Müller, care,
dincolo de toate resentimentele pe
care este îndreptățită să le aibă
față de România, de comunism, de
securitate, și-a făcut toată educația
școlară în sistemul românesc.
Această educație, unită cu talentul
său individual, a rodit...
Care trebuie să fie obiectivul
central, miza primordială a UBB
pe termen scurt și mediu, astăzi,
la sărbătoarea Centenarului său?

La Centenar și oricând este bine
„să rămânem întregi la minte” –
cum ar fi spus un dascăl de-ai mei
–, adică lucizi, echilibrați, decenți.
Miza Ubb este, cum se spune mai
nou, excelența, adică performanța

„UBB a primit
oficial statutul
de universitate
de 4 stele în
cadrul evaluării
QS Star,
derulate de la
începutul anului
2018, fapt care
corespunde
statutului de
„universitate
internațională
de excelență”.
Este singura
universitate din
România care a
atins o astfel de
performanță!”

de vârf. Pe de o parte, toate
specializările de la Ubb, prin
oamenii care le ilustrează, trebuie
să ajungă de cel mai înalt nivel,
adică să fie competitive la scară
mondială, iar pe de altă parte,
trebuie să știm să păstrăm
nivelurile înalte atinse deja.
Fluctuațiile, instabilitatea, munca
în salturi nu ne pot garanta
plasarea în elita educației
superioare și a cercetării de înaltă
clasă. Pentru aceasta este nevoie
de multe, dar și de o calitate
aparent mică, pe care adesea o
neglijăm: trebuie să ne dezvoltăm
conștiința valorii și să ajungem de
aici la o anumită demnitate. O
universitate bună servește știința
și creația universală, omenirea și
pregătește lumea pentru viitor,
dar lumea (omenirea) nu este un
obiect palpabil, ci, pentru mulți,
este un concept. Palpabilă este
pentru noi comunitatea noastră,
țara aceasta, palpabil este
universul poporului român, „râul,
ramul” – cum zicea Eminescu. Pe
toate acestea le știm bine și le
simțim în trupurile și în mințile
noastre. Dacă am reuși să
îmbunătățim soarta acestei Cetăți
a noastre, atunci și suma cetăților,
care este Planeta Pământ, s-ar
simți mai confortabil și ar putea
avea soarta sa bună viitoare
asigurată. Noi nu putem răsturna
Universul, fiindcă – vorba lui
Arhimede – nu avem punctul de
sprijin necesar, dar putem
„răsturna” în bine soarta acestui
popor, a cărui patrie este limba
română și atunci, prin forța
exemplului – am contribui la
schimbarea în bine a sorții tuturor
patriilor. George Coșbuc – care a
fost o vreme student al
Universității din Cluj, pe când
aceasta se chema „Francisc Iosif” –
ne-a lăsat un mesaj extraordinar:
„Picurii cu strop de strop/ Fac al
mărilor potop”. Un „picur” al
nostru, al românilor și al
României, dăruit „mărilor”
este Ubb.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 7

FILE DE ISTORIE

UN DESTIN CENTENAR,
Universitatea clujeană 1919-2019
Unirea Transilvaniei cu România, în urma Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia
din 1 decembrie 1918, și începerea, din ianuarie 1919, a negocierilor cu Germania și aliații săi
din Primul Război Mondial, în cadrul Conferinței de Pace de la Paris,
au constituit premisele favorabile pentru întemeierea Universității românești de la Cluj.

În capitala culturală a Ardealului exista deja
o tradiție academică importantă, căci la
1581 aici fusese creat și funcționase o scurtă
perioadă Colegiul Iezuit, iar din 1872 își
deschisese porțile Universitatea Francisc
Iosif, cu limba de predare maghiară.

de dr. Ana-Maria STAN
cercetător ştiinţific, Muzeul
Universităţii babeş-bolyai

Procesul apariției Almei Mater românești de
la Cluj s-a realizat în câteva etape distincte,
derulate în intervalul 12 mai 19192 februarie 1920. Mai întâi, în urma unei
decizii a Consiliului Dirigent al Transilvaniei,
la 12 mai 1919, o comisie coordonată de
către Onisifor Ghibu, secretar general al
Resortului (Ministerului) Cultelor şi
Instrucțiunii Publice, avea să preia, în câteva
ore, întreg patrimoniul mobil și imobil al
Universității maghiare din Cluj în
administrarea românilor. Ulterior,
în vara lui 1919, a fost înființată o Comisiune
Universitară, la conducerea căreia a fost
numit ardeleanul Sextil Pușcariu, lingvist,
care avea deja o prestigioasă carieră
academică la Universitatea din Cernăuți.
Membrii acestei Comisiuni au discutat şi
decis în perioada iulie-august 1919 regulile
de organizare şi funcţionare ale noii
universităţi, stabilind catedrele și selectând
majoritatea profesorilor.

Din Universitate maghiară, Universitate
românească

La 12 septembrie 1919, prin Decretul regal
nr. 4090, semnat de regele Ferdinand I al
României, s-a decis că: „Universitatea
maghiară din Cluj se transformă pe ziua de
1 octombrie 1919 în Universitate
românească”.

8 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

Activitatea didactică a început la data de 3
noiembrie 1919, cel care a rostit prelegerea
inaugurală, cu titlul evocator „Datoria vieţii
noastre”, fiind renumitul arheolog și
profesor vasile Pârvan, de la Universitatea
din bucurești. Noua instituţie academică din
Cluj avea în componenţă patru facultăţi:
Drept, Medicină, Ştiinţe, Litere şi Filozofie.
Profesorul Sextil Puşcariu, de la Facultatea
de Litere, a fost ales cel dintâi rector român.
În semestrul întâi al anului universitar
1919-1920 s-au înscris la studii 1871 de
studenţi, iar în semestrul al doilea 2182 de
studenţi. Un număr de 68 de profesori și
profesori agregați, 5 conferențiari și 4 lectori
au asigurat bunul mers al Universității
clujene în acest prim an de funcționare.

Ultima etapă din procesul de fondare a
Universității românești din Cluj s-a derulat
între 31 ianuarie-2 februarie 1920, când au
avut loc serbările oficiale de inaugurare ale
Universităţii, în prezenţa Regelui Ferdinand I,
a reginei Maria a României, precum şi a
numeroase personalităţi româneşti şi străine
(ambasadori ai Antantei, politicieni,
profesori şi oameni de ştiinţă). Cu această
ocazie, Regele Ferdinand I a donat suma de
400.000 de lei din propria avere pentru
înfiinţarea unui Institut de Istorie Națională,
care avea să fie condus de către profesorii
Alexandru-Lapedatu și Ioan Lupaș. În semn
de respect pentru contribuţia suveranului
român la crearea şi dezvoltarea Almei Mater
clujene, în octombrie 1927, autorităţile
universitare au hotărât ca această instituţie
să poarte oficial numele de Universitatea
„Regele Ferdinand I”, denumire păstrată
până în 1948.

FILE DE ISTORIE 

Primul deceniu

Primul deceniu din viața Universității
românești a stat sub semnul efortului de
construire a unei comunităţi didactice şi
ştiinţifice performante, care a ţinut în mod
constant seama de contextul transilvănean.
Disciplinele studiate au fost diversificate,
și s-a creat un număr important de institute,
laboratoare, catedre şi seminarii, care au
contribuit decisiv la prestigiul noii instituții.
După 1932, în perioada rectoratului lui
Florian-Ștefănescu Goangă, comunitatea
academică din Cluj și-a continuat cu succes
dezvoltarea instituțională. Astfel, în anul 1934
Academia de Drept din Oradea a fost
înglobată în Facultatea de Drept a
„Universităţii Regele Ferdinand I” din Cluj.

Acum s-au finalizat și câteva mari proiecte de
infrastructură universitară, printre care
amintim: Colegiul Academic, inaugurat în
toamna lui 1937 și Parcul Sportiv Universitar
(amenajat între 1934-1936), creat din
iniţiativa profesorului Iuliu Haţieganu. Printre
profesorii de seamă din acești ani trebuie
amintiți savanţii Emil Racoviţă, Alexandru
borza, Petre Sergescu, Ioan Lupaş, Silviu
Dragomir, Florian Ştefănescu-Goangă, George
Spacu, Lucian blaga, victor Papilian etc. Anii
interbelici au impus renumele Universității
clujene și în plan internațional, acum fiind
stabilite numeroase acțiuni de colaborare
științifică cu instituții din Europa și din lume.
Între 1920-1940 Clujul a fost vizitat de peste
144 de specialişti străini, majoritatea venind
din Franța, Italia și Marea britanie.

Vremuri de restriște

În toamna lui 1940, în urma arbitrajului de la
viena, care a impus cedarea părţii nordice a
Transilvaniei către Ungaria, Universitatea
românească a fost nevoită să părăsească
Clujul și să plece în refugiu. După mai multe
discuții, s-a hotărât ca Facultăţile de Litere şi
Filosofie, de Medicină şi de Drept să se mute
la Sibiu, iar Facultatea de Ştiinţe s-a refugiat
la Timişoara. Deși găzduite în condiții
improprii (cel mai adesea în imobile
aparţinând armatei), diferitele catedre,
institute, clinici şi laboratoare ale
Universității clujene s-au reorganizat rapid.
Activitatea didactică și științifică s-a
desfășurat fără întrerupere pe toată durata
războiului (1940-1945), încercând să

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 9

FILE DE ISTORIE
păstreze, sub conducerea rectorului Iuliu
Hațieganu, aproape aceleași standarde ca
înainte. Conform unei statistici din anul
1943, profesorii şi cercetătorii refugiaţi la
Sibiu au publicat 1.966 de lucrări, dintre care
1.647 în limba română, restul în limbi
străine. Activitatea Centrului de Studii
Transilvane, creat la Sibiu în 1942, a
întreținut prin cele patru secții ale sale
(Istorică şi Arheologică, Lingvistică şi Literară,
Etnografică şi Geografică şi Ştiinţe Sociale) și
mai ales prin publicațiile sale, dintre care s-a
evidențiat periodicul „Revue de
Transylvanie”, ideea unității naționale
românești, rezistența în fața totalitarismului
nazist și speranța că universitatea va reveni
la un moment dat la Cluj.

Din nou acasă

După încheierea celui de-al Doilea Război
Mondial, Universitatea clujeană a intrat într-o
nouă etapă a evoluției sale. Astfel, Decretul
regal nr. 406 din 28 mai 1945 a stabilit că
studenții și corpul academic românesc
puteau reveni de la Sibiu și Timișoara în
urbea de pe Someș, fapt care s-a întâmplat
la începutul lunii iunie. Un alt act normativ,
Decretul regal nr. 407, emis tot în 28 mai
1945, reglementa înființarea la Cluj,
începând cu 1 iunie 1945, a unei „universități
de stat, cu predare în limba maghiară, cu
facultățile: Litere şi Filozofie; Drept şi
Economie politică; Ştiinţe; Medicină Umană”.
În februarie 1946, această nouă universitate
a primit numele de Universitatea ,,bolyai”,
în cinstea celor doi matematicieni maghiari
originari din Transilvania, tată și fiu, Farkas și
János bolyai, iar primul său rector a fost
profesorul Lajos Csőgör.

După abdicarea regelui Mihai I, Universitatea
românească din Cluj și-a modificat numele,
acum ea fiind cunoscută sub denumirea de
Universitatea „victor babeș”. Primul rector
al acestei instituții a fost profesorul Emil
Petrovici, titular al catedrei de slavistică
clujeană și fondator al Lectoratului de Limba
rusă. Din punctul de vedere al personalului
didactic, anii 1944-1947 au fost marcați de
numeroase valuri de epurări. Motivația
îndepărtării de la catedră a numeroase
personalități ale culturii și științei românești
a fost una politică, deși uneori aceasta era
parțial deghizată sub formula „comprimării”
sau „raționalizării” posturilor didactice și
administrative.

În perioada 1945-1959, la Cluj au funcționat
așadar două instituții academice distincte –
Universitatea românească „victor babeș” și
Universitatea maghiară „bolyai”. După
reforma comunistă a învățământului din
1948, autoritățile au stabilit, printr-o serie de
măsuri succesive, structura internă a
Universității „victor babeş”, dar și a
Universității „bolyai”. Acum au fost create
următoarele facultăţi, cu durata de studiu de
patru ani: Facultatea de Matematici şi Fizică,
Facultatea de Ştiinţe Naturale, Facultatea de
Chimie, Facultatea de Istorie, Facultatea de
Geologie-Geografie, Facultatea de Filosofie,
Facultatea de Pedagogie şi Psihologie,
Facultatea de Filologie. Acestora li s-a
adăugat Facultatea de Ştiinţe JuridicoAdministrative, cu durata de studii de trei
ani, care a funcţionat între anii 1948-1951 în
cadrul Universităţii „victor babeş”, iar între
1951-1953 a format Institutul de Ştiinţe
juridice şi economice din Cluj împreună cu
Facultatea de Ştiinţe Juridice de la

10 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

Universitatea „bolyai”. În toamna anului
1954, Istoria s-a unit cu Filologia, formând
Facultatea de Istorie-Filologie.

De asemenea, în octombrie 1948, Facultatea
de Medicină s-a desprins definitiv din
structurile didactice ale Universității
,,victor babeș”, ea devenind de acum înainte
o instituție academică separată. La rândul
său, Facultatea de Medicină de la
Universitatea maghiară „bolyai”, care fusese
transferată încă din 1945 la Târgu-Mureș,
s-a transformat și ea într-o instituție
de sine stătătoare.

Unificarea celor două universități, în 1959

După tulburările anticomuniste din Ungaria,
din toamna lui 1956, care au avut un larg
ecou în rândul intelectualilor maghiari din
Transilvania și în special al profesorilor și
studenților de la Universitatea „bolyai”,
autoritățile de la bucurești au studiat
problema unei noi restructurări profunde a
învățământului universitar din Cluj, fiind
aleasă soluția înființării unei universități
unice prin contopirea celor două universități
existente, cea românească, „victor babeş”, şi
cea maghiară, „bolyai”.

Procesul de unificare al acestor instituții s-a
desfășurat în perioada aprilie-iulie 1959. S-a
decis ca nou-creata Universitate să poarte
numele de „Universitatea babeș-bolyai”
(Ubb), raportul final privind fuziunea celor
două universități fiind prezentat personalului
academic din Cluj la 2 iulie 1959, de către
Lajos Takács, rectorul Universităţii „bolyai”.
La momentul apariției ei, Ubb a avut şase
facultăţi: Facultatea de Matematică şi Fizică;

FILE DE ISTORIE 
persoane, din întreaga perioadă a regimului
comunist. În deceniul 1960-1970 au fost
realizate, de asemenea, investiții masive în
privința patrimoniului imobiliar universitar,
acum fiind construite Casa de cultură a
studenţilor, complexul de cămine Haşdeu și
cantine studențești.

Facultatea de Chimie; Facultatea de Ştiinţe
Naturale-Geografie; Facultatea de Filologie;
Facultatea de Ştiinţe Juridice; Facultatea de
Istorie şi Filozofie, iar primul ei rector a
devenit profesorul Constantin Daicoviciu
(arheolog), cel care din 1956 deținuse
funcția de rector al Universității ,,victor
babeș” și care avea să conducă Ubb până în
1968. De asemenea, au fost numiţi
prorectori profesorii János Demeter, István
Péterfi şi Alexandru Roşca. Decanii şi
prodecanii noilor facultăţi au fost numiţi
dintre cadrele didactice de la cele două
universităţi: patru decani de la „victor
babeş” şi doi decani de la „bolyai”; doi
prodecani de la „victor babeş” şi patru
prodecani de la „bolyai”. Noua Universitate
„babeş-bolyai” din Cluj, cu sediul central pe
strada Mihail Kogălniceanu nr. 1, a început
să funcţioneze din luna septembrie 1959, cu
un număr de 702 posturi didactice (față de
782 înainte de unificare) și 4.502 studenţi
(dintre care 3.159 români şi 1.285 maghiari,
36 germani şi 22 de alte naţionalităţi).

După acest scurt interval de deschidere, anii
1980 au reprezentat un episod dificil în viața
unversitară clujeană. Acum a avut loc
comasarea specializărilor propuse studenților,
dispariţia unor discipline (ex. psihologie,
istoria artei), investițiile în infrastructura
didactică și de cercetare s-au diminuat,
statutul profesorilor și studenţilor s-a
degradat progresiv. Între anii 1987-1989,
Universitatea ,,babeș-bolyai” a funcționat
într-o formulă de șapte facultăți: Facultatea
de Matematică-Fizică, Facultatea de
Tehnologie Chimică, Facultatea de biologieGeografie-Geologie, Facultatea de Drept,
Facultatea de Științe Economice, Facultatea
de Filologie și Facultatea de Istorie-Filosofie.
În 1989, Universitatea avea un total de 5619
studenţi, în scădere dramatică față de anii
anteriori, corpul didactic fiind compus din
numai 470 de profesori români, 81 de
maghiari, 6 germani, 10 de la alte minorităţi,
cu o medie de vârstă de 51 de ani.

reorganizări. suișuri și coborâșuri

4 stele pe scala Qs star

În anul universitar 1970-1971 Universitatea
„babeş-bolyai” a avut cel mai mare număr de
studenţi înscriși la studii – 14.438 (din care
6.742 la cursurile de zi, 235 la cursurile serale
şi 7.461 la cursurile fără frecvenţă), şi cel mai
numeros personal didactic – 841 de

Onorând tradiția de învățământ universitar în
limba română, inaugurată la 1919,
Universitatea clujeană reprezintă astăzi, așa
după cum afirma cu mândrie rectorul IoanAurel Pop, „cea mai mare şi mai complexă şi,
din multe motive şi puncte de vedere, cea mai
prestigioasă” universitate din România.

Până spre finalul anilor 1970, Universitatea
clujeană a cunoscut o relativă stabilitate și un
progres al activității sale didactice. Odată cu
înființarea Facultății de Științe Economice, în
anul 1961, şi cu separarea, în anul 1962, a
Facultății de Matematică-Fizică în Facultatea
de Matematică-Mecanică şi Facultatea de
Fizică, s-a configurat o formulă academică de
funcționare care avea să rămână valabilă
până în anul 1987 – cu opt facultăți distincte:
Chimie, Drept, Istorie-Filozofie, Filologie,
biologie-Geografie, Matematică-Mecanică,
Fizică, Științe Economice și științifice, în
pofida mai multor reorganizări și/sau
transformări interne.

După căderea regimului comunist, în
decembrie 1989, Universitatea clujeană a fost
profund restructurată, sub auspiciile
democraţiei europene și ale tradiţiilor locale
de convieţuire pașnică. Universitatea ,,babeșbolyai” este singura instituţie multiculturală
din ţară, cu 21 de facultăți și trei limbi de
educaţie (română, maghiară și germană) și cu
numeroase programe în limbi de circulaţie
internaţională. La începutul lui 2018, în urma
evaluării internaționale QS Star, Universității
„babeș-bolyai” i-a fost acordat statutul de
universitate internațională de excelență
(universitate de 4 stele).

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 11

STATISTICI

Universitatea Babeș-Bolyai astăzi
Universitatea Babeș-Bolyai sărbătorește, în acest an, 100 de ani de învățământ românesc la Cluj. UBB a devenit,
în timp, emblema de succes a Clujului și a țării. Este o instituție vie, dinamică și constructivă, bine integrată în
societate și cu privirea orientată spre viitor, pe care poate să îl proiecteze, să îl pregătească și să îl construiască.
Această universitate este o instituție ce nu poate fi concepută altfel decât în cadrul care a consacrat-o, acela de
universitas magistrorum et scholarium („comunitate a magiștrilor și discipolilor”), de comuniune a profesorilor
și studenților, de „corporație a egalilor”, cu dorința exclusivă de inovare și cunoaștere.
La nivel licenţă există: 147 de programe în
limba română, 70 programe în limba
maghiară și 10 programe în limba germană.
La nivel master există: 191 de programe în
limba română, 49 de specializări în limba
maghiară și 7 programe specializări în limba
germană.

Universitatea babeș-bolyai deține în
componența sa 21 de facultăți, având peste
44.500 de studenți.

Totodată, în Ubb există 242 de programe de
licență, dintre care 205 la învățământ cu
frecvență, 36 la învățământ la distanță și un
program la frecvență redusă. În ceea ce
privește numărul de programe de la master,
sunt 273 de programe la învățământ la
frecvență și 26 de programe la fără
frecvență, acumulându-se astfel un număr
de 299 de programe de master.
Universitatea babeș-bolyai mai dispune și
de 29 de școli doctorale, 50 de centre de
cercetare, 22 de centre culturale.
Prin programele de studii pe care le
organizează, Universitatea babeș-bolyai
școlarizează peste 44.000 studenţi. La nivel
licenţă sunt înscriși 31.454 de studenți,
dintre care 22.890 urmează programe
derulate în limba română, 4.672 în limba

maghiară, 705 în limba germană, 2.993 în
limba engleză şi 194 în limba franceză. La
nivel master, studiază în limba română
6.038 studenţi, în limba maghiară 997
studenţi, în limba engleză 950 studenţi, în
limba germană 139 studenţi, iar în limba
franceză 82 studenţi, totalizând 8.206
studenți. Comparativ cu anul universitar
2017-2018, în anul 2018-2019, numărul
total al studenților de la nivel licență și
master a înregistrat o creștere de 0,3% – la
nivel licență creșterea este de 0,7%, iar la
nivel master de 4,3%.

În cadrul Universității babeș-bolyai,
studenții pot studia integral într-una dintre
limbile română, maghiară, germană,
engleză, franceză, iar programele de studiu
pot fi urmate integral în limba aleasă. Din
cele 21 de facultăți ale Universității babeșbolyai, 17 oferă și programe în limba
maghiară, iar 9 facultăți organizează și
programe în limba germană.

12 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

În prezent, în cele 29 de școli doctorale din
Ubb, acoperind 31 de domenii de doctorat
cu peste 300 de conducători de doctorat,
sunt înmatriculați 2.066 de studențidoctoranzi (1.217 finanțați și aflați în
perioada de studii de doctorat și 849 aflați în
perioada de grație), din care 95 sunt cetățeni
străini. Pe parcursul anului 2018, au fost
susținute 190 de teze de doctorat. În urma
admiterii la doctorat în anul universitar
2018-2019, au fost înmatriculați în anul I de
studii de doctorat 397 de doctoranzi, din
care: 358 români, 14 din UE, 19 non-UE și
6 din categoria Românii de pretutindeni.
În anul 2018, la Ubb au fost organizate 33 de
susțineri publice de teze de abilitare, cu
candidați atât din Ubb, cât și de la alte
instituții. De asemenea, mai multe cadre
didactice din Ubb și-au susținut tezele de
abilitare la alte universități din țară sau
străinătate. În anul 2018, școlile doctorale
din Ubb au cooptat 21 de noi conducători de
doctorat, din care unul este cadru didactic
titular la Universitatea Tehnică și unul la
Universitatea Clermond Auvergne din
Clermond Ferrand Aubière (Franța).

În Ubb îşi desfășoară activitatea 22 de centre
culturale care promoveză culturi, limbi şi
moduri de viaţă diferite, îmbogăţind în mod
constant perspectiva internaţională a
studenţilor noștri.

STATISTICI

Universitatea babeş-bolyai este implicată în
programe internaţionale care oferă
studenților Ubb posibilitatea de a studia în
străinătate, la una dintre universităţile
partenere, iar studenţilor străini le oferă
şansa de a învăţa în cadrul Ubb.

Prin programele de mobilităţi, Universitatea
babeş-bolyai colaborează cu numeroase
universităţi din Europa, America de Nord şi
America de Sud, Africa, Australia şi Noua
Zeelandă.
Universitatea babeş-bolyai este implicată în
programe internaţionale multiculturale în
colaborare cu 138 universităţi din Europa,
36 de universităţi din America de Nord şi de
Sud, universităţi din Africa, Asia, Australia şi

Noua Zeelandă. Prin programele de
mobilităţi, peste 500 de studenţi ai Ubb au
ocazia, în fiecare an, de a experimenta alte
culturi, în timp ce peste 300 de studenţi
străini fac anual cunoştinţă cu cultura
românească prin Universitatea noastră.
Studenții Ubb aleg cel mai frecvent
destinații precum: Ungaria, Germania,
Franța, Polonia, Spania, Portugalia, Italia,
Olanda, Republica Cehă, Austria. În vreme
ce numărul cel mai ridicat de studenți
internaționali provine din țări precum
Franța, Germania, Spania, Italia, Ungaria,
Polonia, Turcia, Portugalia, Olanda, Maroc.
În ceea ce privește situația posturilor
didactice, a cadrelor didactice titulare și a
Studenților-Senatori, în cadrul Universității

babeș-bolyai există un număr total de
2.836 de posturi didactice la nivel de
universitate, 1.435 de cadre didactice
titulare și 26 de studenți reprezentanți
la nivel de Universitate, ocupând poziția
de Student-Senator al Universității
babeș-bolyai.

Anul acesta, peste 19.300 de candidați
și-au depus dosarele de admitere pentru
studiile de licenţă şi master la Universitatea
babeș-bolyai, numărul fiind semnificativ
mai mare decât cel înregistrat în aceeași
perioadă a anului trecut. Astfel, peste
15.000 dintre candidații din acest an s-au
înscris pentru studiile de licență, în timp ce
alți peste 4.300 de candidați doresc să
urmeze programele de master ale Ubb.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 13

VIVAT ACADEMIA

Galeria Doctor Honoris Causa ai UBB
De-a lungul timpului, Babeș-Bolyai a acordat titlul academic de Doctor Honoris Causa
unor mari personalități naționale și internaționale. Potrivit articolului 238 din Carta Universității,
titlul de Doctor Honoris Causa se acordă unor personalităţi de prim rang din domeniile ştiinţei,
culturii, artei a căror operă este cunoscută şi apreciată pe plan mondial.
Mai jos, prezentăm o selecție a celor care au primit titlul de Doctor Honoris Causa.

Maiestatea sa Regele Mihai i;

alteța sa Regală Charles, Prinț de Wales;

angela Merkel, Cancelarul Republicii
Federale Germania.

Patriarhul ecumenic al Constantinopolului,
ss bartolomeu i;
Patriarhul bisericii Ortodoxe Române,
PF Daniel;
Papa benedict al Xvi-lea;

Mitropolitul Clujului, albei, Crișanei și
Maramureșului, iPs bartolomeu anania;

Arhiepiscopul romano-catolic al Arhidiecezei
de Alba Iulia, György Miklós Jakubinyi
George emil Palade, laureat al premiului
Nobel pentru fiziologie sau medicină;

Richard ernst, laureat al premiului Nobel
pentru chimie;

eric Maskin, profesor la Harvard University,
laureat al premiului Nobel pentru economie;

Jean-Marie Lehn, profesor la Université Luis
Pasteur Strasbourg, laureat al premiului
Nobel pentru chimie;
tim Hunt, biochimist, cercetător la Francis
Crick Institute, laureat Nobel pentru
fiziologie sau medicină;
stefan Walter Hell, fizician, director al
Institutului Max Planck de Chimie biofizică
din Göttingen, laureat al premiului Nobel
pentru chimie;
Mario vargas Llosa, scriitor, laureat al
premiului Nobel pentru literatură;

ahmed H. zewail, laureat al premiului Nobel
pentru chimie;

alteța sa Regală Charles, Prinț de wales

stefan W. Hell

Mugur isărescu, guvernatorul băncii
Naţionale a României;

aaron t. beck, psihiatru și psihoterapeut,
profesor emerit la Pennsylvania University;

Harald zimmermann, profesor la Eberhard
Karls Universität din Tübingen;

Paul Ricoeur, filosof;

Ciprian Manolescu, matematician, profesor
la Stanford University și University of
California Los Angeles;

Harald Heppner, profesor la Karl Franzens
Universität Graz;

Dr. Martin eichtinger, diplomat, fost
ambasador al Republicii Austria la bucurești;

Jacques Le Goff, istoric, profesor la École
Pratique des Hautes Études en Sciences
Sociales (EHESS);

Mosche Carmilly Weinberger, profesor la
Yeshiva University of New York;
László krasznahorkai, scriitor;

Jean-Paul bled, istoric, profesor la Université
Paris Iv – Sorbonne;
ana blandiana, scriitor;

andreas von Mettenheim, diplomat, fost
ambasador al Republicii Federale Germania
la bucurești;

keith Hitchins, istoric, profesor la Illinois
University;
Mircea Cărtărescu, scriitor, profesor la
Universitatea din bucurești;

Rudolf Windisch, profesor la Universität
Rostock.

extras din discursul doamnei angela Merkel, cu prilejul primirii titlului academic de Doctor Honoris Causa
„vreau să vă mulțumesc din inimă pentru cuvintele deosebit de prietenoase, pentru prezentarea intensivă a celor spuse și făcute de mine,
dar și pentru cuvintele de bun venit către noi cei care am venit astăzi aici. Pentru mine este o onoare specială să accept titlul de Doctor
Honoris Causa al Universității din Cluj și astfel să ajung să am în viața mea o mică bucățică a unei noi patrii.
Universitatea babeș-bolyai din Cluj este un exemplu excelent pentru ceea ce urmărim în Europa. O conviețuire a popoarelor, culturilor și
limbilor, indiferent de origini și confesiuni. Aici, într-una dintre cele mai vechi instituții academice din România, se predă și se învață în
limbile română, maghiară și germană. Înțelegerea pentru alte culturi și ideea Europei fondate pe toleranță sunt trăite aici în Cluj, în practica
de zi cu zi. Astfel, Universitatea babeș-bolyai din Cluj aduce o contribuție importantă pentru aprofundarea și răspândirea ideii europene de
uniune. Această idee trebuie permanent răspândită și, înainte de toate, trebuie transmisă mai departe generațiilor următoare.”
Cluj-Napoca, marți, 12 octombrie 2010

14 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

ALUMNI

Absolvenți ai Universității –
personalități care au marcat știința
și cultura spațiului românesc
Raluca RiPaN, chimist

iuliu MaNiU, om politic

ștefan PasCU, istoric

emil POP, botanist, academician

Romulus vUia, etnolog, folclorist
tudor DRĂGaNU, jurist și profesor

zevedei baRbU, psiholog, sociolog, filosof
Constantin DaiCOviCiU, istoric, arheolog
David PRODaN, istoric

Dimitrie MaCRea, filolog, lingvist

emil HaţieGaNU, jurist și profesor

emil PetROviCi, filolog slavist, lingvist

Corneliu COPOsU, om politic

victor MeRCea, fizician

augustin DeaC, istoric

Raoul șORbaN, jurist, critic de artă, pictor,
scriitor

Gheorghe CĂLUGĂReaNU, matematician
Cornel ReGMaN, critic literar
Francisc PaLL, istoric

eugen tODORaN, filolog

eugen PORa, biolog – zoolog

ion MUşLea, etnograf, folclorist

abraham WaLD, matematician

Nicolae baLOtĂ, critic, istoric literar
Nicolae MĂRGiNeaNU, psiholog

George COsbUC, scriitor, critic literar

ioaNa eM. PetresCU

ion RaȚiU, drept, om politic

Radu staNCa, dramaturg, poet, eseist,
regizor de teatru

erwin POPPeR, chimist, farmacist

eugen a. PORa, zoolog

attila szabo t., lingvist

ioan Gyuri PasCU, actor, muzician
Hadrian DaiCOviCiU, istoric
ștefan PÉteRFi, botanist

augustin DOiNaș, scriitor

virgil vĂtĂșiaNU, istoric de artă

Mircea zaCiU, critic, istoric literar

victor FeLea, filolog

ioana em. Petrescu, critic, istoric literar,
eminescolog

Nicolae bOCșaN, istoric

Marian PaPaHaGi, filolog

emil PetROviCi, filolog

Camil MUReșaNU, istoric

Pompiliu teODOR, istoric

valeriu bOLOGa, medic, istoric
Péter eGyeD, filosof

eMil HațieGaNU
PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 15

ALUMNI

„UBB – o pepinieră pentru
circulația ideilor care au ajutat
la reclădirea democrației”
de Klaus IoHANNIS (Președintele României)
În anul 1983 finalizam studiile universitare
în domeniul fizicii la Universitatea
babeș-bolyai, unde am beneficiat de o
experiență formativă remarcabilă.
De perioada studenției mă leagă amintiri și
prietenii pe care nu le voi uita niciodată.
Experiența pe care am obținut-o la
Universitatea de prestigiu babeș-bolyai am
folosit-o mai departe de-a lungul întregii
vieți, ca profesor de fizică în Sibiu, ca
inspector școlar, ca primar și, ulterior,
ca președinte.
De-a lungul timpului, educația oferită de
către această Universitate a reprezentat un
punct de reper pentru învățământul
superior românesc, viața intelectuală
clujeană fiind și în anii studenției mele
din perioada comunistă o pepinieră pentru
circulația ideilor care, ulterior, au ajutat
la reclădirea democrației.
Mediul universitar rămâne principalul motor
pentru dezvoltarea și reformarea societății
românești. Educația este baza României de
mâine, este baza generațiilor viitoare.
Urez Universității babeș-bolyai mult succes
în întreaga sa activitate și sper ca următorii
100 de ani să fie martorii unor realizări
academice de care să fie mândră întreaga
Românie.
La mulți ani!
16 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

ALUMNI

„o mândrie exaltată!”
de Ana BLANDIANA (scriitor)

Nu cred că mi-am dorit în viaţă ceva cu aceeaşi ardoare cu care mi-am dorit să devin studentă. Şi nu-mi amintesc o
disperare pe care să o fi trăit la fel de intens ca atunci când am crezut că asta nu se va întâmpla niciodată.
În primul an nici nu mi s-au primit actele la
înscriere, în al doilea am căzut la scris, deşi
ştiusem foarte bine, în al treilea fusesem
scoasă din sala de examen în timp ce
începusem să scriu teza, în al patrulea an am
renunţat. După acest preambul, faptul că în
cele din urmă am intrat totuşi – şi încă într-un
fel oarecum miraculos – a dat anilor mei de
studenţie o aură aproape magică, nu în sensul
farmecului lor – de care, fiind deja căsătorită şi
autoare între timp a unui volum de versuri, am
fost într-o oarecare măsură privată –, ci în
sensul conştiinţei norocului şi al împlinirii
visului.
Am trăit anii de studenţie cu un fel de
încordare şi responsabilitate, pe care cu
siguranţă nu le-aş fi avut în aceeaşi măsură
dacă lucrurile s-ar fi petrecut normal şi nu m-aş
fi întrebat clipă de clipă ce ar fi fost dacă nu aş
fi reuşit să intru la facultate. Pe de altă parte,
nu ştiu cum aş fi învăţat şi cât de conştiincioasă
aş fi fost în condiţii obişnuite, dar – pentru că
devenisem, mai ales în ultimii ani de studii,
cunoscută ca scriitor şi aproape prietenă,
împreună cu soţul meu, cu mulţi dintre
asistenţii, conferenţiarii şi chiar profesorii de la
Filologie – eram obsedată de ideea că ar putea
să îmi dea note bune fără să le merit şi, după
ce visasem atât de mult condiţia ideală de
studentă, să mi-o las umbrită de circumstanţe.
Drept care am învăţat mult mai mult şi mult
mai rigid decât în mod normal.
Cel mai minunat lucru pe care mi-l amintesc din
timpul anilor de facultate este cititul în
biblioteca Universitară. Poate şi pentru că
ştiam că blaga fusese bibliotecar acolo (mulţi
ani mai târziu, când într-o perioadă de
interdicţie am fost eu însămi bibliotecară, acest
fapt devenise pentru mine nu numai o
încurajare, ci şi un orgoliu), instituţia bibliotecii
Universitare şi chiar clădirea ei interbelică
aveau pentru mine prestigiul unei catedrale. De
fapt, de dinainte de a intra la facultate – în cei
patru ani care au fost cei mai grei din viaţa

mea, când nu aveam niciun rost şi niciun drept
în lume – petreceam multe ore pe zi acolo,
după ce reuşisem să obţin o nesperată
legitimaţie de intrare. Clădirea cu miros de
lemn vechi, săli cu lambriuri şi mese lustruite,
cu domeniul fiecărui cititor marcat prin limite,
îmi dădeau sentimentul că acel fragment de
masă îmi aparţine, aşa cum simte ţăranul că îi
aparţine o bucată de pământ. Iar acest
sentiment era cu atât mai puternic cu cât, de
fapt, ştiam că nu aveam dreptul să citesc acolo
unde citeau profesorii şi studenţii, deoarece eu
obţinusem legitimaţia illicit, printr-o relaţie. De
aceea, ca studentă, deşi mi-ar fi fost mai la
îndemână să citesc în biblioteca de la Filologie,
făceam cu încăpăţânare drumul până în Piaţa
Păcii, ca şi cum aş fi vrut să conving pe cineva –
cineva care ar fi ştiut că citisem acolo ani de zile
ilegal – că acum sunt în deplină legalitate.
De altfel, tot ce făceam sau trăiam în calitate
de student era raportat la felul în care văzusem
acel lucru în perioada anterioară. De exemplu,
nu ştiu dacă începutul anului universitar – 1
octombrie – ar fi fost sau ar fi trebuit să fie
pentru studenta care eram un moment de

emoţie, dar nu puteam să nu-mi amintesc
sfâşierea sufletească vecină cu depresia pe care
o trăisem patru ani la rând în momentul în
care, ca la atingerea unei vergele fermecate, la
1 octombrie, oraşul părea să se trezească din
somn şi din singurătate şi se umplea de
zumzetul şi de fibrilaţia entuziastă a miilor de
studenţi care se întorceau la cursuri. Îmi venea
de fiecare dată în minte cum stătusem odată
privind cu invidie, în celebrul colţ al librăriei din
piaţă, studenţii întorşi după vacanţă care
râdeau şi se îmbrăţişau şi cum izbucnisem întrun plâns din care nu mă mai puteam opri, în
timp ce studenţii, crezându-mă evident
studentă, mă întrebau ce-am păţit şi dacă mă
pot ajuta.
Această obsesie, a comparaţiei în timp, m-a
făcut să mă bucur de înaltul titlu de DoCToR
HoNoRiS CAUSA nu din perpectiva motivelor
pentru care îmi fusese acordat, ci din
perspectiva visului, nereuşind să urce pe
vremuri decât până la porţile instituţiei care mă
primea acum pe altă treaptă. Era ca şi cum
Dumnezeu s-ar fi îngrijit să mă răzbune.
Mi se întâmplă adesea când ajung într-o
universitate străină, cu prilejul câte unei
conferinţe sau întâlniri cu studenţii, să aflu că
acea universitate are relaţii strânse de
colaborare cu Ubb şi să se reverse asupra mea
ca un balsam povestirea unor amintiri
fermecătoare, aprecieri entuziaste, elogii
referitoare la profesori, la tradiţii, la stilul de
funcţionare, la capacitatea organizatorică. De
fiecare dată mă cuprinde o mândrie exaltată,
ca şi cum aş fi lăudată eu însămi, ca şi cum aş
avea vreun merit, şi mă grăbesc să mă laud
copilăreşte că şi eu am fost studenta acestei
Alma Mater, care este la această oră una dintre
puţinele instituţii româneşti de care sunt
mândră şi recunoscătoare că sunt legată, chiar
dacă, sau tocmai pentru că, în strălucitoarea
panglică a legăturii sunt ţesute unele
dintre cele mai tulburătoare pagini ale
destinului meu.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 17

ALUMNI

„Centenalia feliciter!”
de prof. univ. dr. Petru Liviu ZăPâRțAN
(Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al României pe lângă Sfântul Scaun şi Ordinul Suveran de Malta)
Universitatea Babeș-Bolyai, pe treptele căreia am urcat ca student în 1965,
plin de dorința de a intra în universul academic atȃt de prezent în spiritualitatea noastră modernă
pentru că oferea speranța urcării romȃnilor pe scara istoriei, împlineşte 100 de ani.
vibrează și astăzi – și așa va trebui să fie
mereu în Universitatea noastră, mesajul lui
vasile Pârvan, transmis la 3 noiembrie 1919
la deschiderea Universității Daciei
Superioare, prin lecția inaugurală Datoria
vieții noastre: rolul Universității este de a
cultiva spiritul prin care să se lumineze
națiunea, de a se dărui creației de valori cu o
„pasiune religioasă” care să lumineze largul
orizont al vederii istorico-filosofice, prin
angajament plin de dăruire, prin munca
cinstită.

Ar fi un act profund imoral ca Universitatea
să fie o uzină de superficialități și inutilități,
de nonvalori sociale, culturale, politice,
prada unei conspirații generale a
neisprăviților.

Cu rare excepții, se poate constata că, în
succesiunea generațiilor, acest ideal nu a

„În plan uman, Universitatea mi-a dat prilejul de a întâlni dascăli și
colegi de la care am învățat că există diverse stiluri de viață, de la
fiecare având ceva de învățat: cum să fii, cum să gândești cât mai clar
și mai profund, cum să te porți cât mai frumos cu semenii, iar ca
dascăl, cum să transmiți celor din jur cât mai convingător un mesaj
curat de îmbogățire sufletească.”
fost întinat în toate momentele de restriște
pe care Universitatea le-a cunoscut, ceea ce
nouă ne dă satisfacția de a fi păstrat o
busolă care să ne fi scutit de eșuare în
promiscuitatea intelectuală.

Facultatea de Istorie și Filosofie mi-a oferit
prilejul împărtășirii din universul filosofiei cu
cunoștințe despre felul în care minți
luminate din Antichitate și până astăzi au
fățuit cultura europeană și universală, au
construit imagini ale lumii și vieții în chip
rațional pentru a-l ajuta pe om să-și

structureze propria personalitate. Filosofia a
fost, este și trebuie să rămână un fundament
al unei atitudini de viață, orientată de marile
valori ce dau demnitate omului: Adevărul,
binele, Dreptatea și Frumosul, în strânsă
legătură cu toate domeniile vieții culturale. A
filosofa este echivalent cu a-ți construi un
ideal de viață, cu deschidere generală spre
semeni.
În plan uman, Universitatea mi-a dat prilejul
de a întâlni dascăli și colegi de la care am
învățat că există diverse stiluri de viață, de la
fiecare având ceva de învățat: cum să fii,
cum să gândești cât mai clar și mai profund,
cum să te porți cât mai frumos cu semenii,
iar ca dascăl, cum să transmiți celor din jur
cât mai convingător un mesaj curat de
îmbogățire sufletească.
În anii studenției mele în Universitate
activau încă un mare număr de profesori
care se consacraseră în perioada interbelică.
Prezența lor însemna o continuitate a
spiritului academic clujean pe care l-au dorit
și l-au stimulat fondatorii Universității și
dădea garanția că noile generații asimilează
niște convingeri fundamentale despre lume
și viață care își păstrau continuitatea. Pentru
noi, prezența lui D.D. Roșca în fruntea școlii
clujene de filosofie – flancat de D. Isac – era

18 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

ALUMNI

un reper spiritual pe care îl
împărtășeau dascălii din toate
generațiile. Se formaseră între timp
buni specialiști în disciplinele socioumane care racordau școala
clujeană la preocupările europene
mai vechi sau mai noi, așa cum o
făceau I. Aluaș și A. Mihu. A te
bucura de aprecierea lor, de
sfaturile lor, de îndemnurile lor
sănătoase era o garanție că te afli
pe un drum profesional corect. Am
avut șansa de a beneficia de
îndrumarea lor neprețuită și în
întreaga mea activitate de dascăl
m-am condus după ideea că prima
datorie este să ofer studenților mei
o viziune stenică, raționalistă de
viață, legată de felul de a fi al
poporului nostru, iar a doua datorie
importantă a fost legată de
cultivarea stării de comunitate
academică, în care să se dezvolte
un dialog colegial cu dascălii și cu
studenții.
Rămân repere ale spiritului
universitar participările studenților

de la o facultate la cursurile unor
dascăli celebri de la alte facultăți,
semn că aceștia reprezentau repere
în domeniile lor, utile oricărui
intelectual.

Dar, dincolo de cunoștințe, atitudini
și valori, Universitatea mi-a
transmis acea dorință, exprimată
de bunul meu dascăl Nicolae
Mărgineanu, de a face tot ce ne stă
în putință să nu creștem și să nu
tolerăm lichele, ci să ne străduim să
formăm caractere.
Talentul se cultivă în liniștea vieții
private, iar caracterul în vâltoarea
vieții publice – spune un adagiu
englezesc – marcând faptul că
formarea spirituală proprie este,
fără îndoială, realizată printr-o
școală care transmite o învățătură
spre un suflet deschis spre ea, cu
un talent dat de calități personale.
Este vorba de interiorizarea
mesajelor școlii și de
perfecționarea propriei
personalități. Dar o Universitate își

„Dar, dincolo
de cunoștințe,
atitudini și
valori,
Universitatea
mi-a transmis
acea dorință,
exprimată de
bunul meu
dascăl Nicolae
Mărgineanu, de
a face tot ce ne
stă în putință să
nu creștem și
să nu tolerăm
lichele, ci să ne
străduim să
formăm
caractere.”

validează rostul numai în viața
socială, în răspunsul pe care îl dă
frământărilor ei, ceea ce impune
celor ce o susțin și o urmează să-și
aplice talentul cu onestitate în locul
în care comunitatea îi oferă
posibilitatea afirmării. A pune
talentul în slujba neamului tău și a
angaja un dialog spiritual cu lumea
reclamă un caracter structurat
axiologic clar, în care valorile
autentice sunt trăite și
materializate în fapte de creație.
Am învățat de la Universitatea
noastră că talentul cultivat se
manifestă cu spor social numai
atunci când este sprijinit pe un
caracter puternic. Dar nu un
caracter ca eroism moral neapărat,
ci ca unul al vieții de zi cu zi.
Dacă am construit ceva în plan
academic, didactic, social în acești
aproape 55 de ani în care am fost
credincios Universității noastre,
este pentru că ea mi-a oferit baza
și cadrul unei construcții spirituale
de care sunt mândru.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 19

ALUMNI

„Cluj – oraș al științei!”
de Vasile PUșCAș (istoric și diplomat, fost ministru și negociator
al Clauzei Națiunii celei mai Favorizate și al Aderării României la Uniunea Europeană)

Așa am auzit eu prima dată vorbindu-se
despre orașul Cluj. Eram în clasele
elementare din comuna sălăjeană în care mam născut. Într-o zi de duminică l-am auzit
pe tatăl meu că urma să meargă la Cluj
pentru un meci al echipei „Știința Cluj”.
Întrebând despre ce înseamnă „Știința Cluj”,
am aflat că era cea mai iubită echipă de
fotbal din cel mai mare și important oraș al
Transilvaniei, la aproape 100 de km
depărtare de locul unde trăiam noi. Pe
atunci era o distanță apreciabilă și-mi ziceam
că „Știința Cluj” trebuia să fie ceva deosebit
pentru consătenii mei. Am întrebat ce e
aceea știință și mi s-a explicat că însemna a
ști, a cunoaște cât mai mult din tainele lumii,
iar la Cluj erau școli înalte care se ocupau cu
știința și cu pregătirea celor învățați care

creau și dezvoltau știința. Cred că atunci mi
s-a sădit în minte dorința de a ajunge la Cluj
și de a sorbi din roadele muncii învățaților de
acolo. De atunci, pentru mine Clujul a fost
sinonim cu Orașul Științei.
La Cluj am venit la începutul anilor ʼ70 ai
secolului trecut pentru a urma Știința
Istoriei, cum m-au încurajat vrednicii și
talentații mei profesori de istorie din școala
primară și liceu. Am ajuns student la Istorie

20 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

în urma unor examene de admitere foarte
dificile (așa era atunci procedura de
admitere la facultate). Chiar din primul an de
studii am visat și eu să devin arheolog vestit,
așa cum sperau toți balicii de la Istorie. Acea
perioadă a fost una în care universitarii
clujeni încercau să reia tradiția glorioasă a
Universității clujene interbelice și frecvent
auzeam discuții despre realizările științifice și
culturale ale marilor dascăli dintre cele două
războaie mondiale.
În primul an de studii am îmbinat istoria
veche și arheologia cu economia politică.
Șansa a fost că profesorul de Economie era
foarte bun și mergeam cu plăcere la
cursurile și seminarele sale. El a fost primul
care mi-a propus să pregătesc pentru
seminar o lucrare bazată pe cercetare
proprie – reforma fiscală a lui Nicolae
Titulescu. Am fost incitat de această
sugestie, deoarece știusem doar despre
marele diplomat Nicolae Titulescu. Am lucrat
în bibliotecile din Cluj timp de câteva luni și
când am prezentat lucrarea profesorul mi-a
zis că am stofă de cercetător și că dacă voi
mai insista cu investigația științifică voi avea
o lucrare publicabilă. Firește că am mai
continuat, dar nu am publicat-o niciodată. În
schimb, am primit o încredere deosebită că
voi putea face și eu știință!
După acea întâmplare de la cursul de
Economie, mi s-a diminuat ambiția de a face
arheologie și, din anul al II-lea de studenție,
la impulsul și sub îndrumarea profesorului
Pompiliu Teodor, am optat pentru
cercetarea istoriei contemporane, o
disciplină care se studia abia în anul al Iv-lea.
Tot el mi-a demonstrat cât de importante

„În primul an de studii am îmbinat istoria veche și arheologia cu
economia politică. Șansa a fost că profesorul de Economie era foarte
bun și mergeam cu plăcere la cursurile și seminarele sale. El a fost
primul care mi-a propus să pregătesc pentru seminar o lucrare bazată
pe cercetare proprie – reforma fiscală a lui Nicolae Titulescu. Am fost
incitat de această sugestie, deoarece știusem doar despre marele
diplomat Nicolae Titulescu.”

ALUMNI
erau toate științele sociale pentru
investigarea, înțelegerea, interpretarea și
scrierea istoriei și mai ales a epocilor
modernă și contemporană. De aceea, pe
toată durata studenției, deși am fost
implicat în activități culturale, preocuparea
mea centrală a fost cercetarea
istoriografică. Astfel, în ultimul an de studiu
aveam deja publicat un studiu despre
istoriografia interbelică, într-o publicație
națională de specialitate. Iar de atunci, chiar
cu sacrificii și riscuri, am continuat să

„Reluând îndemnul lui
Vasile Pârvan din
prelegerea inaugurală
Datoria vieții noastre,
de la începerea activității
Universității românești din
Cluj (3 noiembrie 1919), am
considerat și eu o datorie
a vieții mele să contribui
la brandul Clujului ca Oraș
al Științei.”
investighez științific, în ambientul
Universității din Cluj, istoria secolului al XXlea și istoria ultracontemporană. Chiar dacă
am mai avut etape când am pus umărul la
înaintarea istoriei contemporane, în
diplomație și viața publică de după 1989,
mereu am revenit la uneltele și meseria
pentru care m-am pregătit în perioada
studenției, încercând să le perfecționez prin
propriile scrieri/cercetări și comunicarea
profesională creativă cu studenții și mediile
științifice internaționale.
Reluând îndemnul lui vasile Pârvan din
prelegerea inaugurală Datoria vieții noastre,
de la începerea activității Universității
românești din Cluj (3 noiembrie 1919), am
considerat și eu o datorie a vieții mele să
contribui la brandul Clujului ca Oraș al
Științei. Doar că acum consider că mai e
mult de lucru pentru a fi impusă o astfel de
identitate Urbei Napocane. Însă am
convingerea că e posibil și că numai prin
dezvoltarea fără precedent a științei și
cunoașterii această țară va atinge o
competitivitate societală ridicată și doar așa
noi, cei legați de Alma Mater Napocensis, îi
vom putea demonstra lui vasile Pârvan că
am îndeplinit datoria vieții noastre!

„Am fost student
al Universității clujene”

de Prof. emerit, acad. Ionel HAIDUC, fost rector și președinte al Academiei Române

Am avut privilegiul să fiu student al Universităţii
clujene. Spun „privilegiu” pentru că niciuna
dintre întâmplările importante care mi-au
influenţat aici cariera şi viaţa nu ar fi avut loc
dacă eram student în altă parte. Mă gândesc la
profesori, colegi şi, nu în ultimul rând, la faptul
că aici mi-am întâlnit „tovarăşa de viaţă”, soţia,
care era studentă cu patru ani mai mică.
Am avut profesori remarcabili, de înaltă clasă:
profesorul Candin Liteanu la Chimie analitică,
profesorul Ion Cădariu la Chimie fizică, acad.
Raluca Ripan (rector al Universităţii) la Chimie
anorganică; la Matematică pe profesorul
Gheorghe Chiş, la Fizică pe profesorii Ladislau
Ausländer şi victor Mercea. Nu mai menţionez
conferenţiarii care au ajuns mai târziu profesori.
Am devenit student la Universitatea „victor
babeş” în anul 1954, cu o pasiune pentru
chimie dezvoltată la liceul care astăzi poartă
numele lui Emil Racoviţă, şi am absolvit
facultatea în anul 1959, Universitatea numinduse acum babeş-bolyai.
În anii studenţiei mele funcţionau cercurile
ştiinţifice studenţeşti, întâlniri lunare (conduse
de un profesor) în care un student (de obicei din
anii mai mari) prezenta o comunicare pe bază
de literatură. În pregătirea lucrării studentul
venea în contact cu literatura de specialitate în
original (revistele ştiinţifice) dincolo de
manualele şi tratatele universitare. Am avut
curiozitatea şi îndrăzneala, în anul I, să particip la
Cercul de chimie anorganică şi analitică, unde
(culmea!) am şi luat cuvântul, după care
profesorul Liteanu (care conducea cercul) mi-a
propus o temă: „polimeri anorganici”. Nu
cunoşteam deloc subiectul, dar în bibliotecă am

descoperit apoi o comoară: nu numai polimerii
anorganici, ci şi ciclurile anorganice (de
exemplu, un benzen fără carbon, format din bor
şi azot), care m-au fascinat şi m-au cucerit
pentru întreaga mea carieră. Citisem discursul
de recepţie al lui Nicolae Teclu la Academia
Română, despre relaţia dintre chimia organică şi
chimia anorganică, şi întâmplarea aceasta mi-a
schimbat interesul iniţial pentru chimia organică
într-o pasiune pentru chimia anorganică, iar
după câţiva ani pentru puntea dintre ele, cea de
„a treia chimie”, chimia organometalică. Am
prezentat în anul II un referat despre polimerii
şi compuşii ciclici anorganici la cercul ştiinţific şi
apoi la Conferinţa Naţională a Cercurilor
Ştiințifice Studenţeşti de la Iaşi şi am publicat,
tot atunci, un articol pe această temă în Revista
de Chimie. În toţi anii de studenţie am urmărit
subiectul și am adunat literatura pe baza căreia
am elaborat lucrarea de licenţă (se numea
atunci teză de stat). La recomandarea
profesorului Candin Liteanu, aceasta a fost
publicată în anul 1960 la Editura Academei
Române (337 pagini), sub titlul „Introducere în
chimia ciclurilor anorganice”, tradusă apoi în
limba poloneză în anul 1964 şi dezvoltată în
două volume în limba engleză (1197 pagini) în
anul 1970, la Editura John wiley din Londra. O
cale lungă, de la un cerc ştiinţific studenţesc la
Universitatea din Cluj la o editură prestigioasă
din Londra...
Am fost o promoţie deosebită. Trei colegi de an,
Ioan Silberg, Maria Zaharescu şi subsemnatul,
am devenit membri ai Academiei Române. Alți
câţiva dintre colegi au devenit cadre didactice
universitare. Între studenţi erau relaţii colegiale,
nu concurenţă cu orice preţ, ci colaborare şi
prietenie.
Datorez mult Universităţii clujene pentru startul
în cariera mea de chimist, profesor şi
academician, pentru tot ce a urmat şi, după
atâţia ani, consider că am rămas studentul
perpetuu al acestei Universităţi, motiv pentru
care m-am întors aici din numeroasele
peregrinări prin universităţi străine ca
doctorand, cercetător postdoctoral şi visiting
professor.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 21

ALUMNI

Bucuria vieții noastre
de Emil HUREZEANU (jurist, scriitor și publicist, ambasadorul României în Germania)
O privire înapoi spre Alma Mater este mereu
uitatul în oglinda de-acum, dar și viziunea
noului, a celui mai proaspăt orizont. Ce te-a
unit cu locul studiilor tale – fostul Colegiu
Iezuit, fosta Universitate Francisc Iosif, fosta
Universitate Națională a Daciei Superioare,
fosta Universitate Regele Ferdinand, actuala
Universitate – în sfârșit, locul tău, babeșbolyai –, dar și aici sunt mai mulți babeși
fruntași ai românilor și cel puțin doi bolyai,
tatăl și fiul, corifei maghiari ai matematicii
mondiale –, deci tot acest tezaur de fonduri
și forme pregătit pentru tine în sute de ani –
nu te mai părăsește niciodată. Deși nu i-ai
fost umilă parte decât patru ani.
Universitățile sunt locuri ale înțelepciunii
veacurilor și oamenilor din efigie, în folosul
tău, al ultimului lor student în spațiu și timp.
De-acum încolo, locurile și oamenii dinainte
se separă de tine, iar tu, înmulțindu-le ființa
și mesajul, devii purtătorul lor de făclie până
la transformarea ei în candelă.

Ce să mai spun, ca să depășesc acest
moment oarecum afectat-afectiv poetic,
care de-abia acum, îmi dau seama, are,
probabil, de-a face și cu studentul în Drept și
publicistul care am fost la Cluj, la sfârșitul
anilor ʼ70 ai secolului trecut?! Ziua
deprindeam legea și cutuma ascultându-i pe
doctores Hanga, buia, basarab, Albu,
Zinveliu, Stoica, Firoiu, Deleanu, Drăganu,
alături de ucenicii asistenți Pop, Reghini sau
Iovănaș, și însoțit de colegii mei de-atunci,
azi foști: Președinte la Înalta Curte, Primministrul României, prim-procurori și
președinți la curțile de apel, nenumărați
avocați iluștri și juriști neînfricați în tradiția
Transilvaniei învățate și curajoase. Avea și
comunismul o linguriță de fiertură amară,
dar m-am ales și cu multă miere.
La prânz, după cursurile din parcul pe care-l
împărțeam atunci cu chimiștii, mă
adăposteam în celălalt așezământ simbolic,
inconfundabil și profund protectiv, din chilia

Echinoxului. Era revista trilingvă de cultură a
Universității, creată în 1968 de Constantin
Daicoviciu, în anul de primă izbândă a
emancipării pașoptiste în regatul despoției
comuniste.

Îi văd încă, în oglinda Universității mele
de-acum, pe Mircea Zaciu și Augustin buzura
venind agale pe segmentul fecund, de
dreapta, care unea Arizona de bolta noastră
sapiențială, pe Ion Pop, Marian Papahagi și
Ion vartic, îndreptându-se câte unul sau
chiar împreună, în acel ritm diferit, propriu
fiecaruia, doct, romantic, ludic, dar în
zariștea luminoasă, de extraordinară
fulgurație intelectuală, în plin orientalism
viclean. Am avut parte de toate acestea
alături de fondatorii studenți ai Echinoxului,

Aescht, Söcz Geza, pe atâția dintre colegii lor
germani și maghiari străluciți care, alături de
noi, au umplut tabloul acelei nu doar
imaginare, ci chiar posibile și experiate
Transilvanii pluraliste, în limitele acceptate ale
inocenței și cele reprobabile ale pierderii ei.
Mă bucur că atunci am fost coleg și prieten
cu trei echinoxiști atipici, erudiți și generoși,
Andrei Marga, Nicolae bocșan și Ioan-Aurel
Pop. Pe rând, au fost rectorii Ubb în ultimii
30 de ani de glorie reînnoită, atât de
meritată, dar și de osârdită.
viața m-a făcut să ajung în 1983 la
Universitatea din viena, modelul și sora
academică a Clujului, cu bursă Herder
oferită de Ana blandiana. Mi-am amintit pe

„Îi văd încă, în oglinda Universității mele de-acum, pe Mircea Zaciu
și Augustin Buzura venind agale pe segmentul fecund, de dreapta,
care unea Arizona de bolta noastră sapiențială, pe Ion Pop, Marian
Papahagi și Ion Vartic, îndreptându-se câte unul sau chiar împreună,
în acel ritm diferit, propriu fiecaruia, doct, romantic, ludic,
dar în zariștea luminoasă, de extraordinară fulgurație intelectuală,
în plin orientalism viclean.”
Uricaru, Popescu, Ion Mircea, Tania Radu și
apoi încă zeci de șiruri de iluștri echinoxiști,
de la Marta Petreu, Ion Mureșan, Ion
Groșan, Ion Simuț și Radu-G. Țeposu până la
borbély, virgil Mihaiu, Alexandru Cistelecan,
Corin braga, Dumitru Chioaru – ca să-i
amestec scuzabil pe tinerii cu și mai tinerii.

Când în vara anului trecut am aflat vestea
împlinirii semicentenarului scurs de la primul
număr al Revistei, trecuseră chiar și pentru
mine patru decenii de când între Facultatea
de Drept și refugiul dintre rectorat și cimitir
fusesem, la rându-mi, pieton inconștient pe
Calea Lactee.
I-am cunoscut și admirat pe Peter Motzan,
Rudi Schuller, Szilágyi Domokos, Georg

22 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

culoarul semiacoperit din curtea interioară a
Universității vieneze nu doar de Eminescu și
Slavici, ci și de atâția profesori clujeni
multiseculari, de la Ioan Piuariu-Molnar,
viktor Csiy, Imre Haynal, Cassiu Maniu,
Traian Pop, Pál Plósz, Iosif Stoichiță până la
victor babeș, Lucian blaga, D.D. Roșca, Ioan
Moldovan, Ioan Aleman, Emil Țeposu,
vătășanu și Daicoviciu, români și maghiari
care au revoluționat dreptul, filosofia,
literele, științele și medicina, după studii
epocale la Universitas Vindobonensis.
Apoi, drumurile m-au purtat zeci de ani și,
cu întreruperi și provizii diferite, până azi, în
America, unde un Pomut, ruda profesorului
clujean, a negociat achiziția Alaskăi de la
ruși, la München, mereu, unde un fost

ALUMNI
cu cele din Germania, niciodată
desființate în comunism, i se
datorează profesorului Franz Xaver
Dressler, între altele, profesor la
Conservatorul din Cluj.
Sigur, la Leipzig au mai fost Iorga,
Caragiale, Zarifopol. Dar, mai ales,
au fost și s-au format, și acolo, doi
excepționali, eminenți colegi ai
noștri de universitate. Sper să nu-i
supăr numindu-i așa.

Primul se numește Sextil Pușcariu,
a studiat cu weigand la Leipzig și a
fost primul rector al Universității
Daciei Superioare. Al doilea se
numește vasile Pârvan. A înnoit
cercetarea istorică românească,
într-o paradigmă germană, după
studii strălucite și la breslau și
berlin. Sextil Pușcariu a apucat, din
fericire, să însoțească
Universitatea noastră și la Sibiu, în
pribegie, vasile Pârvan nu. A murit
tânăr, lăsându-ne deschisă
aspirația la veșnica izbândă a
creației.

cardinal se pregătea să devină
papă și, pe traseu, Doctor Honoris
Causa al Ubb, apoi, desigur la
Sibiu, al meu locus nascendi, unde
Universitatea noastră clujeană și-a
găsit, între 1940-1945, cu blaga,
Goia, D.D. Roșca, Liviu Rusu, Iuliu și
Emil Hațieganu, o strălucire nouă,
în plină eclipsă.
Acolo, Cercul literar de la Sibiu, cu
I. Negoițescu, Radu Stanca, I.D.
Sârbu, Ștefan Augustin Doinaș, Eta
boieriu, Nicolae balotă, Radu
Enescu, Ovidiu Cotruș, a adăugat
caratele de neprețuit ale
studenților creativi și liberi în
captivitatea reînnoită a timpului.

De curând, la începutul verii anului
2019, am fost la Leipzig, unde, ca
Ambasador al României în
Germania, am patronat Festivalul
bach, după doi-trei ani de reînnoite
încercări. Discursurile din Catedrala
St. Thomas, locul de muncă al lui
bach, Corul Tomanilor, cei 1.000 de
oaspeți aleși ai Saxoniei în
sărbătoare m-au obligat să-mi aduc
aminte de singurele străzi care se
numesc Leipziger strasse și Lipscani
dintr-o capitală europeană, care
sunt doar la berlin și bucurești.
Doar acolo și aici, Corurile bach ale
Transilvaniei interbelice, numite
„Die Siebenbürger Tomanen” –
singurele din Europa echivalente

„Discursul de
inaugurare a
primei
Universități din
România Mare,
în l919, a fost
susținut de
Vasile Pârvan și
s-a numit
Datoria vieții
noastre.”

Discursul de inaugurare a primei
Universități din România Mare, în
1919, a fost susținut de vasile
Pârvan și s-a numit Datoria vieții
noastre. Am în față fotografia unui
exemplar din ediția tipărită de
Editura Ram din Aninoasa –
Uricani. Extraordinară această
glisare între vârful culturii
născânde spre adâncul veșnic al
pamântului! Dar, pentru istoricul
modernității și arheologul vasile
Pârvan, acest traseu este cuvenit.

Eu, subiectul anonim al doar unuia
dintre șirurile scurse la umbra
strălucitoare a Almei Mater Nostra,
pot să spun, acum, privind în urmă,
deci în oglinda zilei și în viziunea
înserării, anunțând pentru alții noul
orizont, cu recunoștință: nu știu
încă dacă „datoria vieții noastre”
s-a împlinit, dar știu sigur că anii
puțini petrecuți la Universitatea
centenară rămân bucuria nesfârșită
a vieții noastre…

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 23

ALUMNI

Absolvenții UBB salută Centenarul
Ciprian Popoviciu, absolvent al Facultății de
Fizică, promoția 1993 (East Carolina
University):

Universitatea babeș-bolyai și Facultatea de
Fizică, în mod particular, au avut o influență
deosebită în educația și cariera mea. Păstrez
amintiri aparte legate de această Alma
Mater, de experiența studenției. De fiecare
dată când vizitez Clujul, trec fără greș pe la
Universitate și pe la Mircea [Crișan]. Din
aceste motive, am decis să duc cu mine întro expediție în Nepal un simbol al
Universității. La data de 22 mai [2008], la ora
4:45, am reușit să ajung pe Vârful Everest
(munții sunt o pasiune a mea) și să fac
aceste poze cu sigla Universității babeșbolyai.

unor profesori, chiar dacă reprezentau o
minoritate în condițiile în care la acel
moment mediul academic general susținea
puțin cercetarea, de a insufla spiritul
academic critic mi-a servit ca un prim model
de pasiune reală pentru excelență. Prin
intermediul lor, am ajuns să iau primul
contact, prin participarea la conferințe
internaționale și îndrumare, cu mediul
academic și literatura straină în domeniu.
A doua șansă e mai personală în spirit. La
Ubb am cunoscut colegi care mi-au devenit
prieteni foarte apropiați. Atribui această
șansă tocmai brandului Ubb, care cred că
reușește să atragă un corp studențesc de
calitate, atât umană cât și profesională.

Diana roxana Galos, istorie (cercetător în
cadrul European University Institute – Political
and Social Sciences Department):

Mihai Copaciu (Director adjunct al Direcţiei
Modelare şi Prognoze Macroeconomice din
BNR):

Facultatea de Științe Economice din cadrul
Ubb mi-a oferit două șanse fundamentale.
Una a fost deschiderea drumului spre cariera
mea științifică. Aici am descoperit că
pasiunea mea constă în studiul economiei și
că acest subiect este multifațetat. Interesul

Coco, Simina, Leona, Sorin, Claudiu sunt
prietenii de care mă leagă amintiri multe și
superbe. Și vor mai fi destule, pentru că
astfel de legături țin cel puțin o viață.
Mihai, Mihaela, Horațiu, Gabriela, Cătălin,
Flavius sunt profesorii cu ajutorul cărora miam descoperit pasiunea pentru
macroeconomie și cercetare. vă mulțumesc!
Acestea sunt oportunitățile de care am
profitat, student fiind la Facultatea de Științe
Economice din cadrul Ubb. Par puține, dar
imi definesc în continuare viața.

Universitatea a reprezentat nu doar prima
treaptă în extinderea și aprofundarea
cunoștințelor specifice domeniului meu, dar și
dezvoltarea gândirii critice. După absolvirea
Colegiului ,,Emil Racoviță“ am simțit că
Universitatea babeș-bolyai a fost cea care mi-a
oferit ustensilele necesare pentru a „zbura”
mai departe și a descoperi pasiunea mea spre
cercetare și a-mi continua studiile de master,
specialitatea sociologie, la Universitatea oxford
(Marea britanie), dar și doctorale, aceeași
specializare, la European University institute
(Florența – Italia). Mai mult, cu ajutorul și
dedicarea unor profesori deosebiți, am învățat
să gândesc critic și am realizat faptul că nu mai
sunt acea studentă care doar aprobă, ci și
aceea care poate și argumenta, contesta și
chiar contribui la extinderea literaturii de
specialitate în domeniul meu. Universitatea
babeș-bolyai (Facultatea de Istorie,
specializarea Studii de securitate) mi-a oferit
un mediu excelent pentru încurajarea libertății
intelectuale prin dezbateri, prezentări, dar și
discuții informale. Universitatea a fost un loc
de formare a personalității, dar și a abilităților
non-cognitive care au contribuit, în mod
fundamental, la formarea mea profesională,
dar și personală. Uitându-mă în spate, constat
cu satisfacție că Ubb a fost primul pas, dar de

CosMiN ilUt

MiHai CoPaCiU

DiaNa roxaNa Galos

Cosmin ilut, absolvent al Facultății de
științe economice și Gestiunea afacerilor
[profesor asociat al Departamentului de
Economie din cadrul Universității Duke și
cercetător în cadrul Biroului Național de
Cercetări Economice (NBER), programul
Fluctuații și creștere economică]:

24 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

ALUMNI
departe cel mai important, în a-mi schimba
perspectivele profesionale, a mă specializa și
în alte domenii, dar și de a vedea această
lume în diverse moduri.

Bianca Mereuță, absolventă FsPaC, secția
Jurnalism (Value Creator | „Ce le citim
copiilor” Community Leader | Publisher |
Author; „Femeia anului pentru promovarea
dragostei de carte”, 2018; „Liderul anului în
educație pentru lectură”, 2018):

Anii facultății au fost cei în care m-am
descoperit cu totul ca om și ca profesionist.
Încă din primul an am fost încântată de
deschiderea unor profesori foarte tineri care
s-au apropiat de noi și care ne povesteau cu
drag și cu însuflețire despre experiențele lor
profesionale din relația cu alte universități din
Europa sau din lume. Mi-a plăcut enorm
faptul că am avut multă libertate, acea
libertate pe care fiecare dintre noi a folosit-o
așa cum a considerat. Eu am fost unul dintre
acei studenți care a înțeles libertatea ca pe o
oportunitate de a căpăta cât mai multe
cunoștințe. Și am ales să mă apropii de acei
profesori care reușeau să îmi ofere mai mult
decât o simplă prelegere la curs, cu care să
pot dialoga și cu care să pot crea o relație
durabilă. Anii facultății vor rămâne pentru
mine de neuitat datorită profesorului pe care
l-am considerat mentor, George Anghelecev.
Acel om bun și cald și zâmbitor și deschis spre
nou și inovație mi-a dăruit enorm de multe
cărți din biblioteca sa, mi-a ghidat pașii spre a
învăța continuu, m-a făcut să îmi văd punctele
forte, m-a ghidat înspre a-mi simți profesia

BiaNCa MereUță

mea, m-a încurajat în permanență, mi-a
povestit despre consecvență și despre viitor.
La mine, anii facultății se adună într-un om
care mi-a deschis lumea și mi-a arătat drumul
de pe care nu am mai plecat. Sunt tot aici,
domnule profesor. Creez și comunic cu inima,
pentru oameni, așa cum m-ați descoperit în
urmă cu aproape 20 de ani, atunci când neam întâlnit pentru prima dată, în anul I, și sunt
consecventă, așa cum m-ați învățat să fiu.

irina Drexler, absolventă a Facultății de Litere
(cercetător în domeniul tineretului pentru
Comisia Europeană și Consiliul Europei;
expertă a Departamentului Anti-Discriminare
al Consiliului Europei; angajată a Consiliului
Europei, Oficiul Regional pentru Combaterea
Criminalității Cibernetice din București):

Universitatea a reprezentat oportunitatea
unor pași decisivi către dobândirea
independenței și conturarea pasiunilor și
profilului profesional, o perioadă de învățare
atât formală, cât și non-formală, prin
implicarea în activități de voluntariat la nivel
local și național. Reprezentarea studenților
timp de 8 ani în Consiliul Facultății, Senat,
Consiliul de Administrație și alte foruri
decizionale ale Ubb (și din țară), din diferite
posturi pe perioada studiilor de licență,
masterat și doctorat, culminând cu mandatul
de subprefect al studenților Ubb pe linia
română între 2010-2012, a creat punți de
legătură între formarea la nivel teoretic și
pregătirea pentru interacțiunea cu instituțiile,
cu echipe diverse, multiculturale, învățând
despre procesul de luare a deciziilor la nivel

iriNa Drexler

practic, dezvoltând gândirea critică, analitică și
atenția la detalii. Totodată, perioada mea Ubbistă mi-a clarificat viziunea despre civism și mia atras atenția asupra importanței pregătirii,
perseverenței și bunei-organizări pentru a
obține rezultate, trasându-mi reperele
conduitei profesionale și deschizându-mi ochii
spre a putea discerne cu mai mare acuratețe
între colegialitate și prietenie, între bine și rău.
De altfel, o primă experiență de lucru a fost tot
în cadrul Ubb, printr-un internship în actualul
Centru de Dezvoltare Universitară și
Management al Calității. Investiția Universității
în mine timp de opt ani mi-a deschis
orizonturile spre alte limbi, culturi și domenii
de activitate relevante la nivel internațional.
Opt ani frumoși și intenși, dificil de rezumat în
câteva rânduri. Sunt recunoscătoare cadrelor
didactice, colegilor și personalului
administrativ pentru lecțiile primite și
amintirile create și sunt încrezătoare că
renumele acestei Universități va continua să
răsune prin efortul „Ubb-iștilor” de astăzi,
deopotrivă studenți, cadre didactice,
absolvenți, călăuziți de principii solide pentru o
societate sănătoasă. Per aspera, ad astra!

Magor Csibi, absolvent FsPaC, științe politice
[Head of Leadership and Organizational
Culture Practice at Trend Consult Group;
Member of the European Parliament (20072009); Vice-Chairman in the Committee on
the Environment, Public Health and Food
Safety, European Parliament]:

N-am fugit niciodată de învățare, ba chiar am
fost ținta miștourilor din partea colegilor de

MaGor CsiBi
PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 25

ALUMNI
câteva ori, fiind considerat tocilar de unii.
Problema era că rareori am văzut sensul și
aplicabilitatea învățării mecanice și a
memorării, pentru că nu prea am reușit să și
aplic în viața mea de zi cu zi aceste informații.
Pe lângă asta, am învățat repede că a fi tocilar
nu e deloc un avantaj și a arăta că ești deștept
nu te face să devii simpatic.
Ubb a fost primul loc care m-a făcut să văd
învățarea ca un lucru „cool”. Aici am învățat să
îmi dau seama că studiatul nu este despre
„trebuie”, ci despre a găsi acele subiecte care
chiar te interesează, care te ajută să ai o
viziune mai profundă asupra vieții. Tot aici
mi-am dat seama că cititul te poate ajuta să
înțelegi societatea în care trăiești și, câteodată,
chiar să poți prezice trendurile care urmează să
apară. Aici mi-am găsit primii mei mentori,
profesori cărora le păsa de cum vedem noi
lumea din jur și cât de largi sunt orizonturile
noastre, iar acești profesori ne dădeau mult
mai mult elan decât aceia care încercau să ne
dovedească că sunt mai deștepți și mai
experimentați ca noi.
Ubb pentru mine este Alma Mater, în
adevăratul sens al cuvântului, locul care m-a
făcut să fiu omul de azi.
Melinda szabo, Facultatea de Psihologie
și științe ale educației [analist de politici
educaţionale în cadrul European Quality
Assurance Register for Higher Education
(EQAR), Bruxelles]:

Universitatea pentru mine a reprezentat un
spațiu intelectual nu doar pentru dezvoltarea
personală, ci și pentru dezvoltarea regiunii,

înglobând specificul comunităților locale
ardelene și constituindu-se drept promotor al
modernizării regionale. Universitatea
babeș-bolyai și-a lăsat o amprentă în regiune
mai ales prin dezvoltarea științifică, extinderea
cunoașterii avansate și prin pregătirea umanistă
și științifică de înaltă calitate, care sunt
perpetuate de cei care au absolvit studiile
universității. Condiţia esențială pentru realizarea
performanţelor au fost cadrele didactice care au
conectat dezvoltarea regională cu modele
organizatorice din spațiul occidental și au permis
crearea universității de azi.

saul Pop, absolvent FsPaC, Jurnalism
(Foto sub-editor la Thomson Reuters):

Un alt element important din cadrul
Universității babeș-bolyai este faptul că
Universitatea are un număr mare de
profesioniști absolvenți sau profesori care au
rămas în strânsă colaborare cu mediul
academic. Posibilitatea unui student de a
munci alături de profesori sau profesioniști
care au absolvit facultatea este un privilegiu de
care eu am profitat la maximum.

Mark török, absolvent al Facultății de studii
europene [Fondator al Asociației Gutenberg și
Prefectul Studenților (2012-2014)]:

Am descoperit pasiunea pentru fotografie
în ultimul an de liceu, iar în următorii trei ani
m-am folosit de toate resursele disponibile în
afara cadrului universitar pentru a învăța și
a-mi dezvolta abilități necesare
foto-jurnalismului și fotografiei din spectrul
social. Am decis să aplic la programul de
licență la Departamentul de Jurnalism al
Facultății de Științe Politice, Administrative și
ale Comunicării deoarece eram conștient că
pasiunea și informația acumulată până în acest
punct au nevoie de o structură și de un mediu
care să mă ghideze.
Din fericire, am găsit în cadrul universitar
contextul în care cunoștințele mi-au fost
rafinate. Universitatea m-a ajutat să trec
pragul de la un fotograf aspirant la unul care a
învățat cum să își organizeze drumul, astfel
încât scopul final al educației să nu fie doar
unul utopic.

Ubb pentru mine reprezintă un mediu
excepțional de dezvoltare. Pe primul loc ca
relevanță sunt oamenii cu care am
interacționat, atât profesori, cât și studenți.
Ubb, fiind cea mai mare universitate din
România, este un adevărat magnet pentru
oameni de valoare. Cu oameni buni poți să
pornești la drum lung, în vederea atingerii unor
scopuri mărețe, lucru pe care l-am și făcut prin
fondarea Asociației Gutenberg și prin
reprezentarea studenților din universitate, în
calitate de Prefect al studenților din Ubb în
perioada 2012-2014.
În calitate de student al liniei germane din
cadrul Ubb, am avut norocul să am profesori
din România, dar și din Germania. Am găsit în
anumiți profesori adevărați prieteni și mentori
care mi-au ghidat dezvoltarea. Cel mai relevant
este cine devii tu ca om în această perioadă de
studenție. Tu ești Michelangelo care îl sculptezi
pe David, iar David este viitorul tău. Acest
proces de formare nu se oprește odată cu
absolvirea.

saUl PoP

Mark török

MeliNDa szaBo

26 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

RESTITUIRI

Rectorii Universității Clujene
din ultima sută de ani
Prezentăm mai jos lista rectorilor Universității Babeș-Bolyai, de la înființare și până în prezent,
în ordine cronologică, precum și facultatea de unde au provenit înainte de a fi aleși în această demnitate:
1919-1920: sextil Pușcariu (Facultatea de Litere și Filosofie);
1920-1921: vasile Dumitriu (Facultatea de Drept);

1921-1922: Dimitrie Călugăreanu (Facultatea de Științe);
1922-1923: iacob iacobovici (Facultatea de Medicină);

1923-1924: Nicolae bănescu (Facultatea de Litere și Filosofie);
1924-1925: Camil Negrea (Facultatea de Drept);

1925-1926: Gheorghe spacu (Facultatea de Științe);
1926-1927: ioan Minea (Facultatea de Medicină);
1927-1928: Gheorghe bogdan-Duică
(Facultatea de Litere și Filosofie);

1928-1929: emil Hațieganu (Facultatea de Drept);
1929-1930: emil Racoviță (Facultatea de Științe);

1930-1931: iuliu Hațieganu (Facultatea de Medicină);

1931-1932: Nicolae Drăganu (Facultatea de Litere și Filosofie);
1932-1940: Florian ștefănescu-Goangă
(Facultatea de Litere și Filosofie);

1940-1941: sextil Pușcariu (Facultatea de Litere și Filosofie);
1941-1944: iuliu Hațieganu (Facultatea de Medicină);
1944-1945: alexandru borza (Facultatea de Științe);

1945-1951: emil Petrovici (Facultatea de Litere și Filosofie);
1945-1948: Lajos Csögör (Facultatea de Medicină);

1948-1949: edgár balogh (Facultatea de Istorie);

1951-1956: Raluca Ripan (Facultatea de Chimie);

1950-1952: istván Nagy (Facultatea de Litere);

1952-1956: László bányai (Facultatea de Istorie);

1956-1968: Constantin Daicoviciu (Facultatea de Istorie-Filosofie);

sextil PUșCariU

1956-1959: Lajos takács (Facultatea de Drept);

1968-1976: ștefan Pascu (Facultatea de Istorie și Filosofie);
1976-1984: ion vlad (Facultatea de Filologie);

1984-1989: aurel Negucioiu (Facultatea de Științe Economice);

1990-1993: ionel Haiduc (Facultatea de Chimie);

1993-2004: andrei Marga (Facultatea de Studii Europene);

2004-2008: Nicolae bocșan (Facultatea de Istorie și Filosofie);
2008-2012: andrei Marga (Facultatea de Studii Europene);

2012-prezent: ioan-aurel Pop (Facultatea de Istorie și Filosofie).
PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 27

UNIVERSITATEA ÎN CETATE

Strategia de Dezvoltare a Municipiului
a fost realizată și actualizată
de către Universitatea Babeș-Bolyai
Interviu cu Emil BoC, primarul municipiului Cluj-Napoca

Clujul devine „pomul lăudat” al
Ardealului, unul recunoscut și respectat
la nivel național și regional. În condițiile
unor bune rezultate ale județului
(creștere cu 6,9% a producției în primele
5 luni ale anului, a exporturilor cu 13,6%
și o scădere cu 14,8% a deficitului
comercial), și în municipiu sunt anticipate
schimbări revoluționare. Cluj-Napoca ar
putea avea la un moment dat chiar
metrou, dar și tren metropolitan care să
facă legătura cu localitățile vecine, maluri
reamenajate ale Someșului, grădinițe la
standarde europene, proiecte smart și
ecologice etc. UBB face parte integrantă
din acest univers. Cum se vede la nivel
macro Universitatea din perspectiva
primarului/primăriei Cluj-Napoca?

Rămân ferm în credința că investiţia în
educaţie este cea mai sigură investiţie din
lume, fiindcă este lipsită de grija
falimentului. Învățământul universitar
clujean este un etalon al educației în
România, iar dimensiunea universitară a
Clujului, una istorică, fără de care Clujul de
astăzi este de neimaginat. Universitatea
babeș-bolyai este cea mai valoroasă
universitate din țară și una de referință în
centrul și estul Europei, figurând în
clasamentele internaționale ale
universităților – cum ar fi „top Shanghai
2019” –, ceea ce reconfirmă puterea
spiritului academic al orașului.
Totodată, tinerii care studiază în
universitățile clujene au un potențial
excepțional. Societatea se primenește sau
renaște prin tineri, prin potențialul lor
extraordinar de a se adapta la noile
provocări ale științei, tehnologiei și ale
umanității în general. Tinerii reprezintă
motorul inovației, iar dedicarea lor în

domenii strategice pentru comunitatea
noastră asigură pârghiile necesare unei
dezvoltări sustenabile a orașului, care să facă
față nu numai la provocările României, ci la
provocări globale majore, precum
schimbările climatice.
Rolul pivotal pe care universitățile îl au astfel
în dezvoltarea comunității, nu doar prin
formarea tinerelor talente, ci și prin
contribuția la creșterea calității vieții, la
mediul cultural, adaptarea la evoluția
tehnologică, anticiparea slujbelor viitorului și
multe alte valențe, este recunoscut în
Strategia de Dezvoltare a Municipiului ClujNapoca. Alături de inovare și Participare,
Strategia municipiului subliniază
Universitatea ca unul dintre cei trei factori
strategici cheie care influențează viitorul
comunității noastre.
În acest context și având în vedere
transformarea digitală adusă de secolul al
XXI-lea, Primăria Cluj-Napoca susține o
abordare deschisă (Q-Helix), care să ofere
suport mediului de inovare și să consolideze
poziția Clujului ca hub european digital de
inovare. Alături de dimensiunea universitară,
modelul helixului cvintuplu de dezvoltare
implică colaborarea dintre mediul privat,
societatea civilă, cetățeni și administrație,
pentru rezolvarea problemelor importante
ale unei comunități.
Cu alte cuvinte, am încredere că obiective
majore ale Clujului – precum
descongestionarea traficului, metroul și
trenul metropolitan, unde am realizat deja
primii pași, realizarea Centurii
metropolitane, eficientizarea transportului în
comun, creșterea calității spațiului public și
altele – sunt posibile, așa cum ni le dorim
fiecare, tocmai datorită avantajelor
competitive ale comunității noastre. Între
acestea Universitatea are un rol cheie, unic,

28 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

în prezentul și viitorul Clujului.
Primăria municipiului Cluj-Napoca rămâne
un partener de nădejde al Universității
babeș-bolyai, răspunzând de fiecare dată
afirmativ la inițiativele Ubb. Strategia
orașului, proiectele comune, dar și
evenimentele științifice și cultural-artistice
organizate împreună consolidează acest
parteneriat interinstituțional în beneficiul
întregii comunități clujene.
Este onorant pentru oraş să găzduiască o
instituţie de învăţământ superior precum
Universitatea Babeş-Bolyai, cea mai
prestigioasă universitate din România.
Vorbim despre o entitate care are
antecedente ce coboară în perioada
Renaşterii, una născută sub semnul
distinct al multiculturalismului.
Este cunoscută la nivel local aniversarea
în această toamnă a Centenarului său?
Care este mesajul pe care îl transmite
Primăria cu acest prilej?

Educația, știința și cultura au avut și
continuă să aibă un rol fundamental în
dezvoltarea societății în care trăim. Istoria
noastră a avut oameni excepționali,
personalități de anvergură, care s-au
remarcat în momentele cheie. Universitatea
clujeană a dat lumii figuri emblematice,
oameni care prin inteligența lor, prin forța
gândirii și prin viziune au contribuit la
conturarea identității locale, regionale și
naționale, au edificat cultura și au modelat
parcursul comunității în incursiunea sa prin
paginile istoriei.
Istoria Universității clujene își are rădăcinile
în Renaștere și în complementaritatea
tolerantă a spațiului transilvan, într-o
perioadă când Europa trecea prin persecuții
religioase și politice. Componenta

UNIVERSITATEA ÎN CETATE 
salută Centenarul Universității!
Menționez în acest context că,
pentru prima dată în cele 9 ediții,
„Zilele Clujului” – festivalul de
suflet al comunității noastre – are
loc toamna, odată cu deschiderea
noului an universitar. Tema ediției
2019 marchează Centenarul
instituțiilor clujene care și-au adus
aportul la modelarea Clujului
modern. Parada universităților și
multe alte evenimente aniversare
vor confirma implicarea și impactul
mediului universitar în viața
comunității, Zilele Clujului reunind
în inima Transilvaniei, an de an,
zeci de mii de clujeni.
Există, firește, beneficii și
responsabilități clare ce derivă
din relaţia pe care o are
Universitatea Babeş-Bolyai
cu Municipalitatea și care cad
în sarcina fiecărei părţi. Există o
„simbioză” pe plan local? Cât de
des vă corelaţi acţiunile, vă
sprijiniţi sau intraţi în polemică?

multiculturală a fost unul dintre
fundamentele întemeierii de la
sfârșitul secolului al XvI-lea și se
regăsește și astăzi în toate
activitățile Universității. Istoria ne
arată că, indiferent de problemele
și disputele politice, sociale sau
teritoriale, Universitatea a rămas
loială idealurilor sale – acelea de a
educa și forma tinerele generații.
După Marea Unire de la 1
Decembrie 1918, statul român s-a
implicat prin elitele sale să creeze
un mediu universitar performant,
tolerant și conectat la mediile
universitare ale Europei
Occidentale. În 1919, vasile Pârvan
rostea în deschiderea anului
universitar celebrul discurs „Datoria
vieții noastre”, în cadrul
Universității babeș-bolyai, punând
astfel bazele noii identități pe care

universitatea clujeană avea să o
dezvolte.
Centenarul reprezintă un moment
de regăsire a valorilor noastre
comune și de celebrare națională,
un eveniment de însemnătate
excepțională pentru noi ca nație și,
în același timp, de reflecție. La nivel
european, se vorbește nu numai de
„societatea bazată pe cunoaștere”,
ci de o nouă eră, a inovației, a
inteligenței artificiale, de noi
provocări ale științei, în contextul
iminent al celei de-a 4-a revoluții
industriale, dar și al provocărilor
globale fără precedent.
Cunoașterea este motorul
progresului, iar la cunoaștere se
ajunge prin educație, studiu și
cercetare, prin creativitate și
capacitate de inovare.
Primăria municipiului Cluj-Napoca

„Strategia de
Dezvoltare a
Municipiului
a fost realizată
și actualizată
de către
Universitatea
Babeș-Bolyai,
prin Facultatea
de Științe
Politice,
Administrative
și ale
Comunicării.”

Colaborarea instituțională și
parteneriatele dintre cele două
instituții sunt o constantă.
Deschiderea instituțională este
reciprocă, iar proiectele de
anvergură realizate împreună
asigură dezvoltarea municipiului pe
toate planurile. În acest proces
laborios de descifrare a ecuației
viitorului, educația și cercetarea
joacă un rol de prim ordin.
Strategia de Dezvoltare a
Municipiului a fost realizată și
actualizată de către Universitatea
babeș-bolyai, prin Facultatea de
Științe Politice, Administrative și ale
Comunicării – model de bune
practici în sine la nivel de proces și
impact – și este construită în jurul
universităților clujene, cel mai
important avantaj competitiv al
orașului nostru.
Datorită multitudinii de ramificații
și specializări pe care Universitatea
le oferă astăzi, resursa umană
capabilă a Clujului reușește să
ofere orașului multiple valențe de

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 29

UNIVERSITATEA ÎN CETATE
dezvoltare, în domenii de interes major
precum IT, inovare, știință, industrii creative
ș.a. Într-adevăr, la nivel local există o
„simbioză” între administrație și
Universitate, iar în acest ecosistem sunt
incluși și ceilalți actori locali care contribuie
la dezvoltarea orașului, principalul beneficiar
fiind, fără doar și poate, comunitatea.
Viața universitară este o parte din
oxigenul cetății. Practic, prezența a
45.000 de studenți, masteranzi și
doctoranzi în traiul de zi cu zi de aici
înseamnă enorm pentru cultura, știința și
prestigiul oraşului, dar și pentru
economia locală. Toți cei angrenați în
acest proces de învăţământ produc și
mai ales consumă, dezvoltă cererea şi
producţia, stimulează tempoul vieţii
sociale, adaugă venituri la bugetul local.
Ce aport concret de ordin financiar al
UBB ar putea fi estimat anual la nivelul
Clujului?

Studenții reprezintă cea mai valoroasă
resursă pe care orașul nostru o are.
Potențialul lor extraordinar sporește șansele
Clujului de a fi competitiv pe termen scurt,
mediu și lung. Parte a strategiei pe care o
avem la Cluj constă în menținerea talentelor
în oraș și, prin calitatea vieții, aducerea
înapoi acasă a celor care au plecat. Este
esențial să reușim să diminuăm și chiar să
eradicăm ceea ce e cunoscut la nivel
mondial ca brain drain – „exodul creierelor”,
proces care constă în migrarea resursei
umane capabile în orașe unde calitatea vieții
este la un nivel ridicat.
Încercăm, așadar, să oferim un context
propice tinerilor, care, după ce își finalizează
studiile, să fie suficient de motivați să
rămână în Cluj-Napoca, într-un oraș în care
să le placă să trăiască, să aibă posibilități
permanente de dezvoltare și să își
întemeieze o familie. Spre exemplu, în anul
2019, sprijinul de la bugetul local pentru
cultură (activități culturale, asociații și
organizații culturale) a fost de 11 milioane
de lei, în timp ce suma dedicată asociațiilor
sportive a fost de 11.650.000 de lei. De
asemenea, 20% din impozitele şi taxele
locale pe care le plătesc cetăţenii Clujului
sunt reinvestite în educaţie. Studenții și
elevii clujeni beneficiază, de asemenea, de
politici publice care să le faciliteze accesul la

transport în comun și la un proces
educațional de calitate.
Datorită studenților, orașul nostru este
printre cele mai tinere din România, se
bucură de un dinamism și de o efervescență
aparte, fiind, de asemenea, și orașul cu cea
mai mare vitalitate culturală din țară, în
afara capitalei. Sigur că prezența studenților
în oraș are un aport semnificativ la bugetul
local, mulți dintre aceștia fiind și angajați în
variate industrii și sectoare ale serviciilor.
Astfel, impactul celei mai mari universități
din România, Universitatea babeș-bolyai, nu
poate fi estimat exact și se regăsește în
fiecare domeniu al comunității,
reprezentând un veritabil motor de
dezvoltare a municipiului.
Desigur că Primăria beneficiază sau ar
trebui să beneficieze de specialiştii din
UBB, cadre universitare şi studenţi,
pentru a-şi rezolva o sumedenie de
probleme şi proiecte de orice natură.
Existe contracte publice derulate de UBB
și Municipalitate? Cât de des vă
„intersectați” în această chestiune?

Am colaborat mereu cu Universitatea babeșbolyai, am inițiat și am derulat împreună
programe și proiecte majore cu impact
asupra comunității, experții Ubb fiind parte a
comisiilor de specialitate ale municipalității
sau în variate proiecte cu finanțare
europeană, pe lângă evenimentele de
amploare organizate în parteneriat.
Avem o serie de exemple privind contracte
publice derulate între cele două instituții. În
2019 Universitatea babeș-bolyai, prin
intermediul Transylvania Digital Humanities
Centre din cadrul Facultății de Litere, a
prestat servicii de programare a soluțiilor
software – proiect de cercetare în scopul
realizării Hărții digitale a străzilor cu nume
de personalități din municipiul Cluj-Napoca
(aproximativ 500 de străzi identificate pe
baza tematicii). De asemenea, Universitatea
babeș-bolyai, prin intermediul Laboratorului
de încercări Radon „Constantin Cosma”
(LiRaCC) din cadrul Facultății de Știința și
Ingineria Mediului (FȘIM), realizează studii
de investigație în domeniul poluării – studii
de cercetare în scopul evaluării calității
aerului prin determinarea concentrației de
activitate de radon prin metoda pasivă în
aerul interior din clădirile Primăriei

30 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

municipiului Cluj-Napoca și din unitățile de
învățământ preuniversitar (creșe, școli,
grădinițe și clădiri administrative). Un alt
exemplu din cursul acestui an, Centrul
Interdisciplinar pentru Știința Datelor a
colaborat cu serviciul Strategii de marketing
din cadrul Primăriei Cluj-Napoca pentru
realizarea studiului publicat în broșura
informativă „Cluj in Figures – Clujul în cifre”,
care integrează cele mai relevante date
statistice despre orașul nostru și zona
metropolitană, atât pentru investitori, cât și
pentru clujeni sau turiști.
Este firesc să existe cererile şi
revendicările organizaţiilor studențești
formulate către conducerea UBB sau
direct către Primărie. Aţi avut runde de
întâlniri pentru susţinerea unor linii
gratuite de transport pentru studenţi, cu
aportul RATUC şi al UBB, pentru
introducerea unor sisteme transparente
de decontare a abonamentelor, pentru
reamenajarea unor părți din habitat etc.
Reușiți să găsiți soluții fezabile? Cum
decurg discuțiile și care e atmosfera
reuniunilor de acest gen?

Din perspectiva vieții studențești,
colaborarea cu Compania de Transport
Public Cluj-Napoca și reprezentanții
studenților a generat măsuri și soluții de
impact. Un exemplu concret sunt alocările
anuale de sume de la bugetul local în scopul
acordării subvenţiei pe mijloacele de
transport în comun din interiorul
municipiului. Gratuitățile vizează studenţii,
masteranzii şi doctoranzii la cursurile de zi.
Un alt exemplu sunt evenimentele și
proiectele de tineret susținute de Primăria
Cluj-Napoca, precum programul Capitalei
Europene a Tineretului sau programul de
bugetare participativă pentru tineret.
Căutăm mereu, de ambele părți – cu
profesionalism și înțelegere – să oferim un
sprijin considerabil celor care studiază în
municipiul nostru.
Mă bucur că la Cluj-Napoca am ocazii
frecvente de a purta discuții cât se poate de
directe cu studenții Clujului, fie că sunt la
dezbateri publice, fie la evenimente
culturale sau artistice, conferințe de
specialitate, workshopuri sau manifestări
dintre cele mai diverse. Am avut ocazia să
ascult ce își doresc tinerii pentru orașul

UNIVERSITATEA ÎN CETATE 
Fiecare facultate este arondată
unui cabinet medical generalist și
unui cabinet medical stomatologic.
Știu că multor studenți le place să
mănânce, cu costuri mai accesibile,
la Cantina Primăriei – Memo 10,
dar și că foarte mulți tineri
participă la Zilele Clujului, Zilele
Culturale Maghiare, Jazz in the Park
și la multe alte evenimente cu
acces liber, unde se pot bucura de
artiști valoroși și experiențe
diverse.
Lucrăm zi de zi pentru a crea un
mediu sigur, cât mai verde, cu
slujbe bine plătite și servicii publice
de nivel european, astfel încât
studenții să aleagă întotdeauna
Cluj-Napoca.

nostru și să înțeleg mai bine ce
putem face împreună, de la
creșterea calității spațiului care ne
înconjoară, la un aer mai curat și
slujbe mai bine plătite.
Cum marchează viața culturală a
oraşului prezența unui număr
atât de mare de studenţi? Cât de
importantă este dinamica
evenimentelor artistice, ştiinţifice
şi sportive la nivelul Clujului?

Studenții din municipiul Cluj-Napoca
dau orașului un dinamism și o
efervescență aparte. Orașul nostru
este unul al tinereții și al
festivalurilor. Anual, la nivelul
municipiului se desfășoară în jur de
1500 de evenimente culturale și
sportive, de variate dimensiuni și
anvergură, care conferă orașului
vitalitate culturală și vizibilitate
internațională. Cu festivaluri de cel
mai înalt nivel precum Untold, TIFF,
Electric Castle, Jazz in the Park,
Sports Festival și multe alte
activități și evenimente, cu o largă
acoperire în zonele istoriei, științei,
educației, culturii și artelor, orașul
nostru poate fi considerat un pol
efervescent în tot ceea ce
înseamnă viață culturală.
Pentru a putea organiza astfel de
evenimente, în oraș au fost
necesare investiții semnificative în
infrastructură: Sala Polivalentă, Cluj
Arena, baza Sportivă Gheorgheni,
modernizarea Parcului Central, a
Pieței Unirii ș.a.m.d., la care se
adaugă dorința comunității pentru
evenimente. Clujenii și mai ales
studenții sunt un public nu doar
divers și avid de cultură, dar și
exigent, pentru care nu contează
doar cantitatea evenimentelor,
ci în special calitatea.
Toate acestea au creat o atmosferă
aparte în comunitatea noastră, o
deschidere ce aduce la rândul ei
progres, cunoaștere,
autocunoaștere. viața universitară
este deja un veritabil brand al
Clujului, orașul nostru fiind un
Heidelberg al Europei Centrale.

Care ar fi căile de susţinere mai
eficientă a UBB din punctul de
vedere al administraţiei locale?

Cum vine Primăria în sprijinul
studenţilor pentru a face
sustenabile costurile cu viaţa
de zi cu zi pe perioada anilor
de studii?

În mod indirect, dezvoltarea
municipiului Cluj-Napoca, dar și
toate investițiile care se produc în
oraș au un impact și asupra vieții
de zi cu zi a studenților. Dacă e să
privim din perspectiva locurilor de
muncă, ei au acces la o vastă paletă
de specializări – moderne și pe
măsura pregătirii lor – în care să își
desfășoare viața profesională.
Așa cum am precizat anterior, cei
care au statut de student la
cursurile de zi (inclusiv masteranzii
şi doctoranzii) și posedă un card
special nebancar, pot beneficia de
subvenţie pe mijloacele de
transport în comun. De asemenea,
cabinetele medicale care deservesc
studenții de la universitățile de stat
din Cluj-Napoca sunt dotate cu
materiale achiziționate din bugetul
local de către Direcția de Asistență
Socială și Medicală, serviciu public
subordonat Consiliului local.

„Unul dintre
cele mai de
amploare
proiecte pe
care primăria le
pregătește și
care va avea un
impact major
asupra
Universității, a
studenților și a
comunității
clujene în
general este
„Cluj Innovation
City”. ”

Unul dintre cele mai de amploare
proiecte pe care primăria le
pregătește și care va avea un
impact major asupra Universității,
a studenților și a comunității
clujene în general este „Cluj
innovation City”. Proiectul vizează
următorii 20 de ani și include
logistică pentru domeniile de
cercetare, inovare și IT, dar și care
să atragă totodată specialiști și
colaborări cu alte domenii conexe.
Municipalitatea rămâne deschisă
să găsească constant forme variate
de susținere pentru motoarele
cheie ale Clujului, precum și să
eficientizeze relațiile cu toți cei
care contribuie la dezvoltarea
ecosistemului local de inovare,
pentru obiectivele comune, anume
creșterea calității vieții în
municipiu și un viitor prosper al
comunității noastre. Pe lângă
sprijinul financiar pe care primăria
îl oferă anual asociațiilor de
studenți în vederea organizării de
evenimente, conferințe,
parteneriatul inter-instituțional
este principalul mod în care
susținerea Ubb din partea
primăriei poate să se dezvolte.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 31

OAMENI CARE CONTEAZÃ

„Avem ca răspundere creșterea unei
generații responsabile pentru sine,
pentru ceilalți și pentru întreaga creație”
Interviu cu Pr. prof. univ. dr. Ioan CHIRILă, președintele Senatului Universității babeș-bolyai

Am elaborat Carta Ubb, am încercat să o
ducem ca formă și conținut înspre ceea ce ne
prezintă cartele universitare europene, am
revizuit-o odată, dar încă mai este loc de
muncă pe Cartă, aș dori o carte de maxim
10 pagini care să exprime totul în cadrul
ecuației: libertate –responsabilitate – creație.
Ar putea fi surprinzător pentru unii să
descopere că președintele Senatului
UBB este un preot – unul cu un CV
impresionant și care a avut un parcurs
profesional de excepție, avansând de la
poziția de director al Seminarului
Teologic Liceal ortodox Român din
Cluj-Napoca la cea de cancelar, apoi de
decan al Facultății de Teologie ortodoxă
și președinte de Senat. Cum se împacă
aura duhovnicească și realitatea frustă,
iertarea și împăcarea cu poverile de ordin
administrativ și organizatoric ce stau pe
umerii dumneavoastră?

Senatul Universității Babeș-Bolyai este
cel mai înalt for de reprezentare al
comunității universitare în mediul
academic național și internațional, fiind
forul de decizie și deliberare la nivelul
Universității. Cum vă simțiți mandatat de
7 ani într-o asemenea înaltă funcție?

Senatul Ubb a fost și este foarte extins,
inițial au fost 149 de senatori, acum sunt
103, ceea ce face ca munca de coordonare
să fie destul de complicată, dar nu
imposibilă. Cei 7 ani au fost o experiență
extraordinară în câmpul managementului

academic, în cel al diplomației academice și
în cel al medierii în cazul situațiilor
conflictuale. A fost o onoare pentru mine să
fiu mandatat/ales de către colegii senatori în
această funcție și am încercat să le răspund
așteptărilor venind cu o atitudine irenică și
cu o viziune strategică menită să consolideze
zonele tari și să fim deschiși noilor provocări.
Se știe că în sarcina oricărui senat
dintr-un centru de învățământ superior
stă elaborarea Cartei Universitare.
Cum poate fi descris și explicat un astfel
de document programatic?

32 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

Sper ca în viitor să fie înlăturat acest clișeu:
e preot, ce poate face?! Deoarece sunt cadru
universitar, toată activitatea mea a fost în
școală, deci sunt profesor și la aceasta se
adaugă o plăcere a sufletului meu: aceea de
a sluji pe oameni și de a le vorbi și despre
cele transcendente. ba chiar să le vorbesc
despre cele duhovnicești, care nu
contrastează cu cele științifice, ci le întregesc
sfera libertății date de cunoaștere. Aura
duhovnicească te face să fii mai precaut când
analizezi, să încerci să lași loc de îndreptare,
uneori să lași de la tine, toate acestea sunt
pe un fond de fermitate prin care se încearcă
mereu ca adevărul să nu fie lezat.
Organizarea și predictibilitatea fac parte și
dintr-un program duhovnicesc la fel de mult
ca și în școală și în știință.

OAMENI CARE CONTEAZÃ
UBB este „uriașul” înțelept și longeviv al
Transilvaniei – un oraș într-un oraș de
legendă al Ardealului: aproape 45.000
de studenți, masteranzi și doctoranzi,
peste 1.400 de cadre universitare, un
blazon și o istorie de neegalat, dar și una
din cele mai extinse oferte de studii
universitare, în diferite limbi, de pe
continent. Cum se „păstorește” o
asemenea entitate, cum se armonizează
pretențiile, orgoliile și interesele, nu
totdeauna convergente?

Cu multă răbdare, sfătuire și
responsabilizare reciprocă. Trăim într-o
societate a cererilor, într-o astfel de
societate e nevoie de o singură lecție: când
ceri să dai, când primești să lași credit ca să
crească. Cererea trebuie să fie direct
proporțională cu asumarea responsabilității
personale. Responsabilitatea celorlalți nu
trebuie să fie mai presus decât
responsabilitatea ta.
Ubb este foarte complexă, dar structurările
sale organizatorice și dinamica sa de
cercetare fac ca activitatea de coordonare
să nu fie atât de grea sau imposibilă.
Încadrate într-un calendar corect, toate
operațiunile curente nu mai sunt o povară,
dinamica invocată de dezvoltările strategice
devine o plăcere, iar împlinirile oferă motive
pentru noi țeluri.
Dacă ne uităm în Statut, Senatul
monitorizează și controlează activitatea
conducerii executive și a consiliului de
administrație al UBB, găsindu-se
într-o strânsă relație de colaborare cu
Rectoratul, în raport de „colegialitate
academică”. Nu avem aici o formulare
diplomatică și vagă, mult prea generală?
Cum funcționați de fapt? Cum se decide
și în ce ordine?

Decizia Senatului este în poziția finală a
acestui lanț decizional, politicile academice
pot fi inițiate atât de executiv cât și de către
Senat. Pentru ca ele să fie operaționale
trebuie să fie asumate de ambele foruri, de
aceea este practic să fie analizat de
Rectorat ceea ce este inițiat de Senat și
abia apoi să fie supus deciziei finale a
Senatului. Monitorizarea are ca scop
crearea unui cadru de administrare și
inovare obiectivă.

Expresia nu e una de factură diplomatică,
dar la mine este ajutată de faptul că mi-am
dorit să slujesc și nu să fiu slujit, astfel
colaborarea noastră este foarte bună.
Senatul este alcătuit din 103 membri,
distribuiți după cum urmează: 75% din
locurile Senatului (77) sunt ocupate
de cadre didactice și de cercetare,
25% (26) de către reprezentanți ai
studenților. Cum s-a ajuns la aceste
cifre? Este funcțional un astfel de for
numeros?
Cât de des vă întruniți?

S-a realizat un algoritm de repartizare a
locurilor din care să transpară pe lângă
ideea de reprezentare și elementul care
exprimă valoarea și dimensiunea
structurilor reprezentate, astfel unele
facultăți au un loc, altele peste 20 de locuri,
există un element de călăuzire a
repartizării: 19,2, adică la 19 profesori ai un
reprezentant în Senat. Întrunirile Senatului
sunt lunare, dar există și ședințe
extraordinare, când este cazul.
În afara poziției de rector, de cei
9 prorectori, de cele 21 de facultăți
conduse de tot atâția decani, există și
alte 9 comisii ale Senatului. Nu se
suprapun, ocazional sau adesea,
obiectivele, sarcinile, îndatoririle și
responsabilitățile acestor poziții din
cadrul Universității?

În primul mandat exista o paralelitate ce
putea sugera o anume tensiune, aceasta
pentru deoarece colegii din executiv nu
făceau parte din Senat, în mandatul acesta
am respectat total libertatea de a fi ales și
domniile lor fac parte (cei aleși) din
comisiile Senatului și astfel s-a creat o
unitate de proiectare și de acțiune.
Rar se poate vorbi în România despre
caracterul multicultural al unei
universități. UBB este din această
perspectivă rara avis: dintre cele 21
de facultăți ale Universității, 19 oferă
programe de studii în limba română, 17
în limba maghiară, 10 în limba germană
și 2 în limba engleză. În două dintre
facultăți (Teologie Reformată și Teologie
Romano-Catolică), programele de studii

se desfășoară exclusiv în limba
maghiară. Dintre specializările oferite,
98 sunt în limba română, 52 în limba
maghiară, 14 în limba germană și 4 în
limba engleză. Care entitate din centrul
și estul Europei poate rivaliza din acest
punct de vedere cu UBB?

Ne place să ne credem unici, ca și persoane
suntem unici, ca instituții suntem asemenea;
de aceea și intrăm în aceleași clasamente.
Aspectul multicultural este semnul unei
democrații culturale extinse, nu prea îl
întâlnim în zona noastră, dar pentru
studenții noștri este extraordinar, formarea
lingvistică le creează posibilitatea unei
circulații reale în mediul universitar
european. Multiculturalitatea generează o
hartă amplă de cooperări internaționale, ea
generează internaționalizarea Ubb și este
ajutată de programele organizate integral în
limbi străine, e un bun la care nu aș renunța
chiar dacă cere sacrificii.
În luna iunie a acestui an a existat
un referendum pentru modalitatea
de alegere a rectorului UBB. De înțeles
nevoia de transparență și democrație
internă. Dar un referendum nu este,
totuși, prea mult și prea pretențios?

Când s-a adoptat această structurare a
conducerii Universității, (Legea nr. 1/2011),
s-a calchiat structura din mediul
administrativ-politic, deci s-a preluat și
lexicul, nu e impropriu, dar nici cel mai
relevant.
Puține lăcașe de cultură pot să se
legitimeze cu o vârstă seniorială de
100 de ani de învățământ românesc
cum este cazul Universității BabeșBolyai din Cluj. Ce obiective majore are
UBB pe plan științific, educațional, civic
și cultural în perioada următoare?

Pot spune că marea provocare este cea care
vizează comunicarea cu cetatea, cu mediul
de afaceri, apoi realizarea unei universități
antreprenoriale, creșterea numărului de
programe de cercetare aplicate pe nevoile
societății și păstrarea unei zone de formare
etică, estetică și idealistă. Creșterea unei
generații responsabile pentru sine, pentru
ceilalți și pentru întreaga creație.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 33

OAMENI CARE CONTEAZÃ

„UBB deține cea mai mare bază
materială din cadrul instituțiilor
de învățământ superior din România”
Interviu cu prof. univ. dr. Ioan BoLoVAN, Prorector, Administraţie şi patrimoniu, relaţia cu studenţii

Cum se simte un reputat specialist
în istorie modernă și contemporană,
dar și în demografie, să fie responsabil
în cadrul Rectoratului UBB de
problemele atât de „lumești”, care țin
de administrație și patrimoniu?

În primul rând, trebuie spus că într-o echipă
trebuie să-și asume cineva și acest gen de
resort care implică administrarea, dar și
dezvoltarea patrimoniului imobiliar și nu
numai. Poate faptul că mă ocup de vreo 30
de ani de demografie istorică și am fost
obișnuit să număr, să adun sau să scad (cu
formule sofistificate adecvate domeniului
demografiei) a făcut să mi se pară mai
firească o atare activitate ce implică într-o
oarecare măsură destulă rutină. Faptul că
am fost ales vicepreședinte la Congresul
Mondial de Istorie de la Amsterdam din
2010 și apoi președinte la Congresul
Mondial de Istorie de la Jinan din 2015 al
international Commission for Historical
Demography (cu sediul la Geneva), apoi
conducerea interimară a Centrului de Studii
Transilvane (2003-2007) și de doi ani a
Institutului de Istorie „George barițiu” din
cadrul Academiei Române mă face să cred
că am acumulat oarece experiență
administrativ-instituțională. Instituțiile
enumerate nu sunt comparabile nici ca
personal și nici ca dificultăți de
administrare, dar toate implică relaționarea
cu oameni și autorități.
Ce bază materială deține și
administrează la această oră
Universitatea Babeș-Bolyai?
Au existat, de-a lungul timpului, acțiuni
de revendicare și retrocedare,
litigii și acțiuni în instanță?

Ubb deține în prezent cea mai mare bază
materială din cadrul instituțiilor de
învățământ superior din România. Aceasta
înseamnă circa 140 de clădiri aflate în
proprietate sau administrare (în Cluj-Napoca
sau în extensiile aflate în multe județe din
Transilvania) care necesită un personal
calificat și numeros pentru a le păstra în
bună stare de funcționare pentru nevoile
didactice, de cercetare, pentru cazarea
studenților și a cadrelor didactice, pentru
activități de practică și recreative. Am
întâmpinat, de-a lungul timpului,
numeroase probleme legate de acțiuni de
revendicare și retrocedări, dar în cele mai
multe cazuri soluțiile în instanță ne-au fost
favorabile. Un exemplu în acest sens este
castelul și parcul dendrologic de la Arcalia, o

învățământ, sănătate sau cultură au fost
retrocedate (justificat sau nu) urmașilor
reali sau inventați ai vechilor proprietari, în
loc ca respectivii să fie compensați prin bani
sau acțiuni la Fondul Proprietatea. Ar fi
regretabil și nedrept, inclusiv din punct de
vedere istoric.
Nu se poate vorbi despre venituri
și cheltuieli fără a pune problema
investițiilor. Ați găsit fonduri suficiente
pentru a vă dezvolta, pentru a înnoi,
renova și întreține baza materială
deținută?

Cel puțin din 2012, de când fac parte din
echipa de conducere, Ubb a avut la
îndemână importante resurse financiare

„Faptul că am fost ales vicepreședinte la Congresul Mondial de Istorie
de la Amsterdam din 2010 și apoi președinte la Congresul Mondial de Istorie
de la Jinan din 2015 al International Commission for Historical Demography
(cu sediul la Geneva), apoi conducerea interimară a Centrului de Studii
Transilvane (2003-2007) și de doi ani a Institutului de Istorie „George Barițiu”
din cadrul Academiei Române mă face să cred că am acumulat oarece
experiență administrativ-instituțională.
Instituțiile enumerate nu sunt comparabile nici ca personal și nici ca dificultăți
de administrare, dar toate implică relaționarea cu oameni și autorități.”

importantă bază de practică și agrement din
județul bistrița-Năsăud care a rămas prin
sentință finală în proprietatea noastră. Este
în curs de semnare un important contract
de finanțare în vederea restaurării acestui
important obiectiv istoric și de artă din
secolul al XIX-lea. Mai sunt clădiri ale Ubb
care fac obiectul unor cereri de revendicare,
dar sper ca autoritățile statului român să nu
mai repete greșelile din anii anteriori, când
clădirile unde funcționau instituții de

34 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

obținute din contractele de cercetare, din
prestarea de servicii către comunitate sau
închirierea unor facilități, din taxele
studențești, donații și sponsorizări, uneori
aceste fonduri proprii apropiindu-se de
circa 50% din totalul bugetului anual.
Aceasta ne-a permis ca dincolo de
finanțarea obținută de la minister să putem
să ne dezvoltăm deopotrivă pe partea
materială (s-au achiziționat trei clădiri noi,
terenuri etc.) cât și pe cea de cercetare-

OAMENI CARE CONTEAZÃ
inovare, investindu-se mult în
infrastructura unor laboratoare,
centre sau institute de cercetare,
în pregătirea resursei umane și
ameliorarea condițiilor din
amfiteatre, cămine, cantine sau
baze de practică. Desigur că
realizările noastre pe linie de
investiții și de întreținere a bazei
materiale nu sunt întotdeauna pe
măsura așteptărilor și nevoilor
colegilor, sunt înainte de toate
rezultatul constrângerilor
financiare legate de bugetul alocat
de minister și al modului în care s-au
stabilit prioritățile în cadrul Ubb.
În ce relație se află UBB
cu municipalitatea din Cluj?
Cum interacționați și în ce fel
colaborați?

Una de colaborare și promovare în
comun a valorilor, care sunt
aceleași pentru două instituții
fanion ale comunității locale. Să nu
uităm că Ubb, alături de celelalte
universități clujene, asigură
bugetului consiliului local venituri
substanțiale din serviciile către
circa o sută de mii de studenți și
cadre didactice. Există numeroase
manifestări care au loc la Cluj-Napoca
la care atât Ubb cât și Primăria
Cluj-Napoca își aduc aportul, iar
faptul că Excelența Sa Domnul
Primar Emil boc este și cadru
didactic al Ubb reprezintă, o dată
în plus, un argument și o
oportunitate pentru buna
colaborare instituțională. O echipă
de specialiști de la Ubb a asigurat
elaborarea strategiei de dezvoltare
a municipiului, la manifestările
cultural-științifice organizate de
primărie sunt întotdeauna prezenți
cu lucrări, intervenții cadre
didactice și cercetători, expertiza
academică fiind intens valorizată la
nivelul autorităților locale. Apoi,
să nu uităm de parkingul din zona
căminelor studențești din Hașdeu,
care va fi edificat de Primăria
Cluj-Napoca pe terenul Ubb, spre
folosință comună.

Este cu siguranță delicat și
problematic să gestionați bunele
relații dintre conducerea
Universității și zeci de mii de
studenți, masteranzi și
doctoranzi. Masa acestora este
mereu alta, studenții absolvă și
lasă loc altor generații, care au
preferințe, comportament și
atitudini diferite. Cum reușiți să
țineți pasul cu mentalitățile în
schimbare, cu exigențele în
creștere, cu cererile care
excedează uneori posibilitățile?

Nu este ușor lucru să ai de-a face cu
atât de mulți studenți, dar și
angajați (eu răspund nu numai de
problemele studențești, ci și de
administrație și patrimoniu), fiecare
cu problemele lui. Desigur că de
cele mai multe ori reușesc (sau în
cazuri cazuri complexe reușim cu
alți colegi din conducere) să găsesc
soluții la situațiile generate de
atâția oameni, tineri și adulți, după
cum trebuie să recunoaștem că ne
mai lovim de ziduri, de bariere care
se ridică din pricina legislației
naționale sau chiar a
reglementărilor proprii din Ubb,
ceea ce împiedică soluționarea
favorabilă pentru unii studenți sau
angajați ai Universității.

„Există
numeroase
manifestări
care au loc la
Cluj-Napoca la
care atât UBB
cât și Primăria
Cluj-Napoca își
aduc aportul,
iar faptul că
Excelența Sa
Domnul Primar
Emil Boc este și
cadru didactic
al UBB
reprezintă, o
dată în plus, un
argument și o
oportunitate
pentru buna
colaborare
instituțională.”

Oricum, provocarea rezultată
printr-o asemenea experiență de
viață este una benefică mie, sper
că și pentru interlocutorii cu care
relaționez. Putem învăța pe tot
parcursul vieții dacă privim cu ochii
larg deschiși, fiecare generație și
fiecare individ are ceva de oferit
ce-i lipsește celuilalt. Petrec destul
de mult timp cu studenții (în
excursii, tabere, manifestări
organizate în Cluj sau în bazele de
agrement pe care le avem etc.) și
mă bucur să-i văd plini de
dinamism, inteligență, entuziasm.
Ceea ce am remarcat în ultimii ani
și mă bucură nespus este interesul
pentru cunoașterea și salvarea
patrimoniului material și imaterial,
pentru revitalizarea unor tradiții. În
cadrul Colegiului Studențesc de
Performanță s-a constituit un grup
numit „Moștenirea”, care în timp
scurt s-a remarcat pe plan național
pentru prestațiile excelente pe
diverse scene, mai mulți studenți
voluntari au participat la refacerea
acoperișului bisericii vechi din satul
baru, județul Hunedoara etc.
Care sunt problemele stringente
de pe agenda Universității în
perioada ce urmează după
sărbătorirea Centenarului?

Sărbătorirea Centenarului, la
începutul lunii noiembrie, va fi cu
siguranță un moment de bilanț, dar
și unul care deschide un nou veac
în istoria instituției noastre, o etapă
în care prestigiul acumulat,
infrastructura obținută ca urmare a
efortului mai multor generații,
experiența didactică și de cercetare
ne obligă să țintim mai sus, să ne
propunem obiective care să
propulseze Ubb pe locuri și mai
bine plasate în ierarhiile
internaționale. Aceasta implică
pentru viitoarea echipă de conducere a Universității (care va fi aleasă
la începutul lunii martie 2020) o
strategie care să fie implementată
în cadrul mandatului ce se va derula
în următorii patru ani.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 35

OAMENI CARE CONTEAZÃ

UBB - în liga mare
a universităților world-class
Interviu cu prof. univ. dr. Daniel DAVID,
Prorector, Cercetare, competitivitate – excelență și publicații științifice
locală, puteau reprezenta un pericol și
motive de conflicte cu establishmentul. Dar,
în logica per aspera ad astra, cu
echilibru/înțelepciune, definite atunci prin
raționalitate, curaj și bun-simț, am reușit și
așa s-a născut astăzi Școala clujeană de
psihologie clinică și psihoterapie, formată din
departament / institut / clinică / asociație de
specialitate, una de referință la nivel
internațional. Până la urmă fricile au fost
nejustificate din toate părțile, ajungând în
final la o formulă win-win.

Sunteți profesor de psihologie clinică
și psihoterapie (științe cognitive clinice)
la Universitatea Babeș-Bolyai din
Cluj-Napoca (UBB), în paralel profesor
asociat (adjunct profesor) la Icahn
School of Medicine at Mount Sinai și
aveți și funcția de director de cercetare
al prestigiosului Albert Ellis Institute,
ambele aflate în New York, SUA. Mai
sunteți și președinte al  International
Institute for the Advanced Studies of
Psychotherapy and Applied Mental
Health, un centru de excelență în
cercetare la nivel european. La UBB
răspundeți, în calitate de prorector, de
activitatea de cercetare, competitivitateexcelență și publicațiile științifice.
Cum ați ales Clujul în detrimentul
New York-ului?

În „fișa postului” de prorector care
vă vizează direct se precizează că
răspundeți de competitivitate și
excelență academică/profesională.
Cum ați gândit lucrurile în cadrul UBB
din această perspectivă?

Mi-am obținut doctoratul în 1999/2000 la
Ubb (cu stagii în SUA), apoi, între 2000-2002,
am fost postdoctorand la Icahn School of
Medicine at Mount Sinai (biobehavioral and
integrative medicine programs), iar apoi,
până în 2004, am rămas cercetător asociat în
SUA pe diverse proiecte. În 2004 am avut de
luat decizia majoră de a rămâne cu poziția
stabilă în SUA sau în România. Am ales ca
poziție de bază Ubb, fără a renunța la SUA,
unde am păstrat până astăzi o poziție de
adjunct professor. Am ales Ubb deoarece am
fost încurajat de conducerea de atunci a
Universității să dezvolt aici ceea ce am făcut
în SUA. A fost un risc pentru toți, deoarece,
într-o structură colectivistă, cu concentrarea
puterii, frică de nou/schimbare și vânarea
greșelilor, inovațiile aduse de cineva prea
tânăr (am obținut doctoratul la 27 de ani și
am devenit la un moment dat cel mai tânăr
profesor conducător de doctorat din țară în
domeniu), neintegrat în relațiile de putere

Am pornind de la viziunea strategică potrivit
căreia Ubb trebuie să fie o universitate de tip
world-class (clasă mondială), care
valorizează, în beneficiul studenților și al
societății, toate cele trei misiuni academice:
didactică; cercetare și relația cu societatea.
Apoi, am creat pentru fiecare misiune
formele moderne – care corespund
universităților world-class de referință la
nivel internațional –, pe care, în timp și în
funcție de resursele financiare existente, le
umplem riguros cu conținutul adecvat. În
plus, în logica world-class, am stimulat
interacțiunea între cele trei misiuni, astfel
încât, având cercetarea ca motor generativ al
cunoașterii, actul didactic devine creativ.
Institutul STAR-Ubb este o zonă de pilotare a
unor mecanisme instituționale de acest tip,
care, dacă funcționează bine, sunt apoi
generalizate cu grijă la nivelul Ubb. Avem astfel
un tip de evoluție rațională, cu riscuri
controlate, care vizează zona proximei

36 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

dezvoltări, fără stagnări, dezvoltări organice sau
forțate.
Există, după cum am constatat, o vastă și
semnificativă activitate de cercetare
în aproape toate cele 21 de facultăți
din cadrul UBB. Cum vă coordonați
și corelați aceste activități la nivel de
centru? Sunt create sinergii interne
care ajută activitatea de cercetare?

Ubb este o universitate extrem de complexă,
având ca obiect de studiu și cercetarede la
teatru/film și teologie, trecând prin științe
umaniste și sociale, ale vieții și naturii, până la
inginerii. Dacă ai o abordare înțeleaptă, această
complexitate devine o oportunitate și o valoare
academică. Dacă nu, poate să devină un
blestem! Am avut două strategii, pe care le
implementăm în paralel. În primul rând, am
întărit dezvoltarea disciplinară, respectând
specificul domeniului la nivel internațional, în
condițiile proximei dezvoltări permise de
utilizarea rațională a resursei umane și
financiare existente (fără forțări nerealiste).
Apoi, am stimulat cooperarea disciplinară în
logici multi-, inter- și transdisciplinare, atunci
când și unde este cazul (fără a fetișiza acest
lucru). Pentru a înțelege excelența disciplinară,
a se vedea rankingurile internaționale și
analizele Institutului STAR-Ubb. Pentru a
înțelege logica multi-, inter- și trans-disciplinară,
a se vedea activitățile Institutului STAR-Ubb,
mai ales programul STEM+ și Studium Generale.
Când vorbim despre competitivitate,
despre înaltă calificare, cercetare și
dezvoltare, ajungem invariabil la
problema banilor, la finanțare. Cum se
susține financiar performanța la nivel
universitar? Există parteneri și sponsori
la nivel local, național și european?

OAMENI CARE CONTEAZÃ

Prima mea grijă a fost să mă asigur
ca banii puțini (suntem în acest
domeniu într-o subfinanțare
cronică) sunt cheltuiți foarte bine în
domeniul de care mă ocup. Când
ne-am asigurat de acest lucru,
ne-am adresat decidenților
naționali, prin care am solicitat
susținerea cercetării în universități
prin finanțare de bază specifică (nu
am primit, dar nu renunțăm!).
Numai așa Ubb poate să rămână în
liga mare a universităților world-class,
aducând, prin generarea și
utilizarea cunoașterii avansate și
formarea de resursă umană cu
expertiză avansată, competitivitate
țării și bunăstare românilor. La
nivel intern am început să lucrăm la
mecanisme administrativ-financiare
mai flexibile; s-au făcut unele
lucruri bune în această direcție, dar
mai trebuie implementate câteva
lucruri noi (de exemplu, o altă
logică a regiei proiectelor de
transfer tehnologic, dacă dorim mai
mult de la această componentă).
Toate acestea s-au făcut în
contextul înțelegerii mele că
resursa umană este principala

valoare a Ubb. Dacă oamenii sunt
valorizați și mulțumiți, aceștia vor fi
motivați pentru a excela în ceea ce
fac. Dacă nu, orice strategie, oricât
de deșteaptă, este sortită eșecului.
Care ar fi proximele provocări
din perspectiva performanțelor
profesionale pentru UBB în
perioada care urmează? Asta și
în contextul politicilor naționale,
pe care, în calitate de consilier
pentru cercetare al ministrului
educației și cercetării (în 2005
și în 2016-2017) și de
vicepreședinte al Comisiei
prezindențiale care a creat
Pactul și Strategia națională
pentru educație (care au stat
la baza Legii Educației Naționale
din 2011), le înțelegeți,
poate, altfel?

La Ubb avem deja formele
instituționale moderne pentru o
universitate world-class. Pe linie
didactică, lucrurile merg bine. Am
creat Consiliul didactic al Ubb, care
gândește și implementează
politicile în domeniu. Trebuie aici

„La UBB avem
deja formele
instituționale
moderne
pentru o
universitate
world-class. Pe
linie didactică,
lucrurile merg
bine. Am creat
Consiliul
didactic al UBB,
care gândește
și implementează politicile
în domeniu.
Trebuie aici
doar să
stimulăm mai
mult învățarea
prin cercetare.”

doar să stimulăm mai mult
învățarea prin cercetare (prin
utilizarea infrastructurilor de
cercetare din Ubb), astfel încât
studenții să nu învețe doar
cunoștințe, ci și modalitatea de a
înțelege și genera noi cunoștințe,
ceea ce-i transformă în
profesioniști și cetățeni autonomi și
creativi.
Pe linia cercetării-dezvoltăriiinovării stăm foarte bine; avem
formele moderne bine stabilizate,
dar avem nevoie de mai mult
suport financiar pentru a le
exploata maximal, în scopul
generării cunoașterii. Pe linia
relației cu societatea lucrurile sunt
mixte. Zona serviciilor de calitate
crescută este foarte bine
reprezentată, inclusiv în a favoriza
accesul populațiilor devaforizate (a
se vedea Clinica de psihologie a
Ubb). Zona serviciilor
inovativ-antreprenoriale (transfer
tehnologic/cognitiv) este încă în
faza de organizare. Am creat
Oficiul de Management și Transfer
Tehnologic și Cognitiv, am pregătit
specialiști, iar primele rezultate
încep să apară (de exemplu,
proiecte cu mediul socioeconomic/ proiecte de pregătire
inovativ-antreprenorială pentru
comunitatea Ubb etc.); mă aștept
în anii care vin la multe lucruri
bune din această zonă! La nivel
intern, avem de corelat mai
explicit indicatorii academici cu
traiectoriile de carieră – aspect
demarat deja, inclusiv prin
indicatorii interni de evaluare
academică și prin baza de
management al activității
științifice/academice.
Riscul major pentru Ubb nu este în
interior, ci la nivelul politicilor
naționale. Prin noi înșine putem
merge contra lor până la un punct.
După aceea, fără o schimbare a
viziunii academice naționale,
universitățile românești vor
rămâne în stagnare, cu impact
negativ asupra dezvoltării țării și
bunăstării românilor.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 37

OAMENI CARE CONTEAZÃ

„Cultura germană a jucat
un rol important în formarea
identității naționale române”
Interviu cu prof. univ. dr. Rudolf GRäF, Prorector,
Linia de studii în limba germană, relația cu universități de limbă germană, resurse umane, doctorate

Sunteți unul dintre prorectorii UBB
încă din 2008, care veghează bunul
mers al învățământului superior de aici
pe linia de limbă germană, fiind
responsabil și de relațiile cu entitățile
omoloage de limbă germană.
Câți studenți numără astăzi linia
germană de studiu din cadrul UBB?

Da, sunt prorector din 2008, la anul se
încheie această etapă din viața mea.
Linia de Studii în Limba Germană (LSLG),
înființată în 1995, a cunoscut o dezvoltare
constantă care nu se reflectă doar în
numărul studenților, ci și în dezvoltarea
anumitor compartimente și profilarea
acestora. În momentul de față pot fi studiate
în limba germană la Ubb: științele
economice, informatica (ambele bucurându-se
de susținerea mediului de afaceri german și
autohton), geografia turismului, biologia,
studiile europene, științele educației (am fost
mult timp singura universitate unde erau
pregătiți învățătoarele și învățătorii, dar și
profesorii pentru școlile cu predare în limba
germană), comunicare și media, bineînțeles,
germanistica. La toate facultățile amintite
sunt înscriși în momentul de față aproximativ
900 de studenți la nivel bachelor, master şi
doctorat, o cifră bună dacă ne gândim la
numărul populației de etnie germană în
România contemporană.
De unde provin studenții de limbă germană
și care sunt destinațiile uzuale ale
absolvenților după încheierea studiilor?

Studenții de la LSLG provin în general din
Transilvania, din banat, din bihor și
Maramureș, de asemenea din secuime (sunt

acolo câteva licee cu dascăli de germană
foarte buni pentru că în fiecare an ne vin
studenți din zonă) și în ultimii ani se observă
o tendință care se dezvoltă și din spațiul
extracarpatic, din bucovina, o altă provincie
aflată cândva în componența Monarhiei
Habsburgice și unde tradițiile culturale
germane au rămas vii în ciuda anilor de
comunism în care s-a încercat ștergerea
amintirilor germane din provincie, în
special, dar și din alte județe extracarpatice.
Absolvenții noștri sunt preluați foarte
repede de companiile și firmele germane
din Transilvania. Ei își găsesc locuri de
muncă la fel ca și ceilalți absolvenți ai Ubb
în cele mai variate domenii, în învățământ,
în cercetare, în administrație etc.
Interesant, unii ocupă poziții de top în
multinaționale sau în companii germane.
Este această linie de studiu germană
una etnică?

Așa cum este gândită de legiuitor este una
etnică. Din punctul de vedere al
componenței etnice a liniei, ea nu este etnică
minoritară (respectiv germană). Majoritatea
studenților LSLG sunt români sau tineri și
tinere maghiari/e din Transilvania și din
restul țării. Aduce însă studenților un mare
avantaj prin faptul că, pe lângă limba engleză
pe care oricum o cunosc tinerii din ziua de
astăzi, ei cunosc limba germană și sunt
familiarizați cu una din culturile mari ale
lumii, ceea ce dă întotdeauna un plus față de
orice concurent.
Conform recensământului din 1930, în
interiorul Regatului României trăiau
peste 745.000 de germani, dar acest

38 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

număr a tot scăzut: mai erau 59.764 la
recensământul din 2002, iar în 2011 mai
rămăseseră în România circa 36.000 de
germani, mai puțin decât numărul de
studenți ai UBB. Este învățământul
superior de linie germană în pericol de
desființare?

Da, numărul germanilor din România a
scăzut dramatic mai întâi prin acțiunea
„Heim ins Reich”, când, conform și în urma
Pactului Ribbentrop-Molotov, Reichul
german a retras germanii din bucovina,
basarabia și Dobrogea, apoi din cauza
războiului, a deportării germanilor în URSS și
în bărăgan, a emigrării (prin vânzarea
rușinoasă) din „epoca Ceaușescu” și apoi a
emigrării masive din vara anului 1990 (într-o
singură vară 100.000 de oameni) și din anii
următori. În felul acesta s-a încheiat o istorie
de peste 800 de ani a sașilor transilvăneni și
de peste 270 de ani a șvabilor bănățeni, a
celor sătmăreni ș.a.m.d. A fost cea mai mare
tragedie din istoria minorității germane (a
grupurilor minoritare germane) din România.
Dacă este în pericol de desființare
învățământul universitar în limba germană?
Depinde de ce vrem noi. Sigur, dacă privim
cifrele, situația pare fără de ieșire. Însă
interesul pentru limba germană este în
creștere. Economia germană este într-o
continuă avansare spre răsăritul Europei.
România a avut întotdeauna relații
economice foarte bune cu economia
germană sau, mă rog, cu spațiul de limbă
germană, iar statul român face eforturi
remarcabile de a menține învățământul
superior în limba germană prin finanțarea
privilegiată a acestuia, lucru pe care puțini
oameni îl știu, cu toate că eu și colegii mei și

OAMENI CARE CONTEAZÃ
imens la formarea identității
naționale române prin ideile
preluate (Herder) sau prin
personalitățile formate în cultura
germană (Școala Ardeleană,
Kogălniceanu, Titu Maiorescu,
Eminescu, blaga ș.a.) în perioade
hotărâtoare ale evoluției ei.
Deci nu cred că este așa de greu, ci
că este firesc, într-o țară foarte
prietenoasă vizavi de cultura
germană de câteva secole, în ciuda
propagandei antigermane
nediferențiate din perioada
comunistă.

cu mine îl afirmăm peste tot pe
unde mergem.
Sunt motive să spunem că în
momentul de față învățământul în
limba germană nu este în pericol.
Cum decurge colaborarea cu
alte instituții de învățământ din
Germania, Austria și eventual
Elveția? Există sprijin concret
pentru studenți și cadrele
universitare?

Colaborarea instituțională cu
universitățile germane s-a dezvoltat
în ultimii zece ani în mod masiv.
Avem parteneriate și colaborări cu
marile universități germane cum ar
fi Tübingen (aproape jumătate de
secol), Regensburg (cu programe
foarte bune cum ar fi programul
Tandem și programul Secondos),
Universitățile Münster, Magdeburg
(cu care am avut programe de
dublă diplomă), Universitatea
Rostock (dublă diplomă),
Universitățile LM München,
Mitweida, Leipzig, dar și viena,
Graz cu care am pornit un program
joint-degree transformat în
program de dublă diplomă,
Innsbruck, berna sau Zürich.
Cadrele noastre didactice predau la
aceste universități, participă la
manifestări științifice organizate
acolo, publică în edituri de prestigiu
din aceste țări. La fel, profesori de
la aceste universități predau la noi,
susțin departamentele sau liniile
unde suntem deficitari la
acoperirea cu cadre didactice care
pot preda în limba germană.
Studenții fac stagii în aceste
universități, obțin diplome sau
doctorate acolo. Este un schimb
intens care favorizează dezvoltarea
personalității acestora.
Un sprijin masiv îl avem de la
Serviciul german de schimb
academic (DAAD) de la care
beneficiem prin programe, burse,
lectori etc. de aproximativ 500.000
euro pe an. Ambasadorii germani și
austrieci sunt și ei permanent
alături de noi.

Este bine-cunoscut și lăudat
caracterul multicultural al UBB,
se cunosc performanțele
instituției, transparența și spiritul
modern care tronează aici. Cum
reușiți să vă faceți cunoscută
oferta de studii peste hotare?
Ce avantaje ar avea un european
care și-ar propune să studieze
în limba germană la Cluj?

Acum 7 ani ați primit ordinul
de merit al Republicii Federale
Germania (Crucea de Merit
Clasa I) din partea
ambasadorului Republicii
Federale Germania la București.
Distincția acordată reprezintă
cea mai înaltă formă de
recunoaștere pentru merite de
interes general, fiind singura
distincție onorifică decernată de
statul german. Cât de dificil este
să lupți pentru păstrarea culturii
germane în România?

Pentru a păstra echilibrul, în 2013
am primit și Crucea de Merit Clasa I
pentru Ştiinţă şi Artă a Republicii
Austria.
Găsesc că este firesc, provin
dintr-un mediu german din
România și trăiesc într-o țară în
care cultura germană a jucat un rol

„Fiecare
angajat al LSLG
este și un PRist. Apoi avem
la dispoziție
toate
materialele
media care
merg în
universitățile
din străinătate,
dar cel mai bun
mijloc de a ne
face cunoscuți
sunt studenții
noștri și cei din
spațiul de limbă
germană care
vin la noi.”

Fiecare angajat al LSLG este și un
PR-ist. Apoi avem la dispoziție
toate materialele media care merg
în universitățile din străinătate, dar
cel mai bun mijloc de a ne face
cunoscuți este reprezentat
studenții noștri și cei din spațiul de
limbă germană care vin la noi.
Dacă aceștia pleacă acasă cu
experiențe bune și pozitive, în anul
următor vin alții, dacă nu, nu mai
vine nimeni. Deci principala
activitate de PR este munca
noastră.
Nu vreau să uit să amintesc rolul
imens al studenților noștri reuniți
în „Asociația Studenților vorbitori
de limbă germană, Gutenberg”,
care de ani de zile fac reclamă Ubb
și LSLG și prin deja foarte
cunoscuta „Caravană Gutenberg”,
care anual vizitează liceele din
România în care este învățământ în
limba germană sau se predă limba
germană ca limbă străină, dar și
țările din jur unde sunt școli în care
se predă limba germană. Este un
efort imens, cu rezultate frumoase.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 39

OAMENI CARE CONTEAZÃ

„Bugetul anual al UBB
este unul record și depășește
jumătate de miliard de lei”
Interviu cu prof. univ. dr. Dan LAZăR, Prorector, Finanțare, fonduri europene, informatizare

Domnule prorector, sunteți dublu
licențiat (în administrație publică și
științe economice), ați obținut titlul de
doctor în economie la 27 de ani, ați
parcurs toate titlurile universitare
predând în cadrul UBB, cu scurte
întreruperi în timpul cât ați fost consilier
de stat în cadrul Aparatului de Lucru al
Prim-ministrului Emil Boc și secretar de
stat în cadrul Ministerului Finanțelor
Publice. Ați fi avut atuuri suficiente
pentru o carieră pe cont propriu, ca
antreprenor. Ce v-a determinat să alegeți
profesia de cadru universitar?

Familia este primul loc în care un copil intră
în contact cu vocația sa. Am văzut în familia
mea un exemplu de dascăl impunător, dar
echilibrat, care știa să culeagă și apoi să
transmită cunoaștere celorlalți. Este vorba
de tatăl meu, un profesor universitar
vizionar și dedicat, care mi-a servit drept
exemplu încă de la început. În acest
context, mânat de curiozitate și de dorința
de a transmite mai departe cunoștințele cu
care intram eu în contact, am realizat că
meseria de dascăl mi s-ar potrivi foarte
bine. Mai târziu am înțeles că este printre
puținele domenii în care pot să-mi folosesc
imaginația atât în predare, cât și în
cercetare și, în același timp, să-i stimulez și
pe cei din jurul meu să facă același lucru,
chiar dacă domeniul meu de interes este, în
aparență, unul destul de concret.
V-ar mai tenta, la o adică,
o funcție în administrația centrală?

Chiar dacă nu-mi plac răspunsurile echivoce,
totuși n-aș putea să vă dau un răspuns

ferm. Argumentele pro sunt legate de
succesul unor proiecte începute și duse la
bun sfârșit în perioada petrecută la Guvern,
cum ar fi implementarea declarației unice
pentru plata contribuțiilor sociale și a
impozitului pe venit sau impozitarea
veniturilor neidentificate, dar și de dorința
de a continua o serie de proiecte începute și
încă nefinalizate, cum ar fi impozitarea
simplificată a microîntreprinderilor.
Dacă s-ar pune problema să plec din acest
mediu, cel mai mult cred că mi-ar lipsi
studenții și interacțiunea constantă cu ei,
dar aș regreta și provocarea constantă pe
care o implică funcția mea actuală, și
anume de a găsi un echilibru fin între
resursele insuficiente și nevoile concurente.
Sunt în responsabilitatea dvs. de
prorector problemele care țin de
finanțarea Universității Babeș-Bolyai.
Cum ar putea fi descrisă sau comentată
starea financiară a instituției?

Starea financiară actuală a Universității este
una sănătoasă, stabilă. După o perioadă mai
dificilă din cauza crizei financiare (20092014), de consolidare a veniturilor și
cheltuielilor, Universitatea noastră a intrat
într-o altă etapă, cea de dezvoltare. An de
an am reușit să majorăm veniturile proprii,
iar în acest moment Universitatea noastră
deține cel mai mare buget din istorie:
521.205.899 lei. Ca termen de comparație,
în anul 2009, deci acum 10 ani, bugetul
Universității era de 372.438.038 lei. Este o
evoluție spectaculoasă, dar a fost rezultatul
efortului tuturor colegilor implicați în
activitatea de cercetare și predare, precum
și în administrație.

40 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

De altfel, ponderea veniturilor proprii în
bugetul total este de aproximativ 25%, una
ridicată în comparație cu alte universități
din țară și care are un rol decisiv în
susținerea procesului educațional de la
toate nivelurile: licență, masterat, doctorat
și postdoctorat. Cu toate acestea,
patrimoniul Universității este unul destul de
vast, Universitatea deține un număr mare
de clădiri monument istoric sau cultural, iar
întreținerea și reabilitarea acestora implică
costuri foarte mari.
În ce măsură reușește UBB să genereze
venituri proprii și prin ce mijloace?

Mi-am propus încă de la începutul preluării
mandatului de Prorector să insist pe
majorarea și diversificarea veniturilor
Universității. Cred că, în contextul actual,
îmbunătățirea calității procesului educațional
în Ubb este strâns legată de creșterea
alocărilor financiare către componenta de
cercetare, iar confirmarea ne-a fost dată de
poziționarea noastră tot mai bună în
rankingurile naționale și internaționale.
Sunt categorii de venituri la care am
excelat: taxele de școlarizare și alte
taxe/venituri obținute din învățământ
(aprox. 75 mil. lei), precum și din veniturile
obținute din contractele de cercetare
(aprox. 30 mil. lei); din venituri obținute din
prestări de servicii și alte activități (aprox. 7
mil. lei) și, nu în ultimul rând, venituri
obținute din fonduri externe
nerambursabile (aprox. 20 mil. lei). Sunt,
totuși, și domenii unde am putea face mai
mult, de exemplu veniturile obținute din
sponsorizări sau cele din microproducție,
respectiv transfer tehnologic.

OAMENI CARE CONTEAZÃ
Universității. Aici vorbim despre
o poveste fără de sfârșit,
fiindcă viteza cu care se
schimbă tehnologiile crește
continuu. Cum reușiți să
păstrați cadența din punct de
vedere logistic
(hardware&software&comunic
ații) în era digitală care ne
provoacă zi de zi?

Care este nivelul taxelor (de
școlarizare, de admitere, taxe
universitare și de finalizare a
studiilor) și al tarifelor (de cazare,
de închiriere de spații și de
acces) în comparație cu cele
practicate în alte centre
universitare din țară și de peste
hotare?

Taxele de școlarizare și restul
taxelor universitare, precum și
taxele de cămine/de cazare sunt
stabilite la un nivel care să acopere
costurile curente, dar și costurile de
investiții pe termen mediu și lung
pentru a facilita și a ușura viața
comunității academice.
Cuantumul taxelor diferă de la
specializare la specializare, tarifele
de cazare depind de confortul
căminelor și sunt comparabile cu
cele din restul universităților din
țară, în unele cazuri fiind mai
reduse, iar dacă facem o
comparație cu universitățile din
străinătate aceste taxe și tarife sunt
cu mult inferioare.
De exemplu, taxele de școlarizare
sunt în medie în cuantum de 2.600
lei la nivel licență, 3.000 lei la nivel
de master și 5.500 lei la nivel de
doctorate.
Tarifele de cămine sunt între 100170 lei în funcție de gradul de
confort oferit de fiecare cămin.
Una dintre reușitele noastre din
ultimii 5 ani a fost să menținem
aceste taxe neschimbate, în
condițiile în care cheltuielile
operaționale cu utilitățile s-au
dublat.
Cum s-au fructificat în timp
șansele de accesare a fondurilor
europene pentru diferite
proiecte ale Universității?
În ce măsură s-au văzut ulterior
rezultatele acestor forme
concrete de sprijin?

În perioada 2007-2013,
Universitatea babeș-bolyai a atras
fonduri europene de aproximativ
368.000.000 lei, iar între 2014-2018

am atras aproximativ 97.000.000
lei. Așa cum afirmam și anterior,
am căutat să diversificăm constant
sursa veniturilor Ubb, fondurile
europene nerambursabile
reprezentând un mijloc nu foarte
facil, dar eficient de a suplimenta
veniturile proprii ale Universității.
Au fost implementate proiecte care
au sprijinit stagiile de practică ale
studenților, proiecte care ne-au
ajutat să reabilităm obiective de
infrastructură majore cum ar fi
Parcul Sportiv Universitar „Dr. Iuliu
Hațieganu”, proiecte care au dus la
creșterea competitivității Ubb.
Mai putem regăsi în sfera
răspunderilor dvs. de prorector
și partea de informatizare a

„Încercăm să
dezvoltăm o
infrastructură IT
care să fie
ieftină, simplă
și utilă. Există o
multitudine de
soluții și
echipamente
hardware.
Important e să
le alegi exact
pe cele
necesare
scopului tău,
apoi să vezi
dacă ai sau nu
personalul
adecvat pentru
a le utiliza.”

Încercăm să dezvoltăm o
infrastructură IT care să fie ieftină,
simplă și utilă. Există o multitudine
de soluții și echipamente
hardware. Important e să le alegi
exact pe cele necesare scopului
tău, apoi să vezi dacă ai sau nu
personalul adecvat pentru a le
utiliza și, nu în ultimul rând, sa fie
compatibile cu infrastructura deja
existentă. Aici intervine partea de
recrutare și pregătire a
utilizatorilor, care nu e
întotdeauna ușoară.
Pe de altă parte, am încercat să
construim o „fabrică” proprie de
produse informatice, care să fie
gândite și concepute de angajații
Ubb, pentru angajații Ubb. Acest
lucru a dus la crearea unor servicii
informatice adaptate nevoilor
noastre și care nu necesită costuri
de întreținere și utilizare așa de
mari.
Nu în ultimul rând, poate cea mai
mare provocare a fost păstrarea
specialiștilor IT. Concret, în ultimii
ani am încercat să-i determinăm să
rămână la Ubb, nu prin salarii
foarte mari, ci prin crearea unui
climat de muncă atractiv. Anul
acesta am lansat pentru prima
dată înscrierea online a
candidaților la concursul de
admitere la Ubb pentru sesiunea
iulie 2019. Această nouă facilitate
a venit cu opțiunea de plată online
a taxelor de admitere și procesare
folosită de un numar de 8 facultăți.
Candidații Ubb au încărcat un
număr de peste 12.000 de
documente, iar prin sistemul de
plată online s-au încasat peste
420.000 lei.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 41

OAMENI CARE CONTEAZÃ

„UBB are o calitate foarte ridicată
a resursei umane”
Interviu cu conf. univ. dr. Cristian Marius LITAN,
Prorector, Formare continuă, ID, IFR, Editura Presa Universitară Clujeană

Sunteți de formație economist, ați
terminat cibernetică, statistică și
informatică economică în cadrul
Facultății de științe Economice și
Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB, ați
absolvit cursurile de MA în economie ale
Universității Central Europene din
Budapesta, ați predat 5 ani la
Universitatea Carlos III de Madrid, ba
chiar ați fost economist în cadrul Băncii
Naționale a României. Cum ați ales să vă
întoarceți în România? De ce catedra
UBB, și nu angajamentul din BNR?

Am decis să mă întorc în România la
sfârșitul anului 2007, odată ce mi-am depus
teza de doctorat pentru a fi analizată de
către diversele comisii ale Universității
Carlos III de Madrid ce aveau această
menire. Am refuzat să intru pe piața muncii
globale pentru economiști cu doctorat și am
aplicat pentru o poziție de economist
scoasă la concurs de bNR, în Departamentul
de Politică Monetară și Modelare, astfel
intitulat la acea vreme. Decizia de a mă
întoarce și de a lucra în România a avut la
bază atât motive personale, familiale, cât și
dorința ce o simțeam la momentul respectiv
de a pune în practică în țara mea ceea ce
am învățat și am văzut în perioada studiilor
mele în economie din afara țării.
Deși perioada petrecută la bNR, de un an și
jumătate, a fost una excelentă din punct de
vedere profesional, îmi doream să mă întorc
în mediul universitar, la cercetare și lucrul
cu studenții, iar din punct de vedere familial
să mă întorc la Cluj. La începutul anului
2009 am participat la un concurs pe post de
asistent pe perioadă determinată la Ubb, în
februarie 2009 am acceptat această poziție,
iar din acel moment am rămas angajat al
Universității noastre.

Aveți experiența unor centre universitare
de peste hotare, unele de mare
prestigiu. Cum se situează UBB în
comparație cu acestea la nivel de
logistică, probitate profesională a
cadrelor universitare, rezultate de
ansamblu, costuri, oferte de studiu etc.?

Am petrecut cinci ani ca doctorand și
asistent universitar în cadrul
Departamentului de economie al
Universității Carlos III de Madrid. Este un
departament de top în lume în domeniul
științelor economice. Acest departament
este un jucător important pe piața globală a
economiștilor proaspăt absolvenți de studii
doctorale, recrutând cadre didactice la
American Economic Association Annual
Meeting, considerată a fi conferința cea mai
importantă din lume în domeniul angajărilor
de economiști cu doctorat. Departamentul
de economie al Universității Carlos III de
Madrid recrutează de obicei absolvenți de
doctorat ai departamentelor și școlilor de
economie din top 100 în lume.
Tot în top la nivel global este și
Universitatea Carlos III de Madrid în
ansamblul ei, în cadrul instituțiilor
academice tinere ce au mai puțin de 50 de
ani de existență. La Universitatea Carlos III
de Madrid, persoana care este recrutată
pentru cercetare face acest lucru peste 80%
din timpul alocat serviciului, persoana
recrutată pentru predare face aceasta în
marea majoritate a timpului alocat muncii,
la fel și persoana din administrativ etc.
Presupun că aceste diferențe percepute de
mine se datorează în primul rând
diferențelor de legislație și organizare dintre
întreg sistemul academic românesc și cel
spaniol.
Însă nu am niciun dubiu că Ubb are o

42 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

calitate foarte ridicată a resursei umane și
printr-o organizare eficientă va ajunge
repede în top 500 în orice ranking global
recunoscut. În plus, în acest demers, sunt
convins că Ubb va reprezenta un vârf de
lance pentru diseminarea unor reguli de
bună practică la nivelul întregului sistem
academic românesc.
Cum se definesc în ziua de azi formele
de învățământ la distanță și învățământ
cu frecvență redusă? Este nivelul final de
pregătire al acestor absolvenți unul
discutabil, inferior celor care încheie
cursurile de zi?

Învățământul la distanță (ID) și cu frecvență
redusă (IFR) este foarte clar definit și
reglementat prin lege. Planurile de
învățământ de la ID și IFR sunt în oglindă cu
cele de la învățământul de licență la zi,
respectiv învățământul de master la zi. Doar
modalitatea de predare și de studiu este
diferită. Interacțiunii față în față dintre
profesor și student, specifică învățământului
tradițional, îi este luat locul de către
interacțiunea prin mijloace electronice și IT.
În marea lor parte, la ID și IFR predarea și
învățarea au loc prin intermediul
platformelor de e-learning.
Sunt în puternic dezacord cu ideea că
nivelul final de pregătire al absolvenților de
la ID și IFR ar fi unul discutabil, inferior celor
care încheie cursurile de zi! Cei de la ID și
IFR învață după aceleași planuri de
învățământ și obțin aceeași diplomă precum
cei de la zi. Eu predau din 2009 la ID și pot
să vă spun că de foarte multe ori acești
studenți știu ce vor să învețe, știu de ce au
ales o anumită secție, sunt mult mai
pragmatici și au o vastă experiență
profesională față de cei de la zi. Ca să nu

OAMENI CARE CONTEAZÃ

mai vorbim despre aceia care au
deja o diplomă de licență/master și
vin la ID/IFR pentru respecializare,
recalificare... din experiența mea
didactică aceștia sunt studenți de
top și ar fi la fel chiar și în rândurile
studenților de la zi.
Cine cere și aplică să studieze
în acești parametri? Care sunt
condițiile de admitere și cum
decurg evaluările, examenele?

După cum am spus mai sus,
studenții de la ID și IFR sunt în
general dintre cei care au deja un
loc de muncă și vor să se califice și
specializeze suplimentar sau să se
recalifice, să se respecializeze.
Evaluările parțiale din timpul
semestrului se fac prin intermediul
platformelor de e-learning, dar se
cere prezența fizică la examenele
finale din sesiune. Admiterea are
loc în aceeași perioadă cu cea de la
învățământul de zi, dar, conform
reglementărilor în vigoare, ID și IFR
iau doar forma învățământului cu
taxă.
Ca parte a conducerii Ubb, consider
că e necesară o mai mare implicare
din partea universităților
prestigioase din România în

asigurarea unui cadru legislativ ce
să permită ministerului să dea
locuri bugetate și pentru
învățământul cu frecvență redusă,
respectiv învățământul la distanță.
Pe de o parte, România și-a propus
ca o proporție cât mai mare din
populație să aibă studii superioare,
proporție pe care nu are cum să o
atingă daca nu susține
învățământul ID/IFR. Mai mult,
ID/IFR ar atenua discrepanțele din
punctul de vedere al educației și
calității acesteia între localitățile
aflate la mare distanță și cele la o
mai mică distanță față de
universitățile cu recunoaștere
internațională (de obicei plasate în
marile aglomerări urbane de la
nivelul României). Nu în ultimul
rând, finanțarea ID/IFR poate fi
concepută ca un mecanism de
premiere a universităților cu
reputație bună.
Ce înseamnă Editura Presa
Universitară Clujeană? Cum este
organizată, ce activitate are, ce
publicații editează, cu ce
frecvență, cui se adresează?

Presa Universitară Clujeană (PUC)
este fondată în urmă cu mai bine

„O confirmare a
prestigiului
editurii şi a
calităţii
lucrărilor
editate a
constituit-o
acreditarea
Presei
Universitare
Clujene în
clasamentul
editurilor de
carte ştiinţifică
întocmit de
Consiliul
Naţional al
Cercetării
Ştiinţifice din
Învăţământul
Superior.”

de 25 de ani, cu scopul de a
promova cartea de știință și
universitară; editura a fost
orientată spre cadrele didactice,
spre comunitatea studenților și a
oamenilor de știință care asigură,
prin activitatea lor, renumele
cercetării academice în țară și în
lume. În cadrul colecţiilor sale,
Presa Universitară Clujeană a
editat şi tipărit lucrări de
specialitate, cursuri și scrieri
fundamentale din domeniile
ştiinţelor umaniste și tehnice,
contribuind la promovarea
valorilor culturale şi ştiinţifice din
Transilvania.
O confirmare a prestigiului editurii
şi a calităţii lucrărilor editate a
constituit-o acreditarea Presei
Universitare Clujene în clasamentul
editurilor de carte ştiinţifică
întocmit de Consiliul Naţional al
Cercetării Ştiinţifice din
Învăţământul Superior.
În prezent, Presa Universitară
Clujeană editează lucrări atât în
format clasic, tipărit, cât și
electronic. Anul trecut au fost
editate peste 200 de titluri, dintre
care aproximativ 60% în format ebook. Platforma de e-book-uri a
Presei Universitare Clujene dă
unicitate editurii când se
raportează la celelalte edituri
universitare românești.
E-book-urile pot fi descărcate
gratuit de pe site-ul editurii, în
contextul open access-ului
promovat de universitățile
europene, iar cărțile tipărite pot fi
comandate prin magazinul online
al Librăriei Ubb, creat în vederea
unei mai bune vizibilități a titlurilor
editate de PUC, sau de la sediul
librăriei Ubb, de pe strada Napoca
11, în clădirea Facultății de Istorie.
La ceas de aniversare, PUC își
propune să implementeze, pe
termen mediu, un sistem de blind
peer-review pentru selecția
retipăririi unor lucrări cu impact
științific semnificativ (cu eventualul
sprijin al Consiliului Științific al
Ubb).

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 43

OAMENI CARE CONTEAZÃ

„Avem un dialog permanent legat
de cerințele pe care companiile
le au de la absolvenții noștri”
Interviu cu prof. univ. dr. Mihaela LUţAş, Prorector,
Relația cu mediul de afaceri, fundraising, relația cu alumni, practica studențească

Sunteți profesor titular al cursurilor
de Construcție și integrare europeană,
Economie europeană, Politici economice
europene (în limbile engleză și
română) și răspundeți printre altele,
în calitate de prorector, de dezvoltarea
relației Universității cu mediul de afaceri,
cu comunitatea, dar și cu alumni.
Cum a evoluat această relație în ultimul
deceniu și care sunt particularitățile
acesteia, dat fiind caracterul
comprehensiv și multicultural
al Universității?

Universitatea noastră este, așa cum ați
menționat, o universitate complexă ale
cărei direcții de dezvoltare vizează, pe lângă
componenta didactică și de cercetare, și pe
aceea a relației cu societatea, a modului în
care rezultatele cunoașterii dar și ale
actului educațional se regăsesc în creșterea
și dezvoltarea societății. Cele 21 de
facultății, numeroasele centre de cercetare,
dar și cele 23 de centre culturale dezvoltate
în și cu sprijinul Universității răspund
nevoilor unui mediu economic și social în
permanentă schimbare în care digitalizarea
și inovarea înlocuiesc vechile paradigme ale
dezvoltării.
În acest context, contactele permanente cu
societatea s-au materializat prin
participarea Universității în principalele
clustere de dezvoltare pe diferite domenii
(IT, energie, agricultură, industrii creative,
ecologie), elaborarea unor documente
strategice (Strategia de dezvoltare a
Municipiului Cluj-Napoca, Strategia de

dezvoltare a județului Cluj), precum și
participarea reprezentanților Universității
în structuri instituționale locale, regionale și
naționale.
În condițiile unui exod necontrolat
de forță de muncă românească peste
hotare și ale unei lipse acute, pe cale
de a deveni cronică, de specialiști în cele
mai diverse domenii, este de așteptat
ca foarte multe companii locale și
multinaționale să-și caute viitorii angajați
încă de pe băncile facultății,
oferindu-le programe de internship,
burse, training, facilități și dotări dintre
cele mai diverse. Cum cooperează
acestea cu UBB, cum inițiază o
colaborare, care sunt termenii generali
și ce beneficii aduc cu sine astfel de
înțelegeri?

Companiile sunt, în ultimii ani, într-o
permanentă căutare de forță de muncă
înalt calificată, care pe lângă competențele
legate de exercitarea profesiei trebuie să
aibă și o bună cunoaștere a limbilor străine,
a tehnicilor și limbajelor de specialitate.
Pentru aceasta am inițiat și consolidat un

44 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

dialog permanent legat de cerințele pe care
companiile le au de la absolvenții noștri.
Am organizat mese rotunde și workshopuri
pe teme de interes comun, am dezvoltat
programe de mentorat susținute de tutori
din mediul de afaceri, am invitat
reprezentanți ai companiilor să facă parte
din Comisiile de susținere ale lucrărilor de
licență și disertație etc. În același timp,
companiile au investit în infrastructura
fizică a Universității, prin dotarea unor
laboratoare sau crearea unor huburi, dar și
în infrastructura umană, prin finanțarea
integrală a unor programe de studiu,
oferirea de burse private, internshipuri și
finanțarea unor tabere de vară cu tematici
legate de educație antreprenorială,
financiară, culturală etc.
Se mai face practică studențească
în mediul real de afaceri, în companii,
pe teren, la locul faptei?
Cum se organizează aceste perioade,
în ce condiții?

Practica de specialitate, așa cum e
reglementată prin Legea educației
naționale, a căpătat o importanță crescută.

„Companiile sunt, în ultimii ani, într-o permanentă căutare de forță
de muncă înalt calificată, care pe lângă competențele legate de
exercitarea profesiei trebuie să aibă și o bună cunoaștere a limbilor
străine, a tehnicilor și limbajelor de specialitate. Pentru aceasta am
inițiat și consolidat un dialog permanent legat de cerințele pe care
companiile le au de la absolvenții noștri.”

OAMENI CARE CONTEAZÃ
Reușiți să găsiți modele
de urmat din practica locală
și internațională care să ajute
Universitatea să acceadă la
finanțările de care are nevoie pe
căi pragmatice noi și eficiente?

Căutăm în permanență modele
atât din practica universităților de
prestigiu din România, cât și din
străinătate. Universitatea noastră e
membru fondator al Consorțiului
Universitaria, în cadrul căruia ne
consultăm în permanență cu privire
la problemele care apar și pot fi
rezolvate în comun, printre care se
numără și aceea a atragerii de
finanțări, altele decât cele din
fonduri publice sau din proiecte
europene.
Cum procedați pentru a păstra
o legătură funcțională cu foștii
absolvenți (alumni) care au
devenit nume de referință în
domeniile în care activează
și s-au consacrat? Reușiți
să-i țineți la curent cu viața
Universității, cu momentele
aniversare, cu galele de
premiere, cursurile festive,
conferințele și seminariile
de mai mică sau mai mare
anvergură?

Companiile s-au maturizat și știu că
de seriozitatea cu care sunt tratați
studenții practicanți depinde în
mare măsură calitatea viitorilor lor
angajați cărora prin intermediul
practicii le sunt formate deprinderi
aplicative.
Există proiecte care se bazează
pe fundraising și crowdfunding?
Sunt acestea practici cunoscute
suficient? Se știu algoritmii care
trebuie urmați pentru a atinge
ținta propusă?

Da, suntem singura universitate din
România care are o platformă de
crowdfunding, donată de unul din
colaboratorii noștri din mediul de

afaceri. Am încercat, prin aceasta,
să promovăm o serie de proiecte
ale Universității, însă se pare că
încă deprinderea de a utiliza acest
sistem transparent și ușor de
folosit nu este pe placul societății
românești, și alte platforme de
crowdfunding dezvoltate în mediul
privat nefiind acceptate ca
mijloace de finanțare participativă.
De altfel, nici în alte state din
Europa Centrală și de Est principiul
crowdfundingului, importat din
Statele Unite, nu a fost o poveste
de succes.
În ceea ce privește fundrisingul,
ne-am bazat în totalitate pe
proiecte cu care am ieșit în
comunitate pentru a fi finanțate.

„Suntem
singura
universitate
din România
care are o
platformă de
crowdfunding,
donată de
unul din
colaboratorii
noștri din
mediul de
afaceri.”

În Universitate există un centru
care se ocupă, printre altele, și de
relația cu absolvenții. Pe site-ul
acestuia sunt postate informații
sau linkuri legate de evenimentele
care au loc în Universitate și la
care absolvenții sunt invitați.
Datorită caracterului complex al
Universității am descentralizat
sistemul de evidență al
absolvenților, ducându-l la nivel de
facultate, astfel încât există, la
nivelul facultăților, câte un
prodecan responsabil cu relația cu
absolvenții și, în anumite cazuri,
câte un site Alumni propriu.
De asemenea, pe pagina de
socializare a Centrului CCARMA
sunt postate interviuri cu
absolvenți de succes.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 45

OAMENI CARE CONTEAZÃ

„Linia maghiară de studii din UBB
este un coagulant esențial
al cooperărilor internaționale”
Interviu cu prof. univ. dr. Bálint MARKó,
Prorector, Linia de studii în limba maghiară, extensiile, relația cu universități maghiare, asigurarea calității

Studiile universitare în limba maghiară
reprezintă o tradiție în Cluj și această
oportunitate conferă strălucire cărții
de vizită a Universității Babeș-Bolyai.
Ce pondere numerică au acești
studenți în totalul cursanților dintr-o
serie? Cum a evoluat acest procent
în ultimii 10 ani?

Studiile universitare în limba maghiară au,
într-adevăr, o lungă tradiție în Cluj. Deși în
ultima perioadă a comunismului studiile în
limba maghiară au suferit de un declin
forțat, totuși după 1989 s-a reușit
reorganizarea liniei de studiu, și prin anii ‘90
și începutul anilor 2000 linia maghiară s-a
bucurat de o dezvoltare firească, organică.
La momentul actual, ponderea studenților
liniei maghiare este în jur de 16%,
stabilizându-se în ultimul deceniu.
Este această linie maghiară de studii
o linie etnică? Aveți și studenți
din Ungaria?

Linia se definește mai degrabă prin limba de
studiu, fiind deschisă oricărui student
doritor să învețe în limba maghiară. Desigur,
oferta noastră este atractivă și pentru elevi,
studenți din Ungaria. Oferta Clujului, a
orașului, este foarte atractivă, ba chiar
exotică, iar calitatea studiilor în limba
maghiară este incontestabil comparabilă cu
cea a universităților de prim rang din
Ungaria. În unele cazuri, oferta noastră este
chiar mai diversă. Avem studenți din
Ungaria, dar nu la nivel licență, ci la nivel
master sau la doctorat.

De ce aleg aplicanții să studieze în limba
maternă, cea maghiară: le este mai
comod, mai util, mai la îndemână?
Care sunt oportunitățile de integrare
în muncă a absolvenților? Unde și în ce
verticale de business sunt ei asimilați?

Îți însușești cunoștințele mai ușor în limba
ta maternă, asta-i clar, fără să mai vorbim
de faptul că statul român recunoaște
dreptul la educație în limba maternă.
Absolvenții liniei maghiare, ca și cei ai liniei
române, au o rată de succes foarte bună în
ceea ce privește integrarea în piața muncii.
Nu sunt diferențe majore în acest sens între
absolvenții diferitelor linii. Sunt mulți care
rămân la Cluj, vizibil mai mulți decât în anii
‘90 (iarăși o regulă generală, de altfel), dar
sunt la fel de mulți cei care se duc acasă și
se angajează. Absolvenții noștri, ai liniei
maghiare, se regăsesc la orice nivel
decizional, în diferite firme.
Cu siguranță, în virtutea apropierii
geografice și a tradiției, aveți strânse
legături cu universitățile din Ungaria
pe linie profesională, științifică,
studențească. Câte colaborări puteți
enumera? Care sunt punctele forte ale
acestor înțelegeri bi sau multilaterale?

Nu aș putea enumera colaborările, avem
prea multe. Și la nivel științific, și la nivel
educațional. Avem și programe comune de
double degree, dar mulți dintre noi au făcut
doctoratul în Ungaria în anii ‘90, când
programele doctorale nu erau atât de
dezvoltate la noi. De altfel, acest lucru este

46 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

valabil și pentru cadre didactice ale liniei
române; mulți dintre colegi au făcut cursuri
postuniversitare, programe masterale,
doctorale în universități din Ungaria, de la
Szeged la Debrecen, de la Pécs la Central
European University din budapesta sau
ELTE, sau Corvinus. În acest sens
colaborarea academică cu aceste
universități nu are o componentă neapărat
etnică, mulți colegi din Ungaria colaborează
cu colegi de la linia română. În anii ‘90 erau
foarte importante relațiile academice cu
universitățile din Ungaria, dat fiind faptul că
sistemul comunist din România a „reușit” să
demonteze și sfera, viața academică din
România, iar trezirea la realitate – cât de
departe eram atunci chiar și de fostele țări
comuniste! (Ungaria, Cehia, Polonia etc.),
era foarte crudă. Ca să avansăm și să
obținem un progres, am avut nevoie de
modele, de ajutor academic, de colaborări
științifice și, iată, din fericire ajutorul a fost
aproape de noi. Din acest punct de vedere,
linia maghiară era și este un coagulant
esențial al cooperărilor internaționale.
Care sunt cele mai delicate probleme
cu care se confruntă linia de studii
în limba maghiară?

Sunt aceleași cu care se confruntă toate
universitățile românești: subfinanțarea
cronică a educației, impredictibilitatea
sistemului și regresia demografică. Dar cea
mai mare problemă generală, nu doar a
liniei maghiare, este, cred eu, faptul că am
rămas împotmoliți în paradigma veche:
cantitatea prevalează. Adică numărul

OAMENI CARE CONTEAZÃ
studenților este important și nu
calitatea lor! Această paradigmă șia avut rostul la vremea respectivă,
la sfârșitul anilor ‘90, când a fost
introdusă finanțarea pe „cap de
locuitor”, dar de atunci multe
lucruri s-au schimbat și ceea ce a
fost un motor al dezvoltării tinde să
devină o frână. Cu siguranță, mulți
dintre elevii foarte buni mai
degrabă se înscriu la universități
din străinătate, unde numărul
studenților este mai mic și, astfel,
atenția primită de la cadrele
didactice este mai mare. Așadar,
vorbim aici despre un plus de
calitate a procesului didactic.
Creșterea alocărilor ar putea
propulsa sistemul universitar și, cu
siguranță, pe termen mediu ar
putea contribui esențial la
dezvoltarea societății românești.
Finlanda este un exemplu de
educație adecvată.
Se poate regăsi în răspunderile
atribuite dvs. pe linie de rectorat
și aspectul legat de asigurarea
calității. Desigur, vorbim despre
calitatea învățământului superior
în care vă desfășurați activitatea.
Cum apreciați calitatea acestuia
în acest moment? Dar a
cercetării academice?

Avem oricând loc pentru și de mai
bine, însă eu cred că procesul
didactic este de o calitatea foarte
bună în Ubb. Și asta spun nu eu, ci
studenții, absolvenții noștri sau
chiar angajatorii! În ultimii ani,
toate evaluările făcute de către
studenți confirmă faptul că există
un grad ridicat de satisfacție în
ceea ce privește calitatea vieții
academice, cu toate că, firește,
sunt și insatisfacții. Rezultatele ne
arată că într-o lume dinamică,
unde căile de comunicare se
schimbă din an în an și strategiile
de însușire a informațiilor noi de
către studenți se modifică, Ubb a
reușit să se adapteze și să
răspundă dinamic. Și aici intervine
și cercetarea.

puncte de lucru și de activitate
ale Universității? Cum sunt
acestea validate, integrate,
întreținute etc.?

Mulți cred că educarea tinerilor și
cercetarea sunt lucruri distincte.
Însă generarea cunoașterii, a
informațiilor noi, deci cercetarea,
înseamnă o documentare
adecvată. Fără să fii documentat,
fără o bază bibliografică
actualizată, nu poți produce nimic
nou. Trebuie să fii conectat la
informațiile noi apărute în sfera ta
de cercetare, în alertă constantă cu
privire la noutăți. Asta face ca și
conținutul materialului didactic, ba
chiar și forma prezentării să fie
constant actualizate. Asta te face
să te simți mai bine și la catedră.
Poziția Ubb în rankingurile
internaționale demonstrează clar
că această comunitate academică
clujeană se străduiește și reușește
să și culeagă roadele străduinței.
Răspundeți și de extensiile UBB.
De unde vine această
denumire generică pentru alte

„Mulți cred că
educarea
tinerilor și
cercetarea sunt
lucruri distincte.
Însă generarea
cunoașterii, a
informațiilor
noi, deci
cercetarea,
înseamnă o
documentare
adecvată. Fără
să fii
documentat,
fără o bază
bibliografică
actualizată, nu
poți produce
nimic nou.”

Extensii universitare, extensii
academice, centre universitare...
sunt multe denumiri. Totuși, m-aș
feri să le denumesc puncte de
lucru. Aceste centre universitare
din afara Clujului funcționează
in integrum ca Ubb în acele locații,
nu ca simple puncte de lucru.
Avem cadre didactice care își
desfășoară activitatea acolo ‒ fie
ea didactică sau științifică; avem
specializări, în anumite locuri avem
cămine, organizăm conferințe
științifice, derulăm proiecte de
cercetare, colaborăm cu firme,
deci asigurăm tot ceea ce poartă
marca Ubb, doar că în afara
Clujului. Majoritatea cadrelor
didactice de la extensii sunt
arondate departamentelor din
Cluj, dar avem și câteva
departamente separate, organizate
exclusiv în extensii.
În unele cazuri oferta noastră
educațională este chiar
impresionantă, spectrul
specializărilor oferite fiind foarte
larg. De exemplu, la bistrița, Sfântu
Gheorghe și Sighetu Marmației
avem specializări de la domeniul
economiei până la geografie,
administrație publică sau știința
mediului. Fiecare extensie are
caracterul ei și funcționează ca
entitate administrativă separată,
fiind strâns legată și de Facultățile
ale căror specializări le găzduiește.
Care credeți că este atuul cel
mai important la UBB în acest
moment, la împlinirea celor
100 de ani de la fondare?

Dinamismul, multiculturalitatea,
deschiderea, dorința de progres și
acea forță intelectuală
extraordinară caracteristică acestei
comunități, care și în condiții de
subfinanțare cronică găsește căile
potrivite de dezvoltare.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 47

OAMENI CARE CONTEAZÃ

„Avem peste 1.000 de acorduri
de colaborare cu universități
din toată lumea!”
Interviu cu prof. univ. dr. Călin RUS, Prorector, Comunicare, imagine, relația cu presa, relații internaționale

Într-un metaranking al anului 2016,
UBB ocupă onoranta poziție de lider
la nivel național, la mică distanță de
Universitatea din București și
Universitatea Politehnica din
București. Cel mai recent clasament
de acest gen este Times Higher
Education (THE), în cadrul căruia
Universitatea Babeș-Bolyai din ClujNapoca este inclusă în categoria 601800 din cele aproape 1.000 de
universități incluse în evaluare. Cum
se alcătuiesc aceste ierarhii? Vi se
cere colaborarea? Trimiteți date, cifre
absolute?

Într-adevăr, Universitatea babeș-bolyai
ocupă primul loc în aceste ierarhii, care se
alcătuiesc pe baza unor itemi cuantificabili.
De fiecare dată, reprezentanți ai Ubb trimit
date și cifre referitoare la respectivii itemi.

care le organizează membri ai Universității
babeș-bolyai, precum și articolele științifice
realizate în baza unor cercetări serioase ale
membrilor colectivității noastre oferă o
mare vizibilitate Universității.
De asemenea, studenții noștri participanți în
toate programele și mobilitățile externe,
precum și la concursuri naționale și
internaționale de unde se întorc de fiecare
dată cu premii, sunt un alt parametru de
vizibilitate a Universității.
Nu în ultimul rând, infrastructura bună și
profesorii și studenții internaționali care au
stagii sau care ne vizitează sunt alte două
elemente prin care Universitatea își crește
notorietatea în fiecare zi.
În ceea ce privește relațiile internaționale,
ar fi mai multe de spus:
Suntem Universitatea cu peste 1.000 de
acorduri de colaborare cu universități din
toată lumea. Aceasta înseamnă
parteneriate, cercetare comună, vizite ale
profesorilor și studenților străini la Ubb,

UBB are o excelentă imagine și
reputație la nivel național, dar și
global. Cum se poate comenta despre
notorietatea sa peste hotare? Ce ar fi
de spus, în sinteză, despre relațiile
sale internaționale?

Notorietatea unui sistem, prin urmare și a
Universității babeș-bolyai, se realizează pe
baza unui conținut bun și a unei promovări
constante.
Poziționarea pe primul loc la nivel național
este dată de rankinguri. Conferințele la care
participă membri ai Universității, conferințe
științifice, naționale și internaționale, pe

stagii de documentare.
Întâlnirile pe care conducerea Ubb le are
permanent cu profesori din conducerile
universităților străine, cu delegații străine,
cu ambasadori reprezintă de asemenea un
factor coagulant al relațiilor internaționale
ale Ubb.

La menținerea unei imagini publice
atractive contribuie, fără îndoială,
și bunele legături cu presa locală
și centrală, chiar dacă ea însăși
traversează acum o perioadă
complicată. Comunicați periodic,
regulat sau vă faceți publice noutățile,
realizările și problemele în cadrul unor
conferințe de presă sau întâlniri
dedicate?

Universitatea babeș-bolyai are o Direcție de
comunicare și relații publice. Prin
intermediul acesteia, în timp, s-a realizat o

„Suntem Universitatea cu peste 1.000 de acorduri de colaborare
cu universități din toată lumea. Aceasta înseamnă parteneriate,
cercetare comună, vizite ale profesorilor și studenților străini la UBB,
stagii de documentare ale profesorilor și studenților noștri la
universități partenere din străinătate, publicații comune.
Programele Erasmus+ oferă posibilitatea miilor de studenți și profesori
să facă aceste stagii de documentare.”
stagii de documentare ale profesorilor și
studenților noștri la universități partenere
din străinătate, publicații comune.
Programele Erasmus+ oferă posibilitatea
miilor de studenți și profesori să facă aceste

48 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

legătură win-win cu presa locală și centrală,
în fiecare zi se trimit comunicate în care
sunt făcute publice noutățile din cadrul
Universității. De asemenea, sunt promovate
toate evenimentele (și nu sunt puține) care

OAMENI CARE CONTEAZÃ
săptămână am sărbătorit printr-un
eveniment acest Centenar.
Consider că cel mai important
eveniment va avea loc în 3-5
noiembrie, când organizăm Gala
Centenarului Ubb, în cadrul căreia
serbăm 100 de ani de învățământ
românesc la Cluj.

au loc în cadrul Universității babeșbolyai și, evident, Universitatea se
face cunoscută și prin conferințe de
presă.
Un rol foarte important în
menținerea imaginii Universității îl
au toate campaniile pe care
Direcția de comunicare și PR le
organizează, ca exemplu: campania
de donare de sânge și campania
Ubb Goes Green.

Care sunt cele mai importante
evenimente cu caracter
cultural-sportiv de pe plan
local, național sau chiar
internațional, în care se poate
regăsi „amprenta” UBB, în
care instituția se implică prin
studenții săi și/sau cadrele sale
universitare?

Din punctul meu de vedere, cel mai
important eveniment din zona
sportivă este reprezentat de
participarea studenților noștri la
jocurile universitare, de unde, de
fiecare dată, studenții, practicanți
ai diferitelor sporturi, au venit cu
medalii.
De asemenea, târgurile de carte,
precum și târgurile de promovare a
specializărilor Universității noastre
sunt evenimente importante la
care Ubb participă.

Care sunt principalele
evenimente ocazionate de
celebrarea Centenarului
Universității Babeș-Bolyai?

Manifestările au fost numeroase.
Practic aproape în fiecare

Cea mai importantă realizare
a momentului este, poate,
cea legată de interesul în
creștere față de oferta de
studii universitare a UBB
pentru anul 2019-2020.
De ce? Fiindcă numărul
candidaţilor care
şi-au depus dosarele în prima
săptămână de admitere era
deja mai mare decât cel
înregistrat în întreaga
perioadă de înscrieri din anul
2018. Peste 15.000 de
absolvenţi de liceu și-au
depus dosarele pentru studiile
de licență, în timp ce alți
4.000 de absolvenţi de
facultate doresc să urmeze
programele de master ale
UBB. Care este oferta
concretă a Universității
pentru acest an?

„Universitatea
noastră are
sute de
programe în
cele trei limbi
de predare
(română,
maghiară și
germană) care
sunt atractive
pentru cei care
doresc să
studieze și să
aprofundeze un
anumit
domeniu, fiind
unul dintre
motivele pentru
care în fiecare
an avem din ce
în ce mai mulți
studenți.”

Universitatea noastră are sute de
programe în cele trei limbi de
predare (română, maghiară și
germană) care sunt atractive
pentru cei care doresc să studieze
și să aprofundeze un anumit
domeniu, fiind unul dintre
motivele pentru care în fiecare an
avem din ce în ce mai mulți
studenți.
De asemenea, imaginea bună și
prestigiul de care se bucură
Universitatea noastră sunt alte
elemente care atrag potențiali
studenți.
Cred, de asemenea, că și noile
programe și specializări pe care le
deschidem în fiecare an sunt
atractive pentru absolvenții de
liceu.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 49

OAMENI CARE CONTEAZÃ

„De secole, Universitatea din Cluj
reprezintă locul de formare a
intelectualității maghiare din Transilvania”
Interviu cu conf. univ. dr. anna sOós, Prorector, linia de studii în limba maghiară, curriculum
Răspundeți, ca prorector, de linia de
studii în limba maghiară, ca și omologul
dvs., prof. univ. dr. Markó BÁLINT.
Aveți atribuțiuni distincte sau cooperați
îndeaproape?

În reprezentarea liniei de studii maghiare
am o colaborare foarte bună cu domnul
prorector Markó bálint. Avem și atribuții
distincte, dar toate activitățile le discutăm în
prealabil și colaborarea s-a dovedit
fructuoasă.
Cât de importantă este linia de studii
în limba maghiară din cadrul UBB
pentru nativi, pentru cei de
naționalitate maghiară?
De ce aleg ei UBB, și nu un alt centru
universitar din Ungaria, de exemplu?

De mulți ani, chiar de secole, Universitatea
reprezintă locul de formare a
intelectualității maghiare din Transilvania.
Oferta bogată de programe,
calitatea procesului educativ și mediul
prielnic pentru inițiere în cercetare fac
atractivă Universitatea babeș-bolyai și
pentru maghiarii din Ardeal, dar și din
afară.
Cum se soluționează cererile,
sesizările sau revendicările
studenților? Vin acestea strict pe linie
de organizații studențești? Cum
colaborați cu acestea?

Colaborarea cu studenții maghiari o
consider bună. Am întâlniri regulate cu
reprezentanții studenților de la facultăți
unde discutăm problemele ivite și încercăm
să îmbunătățim serviciile educaționale și
sociale. Cererile, sesizările sau revendicările
studenților maghiari ajung și la mine, iar în

cazul în care le găsesc îndreptățite, propun
soluționare favorabilă.
Cât timp suplimentar reclamă funcția de
prorector? Cât de receptivi sunt colegii
(cadrele universitare) în privința unor
inițiative și propuneri de ordin
organizatoric sau administrativ?

50 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

Din momentul în care am acceptat funcția
de prorector am fost conștientă de volumul
de activități care mă așteaptă. Consider că
merită această Universitate, colegii și
studenții să acord timpul necesar pentru
bunul mers al lucrurilor. Inițiativele și
propunerile bine argumentate sunt
acceptate de comunitatea academică.

OAMENI CARE CONTEAZÃ

„Doctoratul

s-a transformat
într-o treaptă în devenirea
ştiinţifică a cercetătorilor”
Interviu cu acad. prof. univ. dr. Ioan BUCUR,
director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat din cadrul Ubb
se alunecă spre aberaţii de tipul plagiatelor.
Corupţia poate juca şi ea un rol în acest
fenomen.

Sunteți membru corespondent
al Academiei Române, membru
al Consiliului Academic al UBB,
dar și Director al CSUD. Ce reprezintă
acest Consiliu, când a fost înființat
și ce misiune de bază are?

Se obțin aceste înalte titluri academice
mai ușor decât acum 35-40 de ani?

CSUD al Ubb reuneşte 16 reprezentanţi din
cele 30 de şcoli doctorale ale universităţii şi
are rolul de a stabili reguli şi de a lua decizii
legate de desfăşurarea studiilor de doctorat
în cadrul Ubb. Consiliul a fost înfiinţat în anul
2012 printr-o decizie a conducerii
Universităţii, ca urmare a intrării în vigoare a
Codului Studiilor Universitare de Doctorat.
Cum se poate defini managementul
activităților de doctorat în cadrul UBB?

În Ubb doctoratul se desfășoară în cadrul
celor 30 de şcoli doctorale. Fiecare şcoală
doctorală are un consiliu, condus de
directorul şcolii doctorale, dar şi un secretar.
Întreaga activitate a şcolilor doctorale este
coordonată la nivelul Institutului de Studii
Doctorale de către Consiliul Studiilor
Universitare de Doctorat, condus de directorul
acestuia şi având la dispoziţie un serviciu
secretarial specializat. Activitatea se
desfăşoară pe baza Legii Invăţământului şi a
Codului Studiilor Universitare de Doctorat.
Este titlul de doctor în științe un punct
de maxim prin care se consfințește /
desăvârșește cariera științifică a unei
persoane?

Multă vreme, doctoratul a fost considerat un
maxim al carierei ştiinţifice. În ultimele decenii
însă, doctoratul s-a transformat într-o treaptă
în devenirea ştiinţifică a cercetătorilor, situată
mai degrabă la începutul carierei ştiinţifice.

Actualmente, peste tot în lume, doctoratul
atestă capacitatea individului de a desfăşura
un demers ştiinţific coerent cu rezultate
remarcabile, ilustrănd capacitatea acestuia de
a deveni un bun cercetător.
Există, în ultimii ani, un interes constant
și continuu pentru obținerea titlului de
doctor în științe? Cât de mult au
zguduit încrederea comunității într-un
astfel de titlu scandalurile publice care
au vizat plagierea multor teze de
doctorat?

Foarte mult. Acest fenomen s-a evidenţiat în
mod pregnant la noi în ţară, însă a fost
depistat şi în alte ţări europene. El ţine de
incapacitatea unor instituţii de învăţământ
superior de a desfăşura studii doctorale de
calitate şi este intrinsec legat, la noi, de lipsa
unei ierarhizări a universităţilor. Se acordă
prea uşor dreptul de conducere de doctorat
unor instituţii care sunt neperformante şi nu
au capacitatea academică de a o face şi astfel

Evident. Mai uşor din punct de vedere al
deschiderii accesului candidaţilor, însă, acolo
unde se fac serios, fără rabat de la calitate. Îmi
aduc aminte că în deceniul 1980-1989 accesul
la studiile doctorale era extrem de dificil. La
Ubb, în cadrul departamentului de geologie,
de exemplu, în decursul celor zece ani, s-a scos
un singur loc la concurs. Noul cadru legislativ
de după 1990 permite un acces mult mai larg.
Din păcate, acest cadru a permis ca unele
instituţii lipsite de performanţă să acceadă la
posibilitatea de a forma doctori, calitatea
acestora fiind de cele mai multe ori îndoielnică.
Se înţelege, desigur, că nu este cazul Ubb, care
este o universitate performantă.
Există vreun merit particular al UBB în
privința numărului și probității științifice
ale doctorilor atestați?

Ubb este printre cele mai performante
universităţi din România. Aşa cum probabil
ştiţi, în multe clasamente se situează pe primul
loc în ceea ce priveşte performanţa academică.
Desigur că această performanţă este reflectată
şi de nivelul studiilor doctorale. La Ubb avem
anual 320-330 noi doctoranzi bugetaţi şi în jur
de 100 de doctoranzi cu taxă, din care 24-25
străini, din afara Europei. Conducătorii de
doctorat sunt cadre didactice şi cercetători de
prin rang, cu o bună sau foarte bună vizibilitate
internațională. Toate acestea sunt argumente
atât pentru o cerere ridicată din partea
candidaţilor, cât şi pentru o calitate ridicată a
studiilor doctorale.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 51

PALMARES

Universitatea Babeș-Bolyai din
Cluj-Napoca – vizibilitate și impact
național și internațional
de prof. univ. dr. Daniel DAVID,
Prorectorul Ubb pentru cercetare, competitivitate-excelență și publicații științifice

Clasamentele internaționale ale
universităților se realizează luând în calcul
(1) criterii academice care țin de actul
didactic și/sau (2) criterii care țin de
componenta de cercetare-dezvoltareinovare și/sau (3) criterii care țin de relația
cu societatea/mediul socio-economic. Unele
clasamente utilizează toate cele trei seturi
de criterii, în timp ce altele utilizează doar
un set, mai adesea cel legat de cercetaredezvoltare-inovare; asta deoarece
generarea de cunoaștere prin cercetaredezvoltare-inovare este cea care oferă
avantaje competitive țărilor, cu impact
pozitiv apoi asupra bunăstării oamenilor
într-o societate bazată pe cunoaștere.
Clasamentele universităților sunt
importante nu doar pentru un marketing
academic făcut cu scopul de a atrage
studenți, cadre didactice/de cercetare de
top și sau personal administrativ
performant, ci, utilizate rational, acestea
pot fundamenta politici înțelepte de
dezvoltare academică, cu impact pozitiv
asupra formării studenților și a creșterii
performanței și satisfacției profesionale ale
angajaților. În final, într-o societate
modernă și globalizată bazată pe
cunoaștere, o universitate bună asigură,
așa cum am mai menționat mai sus, un
avantaj competitiv țării, cu impact pozitiv
asupra bunăstării cetățenilor acelei țări.

acestea, doar o parte reușesc să trească un
prag de vizibilitate la nivel internațional,
intrând în clasamentele internaționale.
Celelalte universități au mai degrabă un
statut local/regional, important însă și
acesta pentru politicile de dezvoltare
internă a diverselor țări ale lumii. Dintre
universitățile vizibile în clasamente, unele
au un impact major, ocupând ranguri
importante în clasament; acestea sunt
adesea numite universități de tip worldclass, dând tonul în mediul academic și
social.

În anul 2017, Ubb s-a supus unui audit
academic international, efectuat de
compania britanică Quacquarelli
Symonds (QS), cea care realizeză și
prestigiosul clasament QS al universităților.
În urma acestui audit, Ubb a primit statutul
QS****, ceea ce corespunde unei
universități internaționale cu excelență în
predare și cercetare. Nicio universitate din
România nu a mai trecut până în acest
moment prin acest audit QS.

În lume există aproximativ 27000-30000 de
instituții de învățământ superior. Dintre

52 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

În anul 2016, Ministerul Educației și
Cercetării a creat Metarankingul
Universitar, care combină performanța
universităților românești în cele mai
importante clasamente internaționale ale
universităților. Ubb a ocupat poziția 1 în
țară, fiind urmată de Universitatea din
bucurești și de Universitatea Politehnica
din bucurești. Aceste poziții s-au păstrat și
în metarankingurile universitare din 2017 și
2018, efectuate după aceeași metodologie
sub umbrela Asociației Ad-Astra a
Cercetătorilor Români. Așadar, în cele mai
multe clasamente internaționale ale
universităților Ubb este cea mai bine
plasată universitate din România, iar în
unele apare ca singura reprezentată a
României, constant situată în primele 3%
dintre universitățile lumii. Spre exemplu, în
clasamentul american US News, Ubb are
cea mai bună poziționare într-un ranking
internațional, ocupând rangul 575
(următoarea instituție/universitate din
România este pe rangul 745).

„În anul 2016, Ministerul Educației și Cercetării a creat Metarankingul
Universitar, care combină performanța universităților românești în cele
mai importante clasamente internaționale ale universităților.
UBB a ocupat poziția 1 în țară, fiind urmată de Universitatea
din București și de Universitatea Politehnica din București.
Aceste poziții s-au păstrat și în metarankingurile universitare din 2017
și 2018, efectuate după aceeași metodologie sub umbrela Asociației
Ad-Astra a Cercetătorilor Români.”

PALMARES 
laboratoare didactice în actul de
predare/învățare. În fine, relația
cu societatea / mediul
socio-economic poate să fie
dezvoltată, în condițiile în care
aceasta este mai bine reflectată
în criteriile de evaluare
academică la nivel național (ex.
promovare academică, evaluare
instituțională) și există o
legislație, inclusiv financiară, mai
încurajatoare.

În ceea ce privește
domeniile/specializările, Ubb își
are specializările reprezentative în
toate topurile internaționale mai
generale sau specifice din
domeniile arte/științe umaniste
(ex. drept, filosofie, istorie, litere,
teatru/film, teologie etc. ), științe
sociale/economice (ex. psihologie,
sociologie/asistență socială, științe
administrative, științe economice,
științe ale educației, științe ale
sportului/educației fizice etc.),
științe exacte/ale naturii/vieții (ex.
biologie, chimie, fizică, geologie,
geografie,
matematică/informatică, științele
mediului etc.) și
inginerie/tehnologie, adesea pe
prima poziție și/sau pe primele
trei poziții în țară (pentru detalii
vezi topurile internaționale
accesibile online).
La acest moment, Ubb are deja
create formele instituționale
pentru o universitate de tip worldclass. Aceste forme trebuie acum
umplute cu conținut riguros,
pentru a genera mecanisme
instituționale moderne care să
susțină pe termen lung un mediu
și un rezultat academic
performante. Spre exemplu, Ubb

implementează deja mecanismul
european Human Resources Award
for Excellence in Research, care
arată celor interesați că, sub aspect
instituțional, implementăm la Ubb
aceleași mecanisme instituționale
care sunt utilizate și de cele mai
performante universități ale lumii.
Acest lucru poate să fie încurajator
pentru studenții internaționali și
cadrele didactice/de cercetare
internaționale, determinându-i să
vină la Ubb și/sau să colaboreze cu
Ubb.
Dar profilarea definitivă a Ubb ca
world-class nu mai depinde doar
de Ubb, ci și de politicile naționale
în domeniu. Astfel, pentru a-și
optimiza performanța pe criteriul
didactic, Ubb trebuie să angajeze
mai multe cadre didactice
performante. Dar acest lucru se
poate face doar în condițiile
creșterii finanțării instituționale.
Pentru a-și optimiza performanța
pe componenta de cercetaredezvoltare-inovare, Ubb are
nevoie de susținere financiară
măcar pentru infrastructura de
cercetare (dacă nu și pentru
finanțarea de bază pentru
cercetare, inclusiv cercetători),
care poate servi apoi și ca

„UBB este
astăzi o
comunitate
academică care
contribuie
decisiv la
cultura/
civilizația
națională și (în
unele domenii)
la cea
internațională
și la
competitivitatea
țării în lumea
globală, cu
impact pozitiv
asupra
bunăstării
oamenilor.”

În concluzie, în logica Ubb de
Tradiție și Excelență, de-a lungul
fondării și refondării ei, Ubb a fost
mereu o universitate cu ambiție și
vocație internaționale. Astfel,
Colegiul Major Iezuit (1581) avea
rangul de universitate, rang similar
altor universități de referință ale
lumii vestice. Academia
Claudiopolitană/Colegiul
Academic Universitar (1699/1753)
a fost o universitate cu statut
respectat în lumea vestică.
Universitatea Maghiară (1872) a
avut în final o anvergură
europeană majoră. Astăzi, când
sărbătorim 100 de ani de la
Universitatea Românească (1919)
– la rândul ei cu anvergură
europeană –, Ubb se prezintă ca
prima universitate a țării sub
aspectul performanței academice,
o universitatea internațională cu
excelență în predare și cercetare,
vizibilă și cu impact internațional
în multe domenii/specializări și
care implementează mecanisme
instituționale identice marilor
universități ale lumii. Așadar, Ubb
este astăzi o comunitate
academică care contribuie decisiv
la cultura/civilizația națională și
(în unele domenii) la cea
internațională și la
competitivitatea țării în lumea
globală, cu impact pozitiv asupra
bunăstării oamenilor. Noi, cei
care, prin voința colegilor noștri,
reprezentăm astăzi Ubb, putem să
onorăm în prezent cu demnitate
trecutul Ubb și să privim cu
încredere spre viitor!

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 53

DECANUS

„Miza următorilor ani este atragerea
de studenţi străini full-time”
Interviu cu prof. univ. dr. Adrian PETRUșEL, decanul Facultății de Matematică şi Informatică

anul înființării:

1919

Prodecani:
Conf. univ. dr. simona Motogna,
Conf. univ. dr. Robu Judit,
Conf. univ. dr. Marcel adrian şerban
Directorul Departamentului
de Matematică:
Prof. univ. dr. Octavian agratini
Directorul Departamentului de
Informatică: Prof. univ. dr.
anca andreica

Directorul Departamentului de
Matematică și Informatică al liniei
maghiare: Conf. univ. dr.
andras szilard
Număr total de studenți:

2903

Număr cadre universitare:

127

de cadre didactice titulare şi peste

50

de cadre didactice asociate

Număr de studenţi masteranzi:

616

Număr de doctoranzi:

80

(Datele au ca referinţă data de
1 ianuarie 2019).

Ați putea puncta câteva dintre
momentele importante din istoria
Facultății de Matematică
şi Informatică?

vorbind despre Universitatea românească
din Cluj, amintim că la înfiinţarea ei, în 1919,
Facultatea de Ştiinţe din cadrul Universităţii
clujene cuprindea cinci secţii mari:
Matematică, Fizică, Chimie, Ştiinţe naturale şi
Geografie.
Mai târziu, în urma aplicării Legii
învăţământului din 1948, Facultatea de
Ştiinţe se împarte în patru facultăţi:
Facultatea de Matematică şi Fizică,
Facultatea de Chimie, Facultatea de
Geologie-Geografie, Facultatea de Ştiinţe
Naturale.
În anul 1962, Facultatea de Matematică şi
Fizică se desparte în două facultăţi:
Facultatea de Matematică-Mecanică şi
Facultatea de Fizică. La acea vreme,
Facultatea de Matematică-Mecanică era
structurată pe şapte catedre: Catedra de
algebră, Catedra de analiză, Catedra de calcul
numeric şi statistic, Catedra de ecuaţii
diferenţiale, Catedra de geometrie, Catedra
de mecanică şi astronomie, Catedra de teoria
funcţiilor. Această formulă de organizare s-a
păstrat multă vreme, până prin anii 2000,
odată cu apariţia departamentelor.
În anul 1973 se renunţă la cuvântul Mecanică
din titulatura facultăţii, astfel că în perioada
1973-1986 denumirea oficială este
Facultatea de Matematică.
Restructurările care se produc în
comunităţile academice din România în
ultimii ani ai comunismului duc la unificarea,
în 1986, a Facultăţilor de Matematică şi
Fizică, constituindu-se astfel Facultatea de
Matematică şi Fizică.
Imediat după revoluţia anticomunistă din
1989, Facultatea de Matematică şi Fizică se
despart, din nou, în două entităţi, formându-

54 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

se Facultatea de Matematică şi Facultatea de
Fizică. Dezvoltarea puternică a Secţiei de
Informatică de la Facultatea de Matematică
a determinat, în 1994, o nouă schimbare a
titulaturii acesteia în Facultatea de
Matematică şi Informatică.
Conduceți una dintre puţinele facultăţi
din România prezentă în toate cele mai
importante clasamente internaţionale
de prestigiu, precum QS World
University Rankings by Subjects, The
World’s Best Universities (U.S. News &
World Report), Times Higher Education
World University Rankings, Leiden
Ranking sau în clasamentul Academic
Ranking of World Universities
(Shanghai). Vorbim despre o tradiție
în acest domeniu la Cluj sau despre
performanțe ale ultimelor decenii?

Eu cred că este vorba atât de o tradiţie
excelentă, cât şi de performanţe cu totul
remarcabile obţinute de matematicienii
clujeni după 1989.
Şcoala Clujeană de Matematică de după
1919 s-a născut din efortul deosebit,
entuziasmul exemplar şi patriotismul sincer
al matematicienilor din vechiul Regat, în
special al celor din școlile de matematică din
bucureşti şi Iaşi, precum şi din dorinţa
neţărmurită a intelectualilor români din toate
provinciile româneşti de a dovedi că se poate
realiza la Cluj un învăţământ superior
românesc de nivel foarte înalt.
Matematica românească a avut norocul că
un număr important de matematicieni tineri
şi patrioţi, şcoliţi la Paris – capitala
matematicii mondiale din acea vreme, să se
întoarcă în ţară cu dorinţa sinceră de a face
din România un centru important al
matematicii în Europa. Marele matematician
român Dimitrie Pompeiu a făcut, vreme de
12 ani, naveta pe ruta bucureşti-Cluj, ajutând

DECANUS 
priveşte existenţa unor programe de studiu
atractive şi a performanţelor înalte ale
cercetării ştiinţifice de Matematică şi
Informatică suntem foarte aproape de
universităţile europene de prim rang (în ciuda
unui buget care nu este nici pe departe
comparabil), mai avem destul de lucrat în
atragerea de studenţi străini. Este, după
părerea mea, miza următorilor ani în întregul
sistem universtar românesc.
Cum a evoluat interesul cursanților
pentru această Facultate în ultimii zece
ani? Se mai studiază matematica din
pasiune sau informatica și-a luat deja
de multă vreme „partea leului”?

din toate puterile sale la organizarea şi
consolidarea învăţământului superior din Cluj,
precum şi la promovarea instrumentelor
necesare desfăşurării unei cercetări
matematice de calitate.
Având la bază o asemenea construcţie
sănătoasă, matematica clujeană a avut mereu
în vedere promovarea valorilor, indiferent de
naţionalitate sau culoare politică, precum şi
crearea unei atmosfere de muncă asiduă,
seriozitate şi colaborare sinceră între cadrele
didactice din Facultate. Mai mult, deschiderea
internaţională a fost, indiferent de vremuri, o
opţiune fără echivoc a Facultăţii, ajutată şi de
faptul că Matematica nu avea nicio conotaţie
ideologică.
Din punct de vedere didactic, valoarea
absolvenţilor săi este unanim
recunoscută, Facultatea de Matematică
şi Informatică fiind unul dintre pilonii
fundamentali în dezvoltarea industriei
software din Cluj-Napoca. Care este
raportul cerere/ofertă în privința
absolvenților de profil pe plan local și
național? Cum se poate echilibra acest
raport?

Noi şi noi generaţii de informaticieni, foarte
bine pregătiţi, au părăsit an de an băncile
Facultăţii, ajungându-se ca astăzi să primim, în
anul întâi de studiu, peste 600 de tineri dornici
să înveţe şi să performeze în Informatică.
Dezvoltarea fără precedent a domeniului IT&C

din Cluj este, fără putinţă de tăgadă, şi meritul
facultăţilor de profil (Informatică şi
Calculatoare) din centrul nostru universitar.
Piaţa cere în continuare cât mai mulţi
absolvenţi de Informatică, dar a început să fie
mai selectivă, mai pretenţioasă, căutând cu
precădere absolvenţi cu un bun potenţial
creativ şi de inovare. Într-o economie liberă,
piaţa reglează posibilele disfuncţionalităţi, aşa
că n-avem de ce să ne temem: pentru
Informatică, încă mulţi ani de acum înainte,
viitorul sună bine.
Care sunt în continuare atuurile
Facultății de Matematică şi Informatică
dintr-o entitate de stat, precum UBB,
într-o concurență directă cu instituțiile
de învățământ superior private
de peste hotare?

Atuurile noastre sunt corpul profesoral foarte
bine pregătit şi extrem de dinamic, faptul că
atragem cei mai buni absolvenţi de liceu din
aproape toate zonele ţării (o analiză a ultimei
admiteri la facultate arată că am avut
candidaţi din toate judeţele ţării) şi faptul că
ne situăm într-un oraş care oferă nu numai
numeroase posibilităţi de dezvoltare şi un
mediu economic foarte atractiv, dar are şi o
viaţă culturală şi socială pe placul tinerilor.
Ceea ce încă lipseşte Facultăţii noastre şi
trebuie să fie o precupare şi o ţintă
permanentă a următorilor ani este atragerea
de studenţi străini full-time. Dacă în ceea ce

Matematica se studiază numai din pasiune şi
avem în continuare tineri dornici să facă
matematică de înalt nivel, dar şi absolvenţi de
Matematică dornici de a se dedica profesiei
didactice. Sigur, Informatica îşi ia partea
leului, atât în ceea ce priveşte numărul celor
înscrişi, dar şi calitatea deosebită a
studenţilor (gândiţi-vă că se intră cu medii de
peste 9.00 la unele specializări bugetate de
Informatică) şi ea se studiază atât din
pasiune, cât şi din interes, având în vedere că
este unul dintre puţinele domenii în care se
câştigă repede şi bine.
Cum se situează Facultatea de
Matematică şi Informatică în interiorul
UBB în acest an centenar? Cum a
evoluat și care sunt perspectivele?

În acest moment aniversar, la 100 de ani de la
înfiinţarea Universităţii româneşti din Cluj,
Facultatea de Matematică şi Informatică se
poziţionează între primele trei facultăţi ale
Universităţii noastre, atât în ceea ce priveşte
numărul şi calitatea studenţilor şi a
programelor de studiu oferite, cât şi din
perspectiva vizibilităţii naţionale şi
internaţionale în cercetarea ştiinţifică
fundamentală şi în parteneriatul cu mediul
de IT&C şi de business din ţară şi străinătate.
Dezvoltarea în continuare depinde mult de
viitoarele bugete ale Universităţii şi de
capacitatea de atragere a unei resurse
umane de foarte bună calitate spre
Facultatea noastră. În această privinţă,
concurenţa cu industria este acerbă, iar
Universitatea are, încă, destul de puţine
atuuri.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 55

DECANUS

„97% din absolvenții Facultății de Fizică
își găsesc un loc de muncă în domeniu
în primul an de la absolvire”
Interviu cu prof. univ. dr. Ladislau NAGY, decanul Facultății de Fizică
Prodecan: conf. dr. Monica baia
șefi departamente:

Prof. univ. dr. Romulus tetean
(Departamentul de Fizica Stării
Condensate şi a Tehnologiilor
Avansate)
Prof. univ. dr. vasile Chiș
(Departamentul
de Fizică biomoleculară)

Conf. univ. dr. Járai-szabó Ferenc
(Departamentul de Fizică
al Liniei Maghiare)

Prof. univ. dr. simion aştilean
(Directorul Școlii Doctorale de Fizică)
Număr de studenți:

178
+
3
străini

Număr de cadre universitare:

40

Număr de masteranzi:

36
+
2
străini

Număr de doctoranzi:

37

Ați putea puncta câteva dintre
momentele importante din istoria
Facultății de Fizică?

Despre ce tradiții și performanțe
notabile vorbim în cazul Facultății
de Fizică din cadrul UBB?

Poate un moment important este acela care
marchează „ziua de naștere” a Facultății de
Fizică în 1962. Facultatea era de prestigiu și în
anii ʼ70 și ʼ80, dar aș accentua dezvoltarea
explozivă de la începutul anilor ʼ90. Am
crescut nu numai cantitativ, dar și calitativ,
s-au deschis posibilitățile de colaborare
internațională. Am pornit programe cu diferite specializări în mai multe limbi (română,
maghiară, germană, engleză), atât la nivel
licență cât și la masterat. Apoi, din istoria
recentă poate merită a fi menționate momentele în care am avut ca oaspeți la Facultate
laureați ai Premiului Nobel [Richard Ernst
(Zürich), Ahmed Zewail (California Institute of
Technology), Jean-Marie Lehn (Collège de
France); Stefan Hell (Max Planck Institute for
biophysical Chemistry, Göttingen)].

Facultatea de Fizică din cadrul Ubb are un
trecut prestigios. La noi la facultate și-au
desfășurat activitatea profesori celebri care
au pus bazele unor școli de fizică care mai
există și în prezent.
Dintre aceștia, i-aș menționa pe prof.
Augustin Maior (1882-1963), care este
considerat inventatorul telefoniei multiple,
prof. Farkas Gyula (1847-1930), care a stabilit
o lemă importantă din domeniul programării
liniare și este unul dintre cei mai citați autori
cu afilierea la Ubb, și pe Hermann Julius
Oberth (1894-1989), considerat inventatorul
astronauticii, care deși nu a fost profesor la
facultatea noastră este legat de ea prin faptul
că teza lui de doctorat, intitulată „Racheta în
spațiul interplanetar”, a fost prezentată și
apreciată la adevărata ei valoare la
Universitatea din Cluj.
În ceea ce privește prezentul, și acum la
facultatea noastră putem vorbi despre
performanțe remarcabile. Colegii noștri,
continuatori ai școlilor de fizică ale căror baze
au fost puse cu mulți ani în urmă, desfășoară
activități științifice remarcabile, concretizate
prin publicații în reviste cu factor de impact
foarte mare.

Fizică înseamnă „natură” în limba
greacă, știința care descifrează tainele
lumii, de la quarci până la stele, fiind
numită „regina ştiinţelor”. Își mai poate
respecta fizica acest statut în România
anului 2019, când cercetarea științifică
este subapreciată, nesusținută material
și adesea neglijată?

Colegii mei răspândesc ideile despre
frumusețea și importanța fizicii în societate
prin diverse metode: prezentări în școli,
participări la discuții în radio/tv, organizare
de acțiuni de popularizare cum ar fi Sâmbăta
experimentelor, prezența în rețelele sociale
etc. Desigur, simțim lipsa unui sprijin
constant, substanțial și previzibil al cercetării
științifice, dar și în aceste condiții mai grele
colegii mei au reușit să obțină rezultate la
nivel mondial.

56 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

Câte specializări există în cadrul
Facultății de Fizică din cadrul
Universității Babeș-Bolyai?
Prin ce se deosebesc acestea? Ce
pondere au fiecare în structura
numărului de studenți?

În cadrul facultății noastre, la nivel de licență,
există patru specializări, și anume: Fizica,
Fizica Informatică, Fizica Medicală și Fizica
Tehnologică. Primele trei specializări au

DECANUS 
durata studiilor de trei ani și se
încadrează în domeniul fizicii, iar
ultima specializare, cu durata de
studiu de patru ani, se încadrează în
domeniul științelor inginerești. O
parte dintre cursuri, mai ales din anii I
și II, sunt comune la toate
specializările. Prin cursurile prevăzute
în planurile de învățământ studenții
de la diferite specializări își însușesc
cunoștințe specifice după cum
urmează: cursuri de informatică
comune cu studenții de la Facultatea
de Matematică și Informatică, cursuri
cu specific medical predate de cadre
didactice de la UMF „Iuliu Hațieganu”
Cluj-Napoca, cursuri specifice de fizică
aplicată în domeniul tehnologiei. În
ultima perioadă, cei mai mulți
studenți optează pentru specializarea
de Fizică Medicală, urmată de Fizica
tehnologică, probabil din cauza cererii
acestor specializări pe piața muncii.
Există în cadrul Facultății
patru departamente distincte.
Care sunt acestea, ce rol au și
cum funcționează ele sinergic?

În cadrul Facultății există trei
departamente, și anume
Departamentul de Fizică
biomoleculară, Departamentul de
Fizica Stării Condensate şi a
Tehnologiilor Avansate,
Departamentul de Fizică al Liniei
Maghiare, iar al patrulea poate fi
considerată Şcoala Doctorală de
Fizică. În aceste departamente își
desfășoară activitatea cadre didactice
care predau cursuri și desfășoară
activitate de cercetare pe domeniul
departamentului. Fiecare
departament răspunde de unele
programe de licență și masterat, dar
în același timp ele funcționează
sinergic, deoarece există o serie de
cursuri comune tuturor specializărilor.
Referitor la Școala Doctorală de Fizică
aș menționa faptul că este una din
cele mai prestigioase școli doctorale
din Ubb, datorită activității de
cercetare pe care o desfășoară
doctoranzii sub îndrumarea
profesorilor coordonatori.

magnetice, calorice și de transport
ale materialelor avansate (masive sau
sisteme de dimensionalitate redusă).
Centrul de Fizică biomoleculară își
propune cercetări în domeniul
interdisciplinar, la granița dintre
fizică, chimie, biologie și medicină,
având ca obiectiv principal deslușirea
fenomenelor care stau în spatele
proceselor moleculare prin îmbinarea
sinergistică a metodelor
experimentale și teoretice care
permit caracterizarea biomoleculelor
și a rolului pe care îl joacă în diferite
procese.
Centrul Naţional de Rezonanţă
Magnetică există la Ubb de o
jumătate de secol, primul
echipament de Rezonanţă Magnetică
Nucleară fiind instalat la noi la
facultate la sfârșitul anilor ʼ60. La
începutul anului 2012 a fost instalat
primul echipament MRI de 7 Tesla,
care este utilizat în investigații
biomedicale și oferă servicii atât
partenerilor din mediul academic, cât
și celor din industrie.

Este Institutul de Fizicaă
„Ioan Ursu” parte din Facultate?
Ce dotări, ce activitate de
cercetare se face acolo?

Da, Institutul este parte a Facultății
noastre și o mare parte a
activităților de cercetare se
desfășoară în cadrul Institutului. În
cadrul Institutului există trei centre
de cercetare, și anume: Centrul de
cercetare în Fizica Stării Condensate
şi a Materialelor Avansate, Centrul
de Fizică biomoleculară și Centrul
Naţional de Rezonanţă Magnetică,
fiecare având o serie de laboratoare
de cercetare afiliate dotate cu
echipamente care permit realizarea
unor activități de cercetare
fundamentală și aplicativă.
Centrul de Cercetări în Fizica Stării
Condensate și a Materialelor
Avansate își propune cercetări
fundamentale, cât și aplicative, în
fizica corpului solid și știința
materialelor cuprinzând aliaje și
compuși sub formă masivă, filme
subțiri sau nanostructuri. Punctul
forte al centrului constă în
diversitatea temelor de cercetare
care aduc împreună fizica, știința
materialelor și chimia stării
condensate. Temele de cercetare
includ prepararea și studiul
proprietăților structurale, electronice,

„În cadrul
Facultății există
trei departamente, și
anume
Departamentul
de Fizică
Biomoleculară,
Departamentul
de Fizica Stării
Condensate şi a
Tehnologiilor
Avansate,
Departamentul
de Fizică al
Liniei Maghiare,
iar al patrulea
poate fi
considerată
Şcoala
Doctorală de
Fizică.”

Cum se situează Facultatea de
Fizică în interiorul UBB în acest
an centenar? Cum a evoluat și
care sunt perspectivele?

Facultatea de Fizică, deși numeric
este una dintre cele mai mici facultăți
din Ubb, nu cred că este mai prejos
de celelalte în ceea ce privește
prestigiul științific, lucrările publicate
în reviste bine cotate sau inserția
absolvenților în piața forței de
muncă. Deși facultatea noastră, ca și
alte facultăți de fizică din țară și din
Europa, a trecut printr-o criză legată
de numărul de studenți care optau
pentru studiul fizicii, în ultimii ani
observăm că lucrurile se schimbă. De
la an la an comunitatea noastră
crește, poate și datorită faptului că
aproximativ 97% dintre absolvenții
noștri își găsesc un loc de muncă în
domeniu în primul an de la absolvirea
facultății. În rest, suntem optimiști,
iar cu o finanțare constantă a
educației și a cercetării vom performa
și mai bine.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 57

DECANUS

„Rata de angajare a absolvenţilor
Facultăţii de Chimie și Inginerie
Chimică este de aproximativ 70%”
Interviu cu conf. univ. dr. Gabriela Nicoleta NEMEș, decanul Facultăţii de Chimie și Inginerie Chimică
Prodecani:
Conf. univ. dr. ing. Réka baRabÁs,
Lector univ. dr. ing.
Julieta Daniela CHeLaRU
Director departament Chimie:
Acad. prof. univ. dr.
Cristian sorin siLvestRU

Director departament Inginerie chimică:
Prof. univ. dr. ing.
Graziella Liana tURDeaN

Director departament Chimie și Inginerie
Chimică al liniei maghiare:
Lector univ. dr. Gabriella stefánia szabó
anul înfiinţării:
ȋn anul

1919

se ȋnfiinţează, ȋn cadrul Universităţii „Daciei
Superioare”,
Facultatea de Știinţe cu Departamentul de
Chimie și Fizică.
Număr studenţi nivel licență
2018-2019:

637

Număr studenţi nivel master
2018-2019:

159

Număr studenţi doctoranzi 2018-2019:

52

Aţi putea puncta câteva dintre
momentele importante din istoria
Facultăţii de Chimie și Inginerie
Chimică?
Școala de chimie clujeană, cu predare în
limba română, și-a început activitatea în
cadrul Facultăţii de Știinţe (Departamentul
de Chimie și Fizică), una dintre cele patru
facultăţi ale Universităţii „Daciei Superioare”.
În anul 1948 s-a înfiinţat Facultatea de
Chimie, care a funcţionat sub această
denumire până în anul 1970, când și-a
schimbat denumirea în Facultatea de
Tehnologie Chimică și a funcţionat sub
această denumire până în anul 1990, când a
adoptat numele de Facultatea de Chimie și
Chimie Industrială. Din anul universitar 19941995 facultatea poartă numele actual,
respectiv Facultatea de Chimie și Inginerie
Chimică.
În anul respectiv s-au înfiinţat specializările de
Inginerie biochimică și Informatica Sistemelor
Chimice (azi Ingineria și Informatica
Proceselor Chimice și biochimice), iar din anul
universitar 2006-2007, la facultatea noastră a
fost organizată și specializarea de Chimie
Alimentară și Tehnologii biochimice. Pe lângă
aceste specializări, în Facultate se organizează
programe de masterat, atât în domeniul
chimie, cât și ȋn inginerie chimică.
La ora actuală, Facultatea de Chimie și
Inginerie Chimică este constituită din trei
departamente: Departamentul de Chimie,
Departamentul de Inginerie Chimică și
Departamentul de Chimie și Inginerie Chimică
al Liniei maghiare. Fiecare dintre acestea are
în componenţă grupuri de cercetare bine
definite, care colaborează între ele în cadrul
centrelor de cercetare și al proiectelor

58 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

comune elaborate la nivelul Facultăţii, dar,
totodată, colaborează și cu numeroase
universităţi din întreaga lume.
Există în continuare, la nivel local și
naţional, interes și cerere pentru
specializarea în chimie? Ce oportunităţi
de angajare și dezvoltare a unei cariere
proprii au absolvenţii dvs.?
Datorită competenţelor dobândite, absolvenţii
din domeniul Chimie pot activa în laboratoare
de cercetare sau în cele de control al calităţii
produselor, inclusiv alimentare, controlul
proceselor din industria chimică, controlul
calităţii mediului, laboratoare farmaceutice și
medicale, dar și în unităţi de cercetare în
domenii de vârf (materiale și tehnologii
avansate, sănătate, energii din surse
regenerabile, durabilitate etc).
Perspectivele absolvenţilor din domeniul
Inginerie Chimică includ, pe lângă cercetarea
în domeniu, paleta largă a producţiei
(industria chimică, petrochimică, alimentară,
farmaceutică, cosmetică, a materialelor de
construcţii, cea a bunurilor de larg consum
etc.) și a serviciilor (proiectare și consultanţă,
laboratoare de analiză, controlul calităţii
mediului etc.).
Întrucât facultatea noastră are colaborări
strânse cu firme de renume din ţară, rata de
angajare a absolvenţilor noștri este de
aproximativ 70%, unii dintre aceștia fiind
incluși chiar în managementul acestor unităţi.
O parte dintre absolvenţi își continuă studiile
în cadrul Școlilor Doctorale de Chimie și
Inginerie Chimică existente în Facultate,
precum și în cotutelă, la școli doctorale din
universităţi de renume cu care avem
colaborări.

DECANUS 
excelenţă/performanţă pentru studenţi
și a unor granturi de excelenţă
acordate cercetătorilor de excepţie.
Mai mult, este returnat către Centrele
de Cercetare/directorul de proiect un
procent de 40% din regia aplicată pe
proiectele de cercetare în vederea
susţinerii infrastructurii strategice sau
a altor cheltuieli pentru dezvoltarea
unităţilor de cercetare, precum și
acordarea de granturi pentru fiecare
publicaţie știinţifică autorilor cu
afiliere Ubb.

Acum doi ani l-aţi sărbătorit întrun cadru memorabil, la
aniversarea a 80 de ani, pe
ilustrul prof. dr. Ionel Haiduc, fost
președinte al Academiei Române
și membru de onoare al
Academiei de știinţă a Moldovei,
dar și fost rector al Universităţii
Babeș-Bolyai. Ce se poate spune
despre aportul său la afirmarea
instituţiei de învăţământ și a
chimiei românești?
Profesorul Ionel Haiduc, primul Rector
ales de comunitatea academică a
Universităţii babeș-bolyai din
Cluj-Napoca (1990-1993) și Președinte
al Academiei Române în perioada
2006-2014, este fără îndoială figura cea
mai reprezentativă a chimiei
românești din ultimii 50 de ani. În
calitate de Profesor la Facultatea de
Chimie și Inginerie Chimică, timp de
șase decenii a fost credincios împlinirii
cu dăruire și devotament, cu mult har,
a misiunii de dascăl. Personalitate
știinţifică de excepţie, Profesorul Ionel
Haiduc este întemeietorul Școlii de
Chimie Organometalică la Facultatea
de Chimie și Inginerie Chimică din ClujNapoca, sub îndrumarea sa, colective
formate din valoroși cercetători,
doctoranzi și colaboratori afirmânduse de-a lungul anilor prin contribuţii
originale publicate în reviste cu
vizibilitate știinţifică și recunoaștere
internaţională.
Cum se desfășoară activitatea de
cercetare, cum decurge
finanţarea, cum sunt evaluate și
monitorizate rezultatele?
Activitatea de cercetare a Facultăţii se
realizează, în mare parte, în unităţi de
cercetare-dezvoltare-inovare (CDI)
acreditate la nivel instituţional de
Consiliul Știinţific al Universităţii
babeș-bolyai ca fiind de interes
strategic la nivel de Ubb, primele trei
din lista de mai jos fiind incluse în
reţeaua unităţilor de excelenţă ale
Institutului STAR-Ubb: Centrul de
Cercetare în domeniul Ingineriei
Chimice Asistate de Calculator, Centrul

Cum se situează Facultatea de
Chimie și Inginerie Chimică în
interiorul UBB în acest an
centenar? Cum a evoluat și care
sunt perspectivele?

de Heterochimie Fundamentală și
Aplicată – Metalomica, Centrul de
Chimie Supramoleculară Organică și
Organometalică – CCSOOM, Centrul de
Cercetare pentru Analize Chimice
Avansate, Instrumentaţie și
Chemometrie – ANALYTICA, Centrul de
Cercetare biocataliză și biotransformări,
Centrul de Cercetări în Electrochimie și
Materiale Neconvenţionale – CCEMN și
Centrul de Cercetare în Chimie Fizică cu
Aplicaţii în Nanoștiinţă și biotehnologie.
Infrastructura de cercetare a Facultăţii
de Chimie și Inginerie Chimică este
inclusă în unităţile CDI ce fac parte din
Infrastructura Strategică de Cercetare a
Ubb – Platforma-rUBB – a Institutului
STAR-Ubb, și este prezentată în
platforma comună, INFRACHEM.
O parte semnificativă a rezultatelor
știinţifice obţinute de cadrele didactice
și studenţi sunt publicate în reviste de
specialitate recunoscute pe plan
internaţional, de cel mai înalt prestigiu
în domeniu, iar altele fac subiectul
unor brevete sau cereri de brevete.
În ultimii ani, finanţarea provenită din
proiectele de cercetare, comparativ cu
finanţarea de bază, a reprezentat
aproximativ 50% din aceasta din urmă.
La aceasta se adaugă finanţarea prin
Institutul STAR-Ubb a unor proiecte de
cercetare anuale, a unor burse de

„Facultatea de
Chimie și
Inginerie
Chimică,
componentă
reprezentativă
a Universităţii
Babeș-Bolyai,
își dedică
activitatea atât
unor scopuri
educative, cât
și de cercetare,
ambele
încununate
de realizări
academice
și știinţifice
remarcabile.”

Facultatea de Chimie și Inginerie
Chimică, componentă reprezentativă
a Universităţii babeș-bolyai, își dedică
activitatea atât unor scopuri
educative, cât și de cercetare, ambele
încununate de realizări academice și
știinţifice remarcabile.
Urmând strategia asumată de Ubb de
a face parte din topul celor mai bune
universităţi din lume, Facultatea de
Chimie și Inginerie Chimică ȋși
mobilizează toate resursele pentru a
asigura ȋn continuare o educaţie
modernă inter și transdisciplinară,
incluzând ȋn procesul educaţional
cunoștinţele generate de activitatea
știinţifică, cercetări de excelenţă ȋn
domeniile inteligente și, nu ȋn ultimul
rând, intensificarea relaţiilor cu mediul
socio-economic.
Pentru a marca Centenarul
Universităţii Românești la Cluj,
Facultatea de Chimie și Inginerie
Chimică organizează ȋn luna octombrie
un eveniment amplu la care vor
participa, alături de cadrele didactice
și studenţii din Facultate, și iluștri
oaspeţi, personalităţi marcante ale
știinţei chimice mondiale, o parte
dintre ei deţinători ai titlului de Doctor
Honoris Causa al Ubb. Lor li se alătură
o serie de alumni ai facultăţii noastre
cu cariere reprezentative atât ȋn
cercetare și educaţie, cât și ȋn diferite
companii din ȋntreaga lume.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 59

DECANUS

„şcoala clujeană de biologie
s-a afirmat prin contribuţia savanţilor
Emil Racoviţă şi Alexandru Borza”
Interviu cu acad. prof. univ. dr. octavian PoPESCU, decanul Facultăţii de biologie şi Geologie

anul înfiinţării:

1919

Prodecani: Prof. univ. dr.
HORia LeONaRD baNCiU,
Șef lucr. dr. HORia şteFaN beDeLeaN,
Șef lucr. dr. Jakab eNDRe

Departamentul de biologie Moleculară şi
biotehnologie – Conf. univ. dr.
beatRiCe siMONa keLeMeN

Departamentul de Taxonomie şi
Ecologie – Prof. univ. dr. RakOsy LaszLO
Departamentul de biologie
şi Ecologie (linia maghiară) –
Conf. univ. dr. LÁszLó zOLtÁN
Departamentul de Geologie –
Conf. univ. dr. NiCOLae HaR
Număr de studenţi licenţă:

650

Număr cadre universitare:

71

Număr de masteranzi:

290

Număr de doctoranzi:

24

la Şcoala doctorală
„biologie integrativă” şi

10

la Şcoala doctorală „Geologie”

Aţi putea puncta câteva dintre
momentele importante din istoria
Facultăţii de Biologie şi Geologie? Ce
figuri reprezentative din galeria
oamenilor de ştiinţă români, şi nu
numai au absolvit cursurile acestei
facultăţi din Cluj?

Încă din 1919, în cadrul Facultăţii de Ştiinţe a
funcţionat Secţiunea (Secţia) de Ştiinţe
Naturale (biologie şi Geologie). Până la
reforma din 1948, Secţia de Ştiinţe Naturale
includea catedre şi institute de cercetare.
O contribuţie fundamentală la dezvoltarea
şcolii clujene de biologie au avut Emil
Racoviţă şi Alexandru borza. Emil Racoviţă
(1868-1947) rămâne cel mai de seamă
biolog român de renume mondial,
explorator polar şi fondator al biospeologiei,
disciplină ştiinţifică de sinteză. A înfiinţat
Institutul de Speologie din Cluj, primul de
acest gen din lume. A fost un „mare
semănător de idei” şi a formulat principii de
valoare inestimabilă în zoologie. A introdus
cursul de biologie generală, care lipsea în
învăţământul nostru superior.
Alexandru borza (1887-1971), botanist
român de renume mondial şi creatorul şcolii
româneşti de Geobotanică, a întemeiat
Grădina botanică din Cluj, a ctitorit şi condus
Institutul de botanică sistematică, a
organizat Muzeul botanic şi Herbarul. A
introdus în botanica românească metode
moderne de cercetare a vegetaţiei, fiind
totodată, împreună cu Emil Racoviţă,
principalii iniţiatori ai ocrotirii naturii.
Mulţi alți absolvenţi ai acestei facultăţi au
ajuns cadre didactice şi cercetători ştiinţifici
la instituţii de învăţământ superior şi de
cercetare din România, Europa de vest, SUA
şi Canada.

60 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

Cum este organizată Facultatea, care
sunt punctele forte ale acesteia atunci
când prezentaţi public oferta dvs. de
învăţământ?

Facultatea este organizată în patru
departamente şi două şcoli doctorale. În
cadrul Facultăţii există o linie de studiu în
limba maghiară (nivel licenţă şi nivel master),
precum şi o linie de studiu în limba germană
(nivel licenţă). Peste 950 de studenţi
frecventează cursurile, lucrările practice şi
seminarele la şapte specializări de nivel
licenţă: biologie, biochimie, biotehnologii
Industriale, Ecologie şi Protecţia Mediului (în
limba română, limba maghiară şi limba
germană), biologie Ambientală, Geologie (în
limba română şi limba maghiară) şi Inginerie
Geologică, la şapte specializări nivel master:
biotehnologie Moleculară, biologie Medicală
(în limba română şi limba maghiară), Ecologie
Sistemică şi Conservare, Ecologie Terestră şi
Acvatică (în limba maghiară), Ştiinţele
Nutriţiei, Managementul Calităţii în
Laboratoarele biomedicale şi Geologie
Aplicată, precum şi la două specializări nivel
doctorat (biologie Integrativă şi Geologie).
Un număr de cinci biblioteci, filiale ale
bibliotecii Centrale Universitare „Lucian
blaga”, sunt la dispoziţia studenţilor şi
cadrelor didactice cu numeroase volume,
cărţi şi periodice de specialitate. Pregătirea şi
experienţa celor 71 de cadre didactice şi
cercetători este de nivel internaţional,
confirmată prin lucrări ştiinţifice publicate în
reviste internaţionale cu factor de impact
mare şi foarte mare.
Cum decurge activitatea de cercetare
în cele 3-4 centre proprii? Ce rezultate
au obţinut cele două şcoli doctorale?

DECANUS 
Activitatea de cercetare ştiinţifică, în
cadrul Facultăţii de biologie şi
Geologie, prin temele abordate şi
conţinutul ştiinţific, este în acord cu
prevederile Cartei Ubb şi cu strategia
cercetării ştiinţifice la nivel naţional şi
european.
În prezent, activitatea de cercetare
ştiinţifică este foarte importantă şi
continuă tradiţia de cercetare şi
educaţie într-o paradigmă
experimentală dominată, în principal,
de aspecte privind conservarea
biodiversităţii şi de abordările
moleculare. Această activitate are
misiunea de a susţine, dezvolta şi
promova inovarea în domeniul
cercetării, dezvoltării şi transferului de
cunoştinţe, pe de o parte, şi
dezvoltarea resurselor umane
implicate în cercetare, pe de altă
parte. baza logistică a cercetării este
asigurată în principal de centrele
proprii de la nivelul departamentelor,
dar şi prin colaborări cu alte structuri
de cercetare din universitate, de
exemplu, Institutul de Cercetări
Interdisciplinare în bio-Nano-Ştiinţe,
unde funcţionează şi Centrul de
biologie Moleculară.
Corespunzător domeniilor în care
Facultatea este recunoscută, s-au
constituit trei centre şi un colectiv de
cercetare (Centrul de biologie
Sistemică, biodiversitate şi bioresurse,
Centrul de Microscopie Electronică
„Constantin Crăciun”, Centrul de
Cercetări Geologice Integrate şi
Colectivul de Inginerie Genetică
vegetală), centre spre care se
orientează sprijinul financiar al
departamentelor, astfel încât să fie în
măsură de a se integra în cât mai
multe programe de cercetare
internaţională.
În ce constă infrastructura
adiţională de care dispun
cele patru departamente
ale Facultăţii?

Facultatea de biologie şi Geologie
coordonează ştiinţific Grădina
botanică „Alexandru borza” (circa
10.000 de categorii specifice

Absolvenţii de biologie sunt
recrutaţi de inspectoratele şcolare
pentru a deveni profesori în
învăţământul preuniversitar, de
instituţii de învăţământ superior şi
cercetare ştiinţifică, de agenţii de
mediu, de spitale şi laboratoare de
analize medicale, de firme
farmaceutice, de ONG a căror
activitate principală se încadrează în
domeniul biomedical. Absolvenţii de
geologie sunt recrutaţi de firme
naţionale şi internaţionale de
prospectări geologice, de firme
implicate în exploatarea şi
prelucrarea petrolului şi a gazelor
naturale.

cultivate), Muzeul botanic (peste
6.900 de piese conservate), Herbarul
(peste 660.000 coli de herbar cu
plante provenite din toate regiunile
globului), Muzeul de Zoologie
(o colecţie de peste 300.000 de
exponate reprezentate atât prin
specii autohtone, cât şi prin specii
exotice, rare sau dispărute: colecţie
de corali, nautilul, stele de mare,
fluturi tropicali, peşti dipnoi, pasărea
paradisului, specii de colibri, feline
mari şi mici etc.), Muzeul de
Mineralogie (aproximativ 16.500 de
eşantioane, grupate în opt colecţii de
bază) şi Muzeul de PaleontologieStratigrafie (peste 50.000 de
eşantioane, dintre care sunt expuse
mai mult de 30.000, structurate în
mai multe colecţii tematice, unele
având o valoare ştiinţifică, didactică
şi culturală deosebită), precum şi
expoziţia permanentă cu exponate vii
de la vivarium. În acelaşi timp, aceste
unităţi sunt şi bază de cercetare şi
învăţământ pentru studenţii noştri.
Care sunt principalele
verticale de business din
România care recrutează
absolvenţi de biologie şi
geologie? Este corelată în zilele
noastre cererea cu oferta?

Cum se situează Facultatea de
Biologie şi Geologie în interiorul
UBB în acest an centenar?
Care sunt perspectivele?

„În anul 2019,
Facultatea
de Biologie
şi Geologie a
fost inclusă
pe poziţiile
801-1000
(antropologie
şi ştiinţe
biologice)
în clasamentul
internaţional
QS şi pe
poziţiile
501-600
(ştiinţele vieţii)
în clasamentul
Times Higher
Education.”

În anul 2019, Facultatea de biologie
şi Geologie a fost inclusă pe poziţiile
801-1000 (antropologie şi ştiinţe
biologice) în clasamentul
internaţional QS şi pe poziţiile 501600 (ştiinţele vieţii) în clasamentul
Times Higher Education (singurii din
România, în condiţiile în care au fost
incluse 751 de universităţi din lume,
ultimele poziţii fiind 601+).
Programul complex de dezvoltare a
biospeologiei – inedită disciplină
ştiinţifică – şi-a confirmat validitatea
prin aproape un secol de cercetare
a fascinantei lumi subterane.
În viziunea lui Emil Racoviţă,
cooperarea ştiinţifică internaţională
reprezenta o „necesitate absolută”,
în absenţa căreia progresul tinerei
universităţi clujene şi îndeplinirea
misiunii sale educative nu erau
posibile. Universitatea trebuia să
reprezinte nu numai „un focar de
cultură naţională, ci mai ales un
factor al culturii mondiale”, şi, drept
urmare, Racoviţă pleda fără rezerve
pentru instaurarea unei atmosfere
de „solidaritate ştiinţifică mondială”
în oraşul de pe Someş. Cele afirmate
de Racoviţă acum aproape 100 de
ani sunt la fel de valabile şi în
prezent.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 61

DECANUS

„Facultatea de Geografie are
peste 2.000 de studenţi înmatriculaţi
în anul universitar 2018/2019”
Interviu cu prof. univ. dr. Dănuț PETREA, decanul Facultății de Geografie

anul înființării: Începuturile geografiei
româneşti la Cluj datează din anul
.
În cadrul Universităţii
babeş-bolyai, a devenit instituţie
autonomă, în anul 1994.

1919

Prodecani: Conf. univ. dr. iuliu vescan,
Conf. univ. dr. Marin Ilieș, conf. dr.
imecs zoltan

Departamentul de Geografie Regională și
Planificare Teritorială –
Conf. univ. dr. Cristian Nicolae boţan
Departamentul de Geografie Umană
și Turism – Prof. univ.dr. Dezsi stefan
Departamentul de Geografie Fizică
și Tehnică – Conf. univ. dr.
Gheorghe şerban
Departamentul de Geografie
(linia maghiară) – Conf. univ. dr.
Nagy egon
Departamentul de Geografie
a Extensiilor Universitare –
Conf. univ. dr. Dombay stefan
Număr cadre universitare:

82

cadre didactice titulare

Ce tradiție are Geografia,
ca domeniu academic de cunoaştere,
în Alma Mater Napocensis?

Geografia, ca domeniu academic la Cluj, are
o îndelungată tradiţie. O pagină strălucită a
istoriei sale a fost scrisă între 1919 şi 1947,
perioada în care a funcţionat institutul de
Geografie din Cluj. Acesta constituia una
dintre secţiile Facultăţii de Ştiinţe (alături de
Ştiinţele naturii, Ştiinţele fizico-chimice şi
Ştiinţele matematice) care, împreună cu alte
trei facultăţi (Drept, Medicină, Litere şi
Filosofie), intra în componenţa Universităţii
din Cluj fondată la 1919 (redenumită, în
1927, Universitatea „Regele Ferdinand i”). În
acel an, Comisia Universitară, care făcea
preparativele în vederea înfiinţării
universităţii româneşti, condusă de viitorul
rector Sextil Puşcariu, a hotărât ca destinul
geografiei la Universitatea Daciei Superioare
să fie încredinţat profesorului George Vâlsan.
Cum a evoluat interesul absolvenților
de liceu pentru această disciplină după
anul 1989? Cine aplică pentru pregătire
universitară în acest domeniu, cu ce
intenții și planuri de viitor?

Puţine domenii ştiinţifice au avut în ultimele
decenii o dezvoltare emergentă atât de
spectaculoasă precum geografia şi acest fapt
s-a reflectat şi în creşterea ponderii, respectiv
în diversificarea preocupărilor sale în sfera
academică. Percepută mult timp ca o ştiinţă
enciclopedică, de factură descriptivă, care
studiază realitatea teritorială într-o manieră
constatativă (la timpul trecut), după deceniul
șapte al secolului trecut, pătrunderea
spiritului neopozitivist în ştiinţă, promovarea
cantitativismului sub impulsurile benefice ale

62 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

cercetării experimentale, asistată, în anii din
urmă, cu precădere, de „revoluţia spaţială”
facilitată de dezvoltarea Sistemelor
Informaționale Geografice (S.I.G.) au
determinat o ascensiune fulminantă a
geografiei ca ştiinţă.
În prezent, Facultatea de Geografie oferă
cinci programe de studii la nivel licenţă care
sunt corelate, la nivelul treptelor
educaţionale superioare, cu patru programe
de masterat la care se adaugă şi perspectiva
aprofundării de vârf în cadrul Şcolii doctorale
de Geografie. La nivel licenţă, studenţii se pot
forma ca specialişti în Geografie, Planificare
Teritorială, Cartografie, Geografia Turismului
şi Hidrologie-Meteorologie. Neîndoielnic,
aceste programe sunt atractive pentru că ele
comportă o componentă practică
substanţială în procesul de formare a
competenţelor ce se bazează pe contactul
nemijlocit cu realitatea terenului.
Programele de studii sunt cât se poate de
utile întrucât sunt ferm ancorate pe piaţa
muncii, existând o foarte bună inserţie a
absolvenţilor Facultăţii noastre în instituţiile
de învăţământ preuniversitar, reţelele
naţionale de hidrologie şi meteorologie,
firmele specializate în măsurători terestre şi
cadastru, agenţiile de turism, instituţiile
(regionale şi locale) ale administraţiei publice
(primării, consilii judeţene, agenţii diverse).
Practic, pentru toate programele de studii
furnizate de către Facultatea de Geografie
din Cluj există, pentru fiecare specializare în
parte, un număr apreciabil de calificări
omologate în C.O.R., dar şi în
nomenclatoarele existente la nivelul Uniunii
Europene, astfel încât absolvenţii noştri au
şanse reale de a accesa locuri de muncă. La
ora actuală asistăm la o relativă îngustare a
perspectivelor profesionale în învăţământ,

DECANUS 
însă există cerere şi oportunităţi reale
pe piaţa muncii pentru specialiştii în
turism, măsurători terestre şi
cadastru, hidrologie şi meteorologie.
Avem totodată informaţii şi referinţe
numeroase despre abolvenţi ai
Facultăţii de Geografie din Cluj care
profesează cu succes chiar şi în
instituţii prodigioase de peste hotare
(O.N.U., universităţi de top de pe
mapamond, lanţuri hotelire şi agenţii
turistice renumite ş.a.).

științifice internaționale și a
schimbului de informații
de specialitate. Ce importanță
și ce efecte au aceste cooperări
la nivel internațional?

Geografia este un domeniu care
presupune deschidere și
adaptabilitate. Aceste deziderate
sunt pe deplin îndeplinite prin
traiectoria pe care a adoptat-o
Facultatea noastră în ultimii ani, din
perspectiva relațiilor internaționale.
Cea mai importantă componentă
este reprezentată de deschiderea pe
care am avut-o pentru promovarea
schimburilor internaționale, atât în
rândul studenților cât și al cadrelor
didactice și cercetătorilor. Un rol
important în acest sens l-au avut
oportunitățile de finanțare oferite
prin diversele programe (TEMPUS,
banca Mondială, Erasmus,
Erasmus+, Granturi Ubb etc.) prin
intermediul cărora s-au realizat
compatibilizări ale activităților
didactice și de cercetare.

Care a fost anul de vârf
pentru Facultate după
evenimentele din 1989?

Anul de „vârf” din istoria
postrevoluţionară a fost,
incontestabil, 1994, anul în care
Facultatea de Geografie s-a desprins
ca facultate autonomă din cea care
până atunci fusese Facultatea de
biologie-Geografie-Geologie.
Dezvoltarea extrem de fertilă sub
aspectul ofertei educaţionale a atras
după sine o creştere exponenţială a
numărului de studenţi. Dacă în 1990
la Secţia de Geografie a Facultăţii de
biologie – Geologie – Geografie studia
un număr total de circa 100 de
studenţi, la sfârşitul anilor ʼ90
numărul studenţilor s-a apropiat de
3.000. Apogeul s-a atins în anul
universitar 2006/2007 când la
Facultatea de Geografie erau
înmatriculaţi peste 3.700 de studenţi
(!). Până în anul 2013/2014
Facultatea s-a situat constant între
primele trei facultăţi din Universitate
în ceea ce priveşte numărul total de
studenţi. Şi la ora actuală, Facultatea
de Geografie se află între facultăţile
„mari” din Ubb, cu peste 2.000 de
studenţi înmatriculaţi în anul
universitar 2018/2019.
Cum este organizată Facultatea?
Ce reprezintă extensiile universitare din Sighetu Marmației,
Gheorgheni, Bistrița și Zalău?

Facultatea de Geografie este
organizată în cinci departamente,
patru reprezentând linia română şi

unul reprezentând linia de studiu în
limba maghiară. Pe lângă cele cinci
departamente funcţionează şi 5
unităţi de cercetare – dezvoltare –
inovare ştiinţifică.
Ideea delocalizării studiilor
universitare în alte localităţi urbane
de talie medie din ţară a aparţinut
tot Facultăţii de Geografie. În cadrul
extensiilor amintite, oferta
educaţională a fost diversificată prin
intermediul programelor de studiu
implementate şi de către alte
facultăţi.
Elementul strategic esenţial urmărit
prin managementul respectivelor
extensii a fost acela ca tinerii cu
posibilităţi financiare mai reduse să
poată beneficia, în localităţile lor de
reşedință, de aceleaşi condiţii pe
care le asigură „facultatea-mamă”
din Cluj. Din acest punct de vedere,
extensiile reprezintă un succes
indiscutabil.
Prin diversificarea profilurilor
sale, Facultatea a intrat în
rețeaua vastă de programe

Număr de
studenți:
la începutul anului
universitar
2018/2019 la
Facultatea de
Geografie erau
înmatriculaţi

2058
de studenţi
din care,

1513

urmau cursuri
la nivel licenţă,

509
la masterat,
respectiv

36

la doctorat

Cum se situează Facultatea
de Geografie în interiorul UBB
în acest an centenar?
Care sunt perspectivele?

Geografia este unul dintre domeniile
originare ale învăţământului
universitar clujean. Cu deplină
responsabilitate faţă de această
moștenire, Geografia clujeană și-a
asumat acest rol și își propune să-și
consolideze rolul de generator de
cunoaștere și cultură prin
intermediul absolvenților de calitate,
al contribuției avute în rezolvarea
problemelor comunității, al
vectorilor de cunoaștere și cultură
pe care îi exercită la nivel regional
prin intermediul extensiilor ce
funcţionează la Gheorgheni, Sighetu
Marmației, bistriţa şi Zalău. Estimăm
că vom reuşi să fim în continuare, şi
în al doilea secol de existenţă a
Universităţii din Cluj, astăzi
Universitatea babeş-bolyai, aceeaşi
structură instituţională performantă,
dinamică și creatoare.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 63

DECANUS

„Suntem singura facultate
care promovează convergența
științei Mediului și Ingineria Mediului!”
interviu cu prof. univ. dr. ing. Alexandru oZUNU, decanul Facultății de Științe și Ingineria Mediului

Anul înființării:

2002

Prodecani:
Conf. univ.dr. Nicoleta brișan,
Șef lucr. dr. kinga Reti

Departamentul Școala Doctorală
de Știința Mediului –
Prof. univ. dr. Călin Laurențiu baciu
Departamentul Știința Mediului –
Conf. univ. dr. Liviu Muntean
Departamentul Analiza
și Ingineria Mediului –
Conf. univ. dr. Radu Mihăilescu
Număr cadre universitare:

35

Număr de cercetători contract pe
perioadă determinată în proiecte:

27

Ați putea puncta câteva dintre
momentele importante din istoria
Facultății de științe și Ingineria
Mediului?

Școala clujeană de știința și ingineria
mediului a fost fondată în 2002 de un grup
de inițiativă din cadrul facultăților de
Geografie, Chimie și Inginerie Chimică,
Fizică și biologie și Geologie, coordonat de
profesorul Iustinian Petrescu, primul
decan al Facultății. viziunea urmărită de
acest grup de inițiativă a fost asigurarea
unei pregătiri multidisciplinare și
interdisciplinare adecvate viitorilor
specialişti de mediu ai României, iar acest
proiect s-a materializat în data de 5
februarie 2003, când Senatul și Consiliul
de Administrație ale Universităţii babeşbolyai au aprobat înființarea Facultății de
Știința Mediului.

Număr de studenți licență:

Care sunt personalitățile de prim rang
care au avut/au un aport științific și
organizatoric semnificativ la afirmarea
Facultății?

Număr de masteranzi:

Trebuie menționați prof. univ. dr. Iustinian
Petrescu – decan fondator (2002-2008),
prof. univ. dr. Călin Laurențiu baciu, decan
(2008-2012), prof. univ. dr. ing. Alexandru
Ozunu – decan (2012-prezent), acad. prof.
univ. dr. Dan bălteanu, prof. dr. Marcian
bleahu – Profesor Honoris Causa, fost
ministru al mediului, dr. Raed Arafat,
Profesor Honoris Causa, fondator SMURD,
dr. ing. Dumitru Dorin Prunariu,
cosmonaut – Doctor Honoris Causa,
Membru de Onoare al Academiei Române,
prof. univ. dr. Zvi HaCohen – Profesor
Honoris Causa, Universitatea ben Gurion,

240
114

Număr de doctoranzi:

54

64 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

Israel, prof. emerit univ. dr.
Constantin Cosma, prof. emerit univ. dr.
Dumitru Ristoiu etc.
Ce trebuie înțeles riguros și corect
din numele Facultății? Cum este
organizată instituția și ce se studiază
concret în cadrul Facultății știința
și Ingineria Mediului?

Este singura facultate din țară care asigură
și promovează convergența celor două
domenii de educație și cercetare, Știința
Mediului și Ingineria Mediului, în cadrul
unui demers coerent, pentru cunoașterea
mediului ambiant sub diversele sale
aspecte și acțiunile necesare, calificate,
bazate pe fundamente științifice și
aplicative, pentru protecția acestuia.
Cum conștientizați și atrageți
absolvenții de liceu în privința nevoii
imperioase de specialiști în probleme
de mediu la nivel național, european
și global?

Există un program coerent de acțiuni
dedicate elevilor. În acest sens, Facultatea
organizează școli de vară pentru elevii din
clasele a XI-a și a XII-a (ex., Școala de vară
„Educație științifică pentru mediu”),
derulează programe de vară în cadrul unor
proiecte dedicate învățământului secundar
(ex., Proiectul ROSE „Incursiune în
labirintul mediului înconjurător – INiMI”).
De asemenea, FȘIM sprijină Organizaţia
Studenţilor din Ubb în derularea
proiectului „Junior Summer University”
participând la fiecare ediție cu un program
de cursuri şi seminarii/laboratoare
reprezentative pentru domeniul științei și

DECANUS 

ingineriei mediului, dedicat elevilor care
s-au înscris în acest proiect pentru a simula
procesul de învăţare şi evaluare academică
în cadrul FȘIM.
Periodic, în cadrul Facultății, sunt organizate
întâlniri cu elevi de liceu și cadre didactice
însoțitoare (ex., Școala altfel), context în
care este prezentat specificul FȘIM,
infrastructura didactică și de cercetare a
acesteia și sunt dezbătute diverse teme de
actualitate din domeniul mediului
înconjurător.
Pentru stimularea interesului față de
profesia de specialist ori inginer de mediu,
elevii de liceu sunt invitați de către
Facultate să participe la Concursul „Marcian
bleahu”, concurs de proiecte pe teme de
mediu care, pe lângă oportunitatea de
verificare a abilităților și aptitudinilor
necesare unei astfel de profesii, reprezintă
și un criteriu alternativ de admitere la FȘIM.
Cu diferite ocazii, elevi de liceu sunt atrași și
implicați alături de cadre didactice,
cercetători și studenți ai Facultății în diferite
teme de cercetare pe probleme de mediu
(ex., Proiectul „Laboratorul de oportunități”,
activități din proiecte ERASMUS ale
liceelor, desfășurate în laboratoare ale
Facultății etc.).
În cadrul evenimentului „Prietenii științei”,

organizat anual în ultimii 3 ani, clase de
elevi, inclusiv de liceu, participă la ateliere,
experimente, demonstrații, concursuri care
evidențiază procese fizice, chimice,
biologice etc. specifice mediului
înconjurător.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, FȘIM
organizează campanii de informare,
dezbateri publice, activități educative pe
tematici de mediu dedicate acestor zile (ex.,
2018, dezbatere publică: Deșeurile de
plastic și efectele acestora asupra mediului
înconjurător, 2019, conferință tematică:
Respiră aer curat! Reconectează-te cu
natura etc.).
Facultatea de Știința și Ingineria Mediului
răspunde cu bucurie solicitărilor școlilor de
a participa în diferite parteneriate în
vederea derulării de activități comune pe
teme de mediu, concursuri școlare etc.
În fiecare an, reprezentanți ai Facultății
efectuează vizite în licee din Cluj-Napoca
și alte orașe ale României, dezvăluind
liceenilor importanța actuală a specialiștilor
de mediu și oportunitatea de a îmbrățișa o
astfel de profesie.
Există o intensă activitate de cercetare
în unitățile, centrele și laboratoarele
de profil ale Facultății. Cine beneficiază
de rezultatele obținute?

Școala de managementul dezastrelor s-a
concretizat în cadrul Institutului de
Cercetări pentru Sustenabilitate şi
Managementul Dezastrelor bazate pe Calcul
de Înaltă Performanţă (ISUMADECIP), care
funcţionează ca unitate de cercetare a
cauzelor diverselor tipuri de dezastre, a
efectelor acestora din perspectiva
sustenabilităţii, a strategiilor de răspuns
adecvate, a efectelor pe termen scurt,
mediu şi lung asupra populaţiei, economiei
şi mediului, de simulare a dezastrelor şi de
elaborare a propunerilor de strategii globale
de management sustenabil pentru diferite
tipuri de dezastre. Un proiect major
dezvoltat este „Evaluarea riscurilor de
dezastre la nivel național (RO-RISK), cod
SIPOCA 30, 2016-2017”.
În cadrul institutului se realizează și
monitorizarea aerosolilor, prin măsurători
ale concentraţiilor de particule materiale
PM10 și PM2.5 și prin tehnici de
teledetecție activă sau pasivă.

Sub cupola cercetărilor aplicate de mediu,
CERAM (Centrul pentru Cercetări Aplicate
de Mediu) reunește cercetători interesați de
aspecte privind comportamentul în mediu al
unor elemente și compuși chimici, între care
radonul și alte elemente din seria sa de
dezintegrare, gaze cu influență asupra
efectului de seră la nivel planetar și poluanți
ce afectează sănătatea umană și starea
ecosistemelor.
Laboratorul Datare şi Dozimetrie prin
Termoluminescență (TL) și Luminescență
Stimulată Optic (OSL) – asociat Facultății,
este singurul de acest tip în ţara noastră,
iar activităţile sale au recunoaştere pe plan
internaţional.
Conferinţa Internaţională „Legislaţie de
Mediu, Ingineria Siguranţei şi
Managementul Dezastrelor” – ELSEDIMA
este o conferinţă de prestigiu în domeniu,
aflată deja la a 12-a ediție, reprezentând o
remarcabilă carte de vizită a Facultății de
Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul
Universităţii „babeş-bolyai” şi o platformă
de lansare a iniţiativelor de cooperare
ştiinţifică şi pragmatică între universităţi,
centre de cercetare, instituţii
guvernamentale şi organizaţii nonguvernamentale care activează în domeniul
protecţiei mediului şi al managementului
dezastrelor.
Cum se situează Facultatea de științe
și Ingineria Mediului în interiorul UBB
în acest an centenar? Cum a evoluat
și care sunt perspectivele?

Facultatea de Știința și Ingineria Mediului
are o producție de cercetare științifică
remarcabilă, cuantificată prin numărul
mare de publicații de prestigiu în fluxul
internațional (ex: Nature), un număr mare
de granturi câștigate prin competiție și prin
numărul mare de cadre didactice și
cercetători care au mobilități internaționale
la universități clasate în topurile
internaționale. Astăzi, Facultatea este una
dintre cele mai moderne şi dinamice unități
de învățământ și cercetare ale Universităţii
babeş-bolyai, fiind singura din țară care,
prin specializările noi și variate, asigură
pregătirea academică în probleme de
mediu specifice celor două domenii, pe
toate cele 3 niveluri – licență, masterat și
doctorat.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 65

DECANUS

„Absolvenții noștri au avut cea mai bună
rată de reușită la concursul de admitere
la Institutul Național al Magistraturii”
Interviu cu prof. univ. dr. Florin STRETEANU, decanul Facultății de Drept

anul înființării:

1581/1872/1919
Prodecani:
Conf. univ. dr. Șerban Diaconescu,
Lect. univ. dr. sergiu Golub,
Lect. univ. dr. Diana botău
Departamentul de drept public –
Lect. univ. dr. Daniel Nițu
Departamentul de drept privat –
Conf. univ. dr. Dan Popescu

Număr de studenți la nivel licență:

1936
1656
280
(din care

învățământ cu frecvență,
învățământ la distanță)

Număr cadre universitare:

42

Număr de masteranzi:

124

Număr de doctoranzi:

71

Ați putea puncta câteva dintre
momentele importante din istoria
Facultății de Drept? Ce juriști iluștri
au absolvit cursurile acestei facultăți?

Momentele importante ale istoriei Facultății
de Drept coincid cu principalele momente
ale istoriei Universității clujene. Facultatea
de Drept s-a regăsit în structura Universității
în toate perioadele în care Clujul a cunoscut
o viață universitară. Astfel, Colegiul Major
Iezuit, înființat în 1581, avea în structura sa
trei facultăți – una teologică, una filosofică
și una juridică – iar Universitatea înființată
în 1774 de Maria Tereza, după modelul
Universității din viena, cuprindea, la rândul
său, trei facultăți – științe juridice, medicină
și filologie. După un deceniu, Universitatea
este transformată în liceu regal, păstrând
însă filiera juridică în structură.
Anul 1863 aduce înființarea unei Academii
de Drept la Cluj. Universitatea Franz Iosif,
înființată în 1872, cuprindea patru facultăți,
între care și Facultatea de Drept,
continuatoarea Academiei de Drept. La
momentul creării Universității românești din
Cluj, în 1919, Facultatea de Drept se numără
din nou printre cele patru facultăți
fondatoare ale noii universități. Un alt
moment important, de data aceasta
marcând o severă involuție, este marcat de
anul 1948, când elita corpului academic al
Facultății este înlăturată de la catedră. Nu în
ultimul rând, trebuie menționat anul 1989,
care marchează începutul revenirii Facultății
la tradițiile sale și reluarea legăturilor cu
facultățile de profil din Europa Occidentală.
Tradiția învățământului juridic clujean,
acoperind mai multe secole, a făcut posibilă
evidențierea dintre absolvenții de studii
juridice a numeroase personalități, care s-au

66 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

remarcat de-a lungul timpului în viața
juridică, politică, sau culturală a țării. E
suficient să îi amintim pe Avram Iancu,
George barițiu, Iuliu Maniu, Petre Țuțea,
Corneliu Coposu, Ion Rațiu etc.
Cum este organizată Facultatea
și cum apreciați interesul absolvenților
de liceu pentru oferta universitară
pe care o aveți?

Facultatea are în structură două
departamente, școala doctorală și mai
multe centre de cercetare.
Interesul absolvenților de liceu se menține
foarte ridicat, iar acest interes este
determinat nu neapărat de oferta
universitară – în sensul de structură a
planurilor de învățământ și a specializărilor,
cât mai ales de calitatea formării pe care o
asigurăm studenților noștri. Aceasta din
urmă se reflectă, an de an, în rezultatele pe
care aceștia le obțin în cadrul concursurilor
de admitere în principalele profesii juridice.
Ca să luăm un singur exemplu, în ultimii ani
absolvenții noștri au avut în mod constant
cea mai bună rată de reușită la concursul
de admitere la Institutul Național al
Magistraturii dintre absolvenții principalelor șase facultăți de drept din țară.
Cum sunt organizate programele
de masterat? În ce domenii se poate
pregăti doctoratul?

La momentul actual Facultatea oferă șase
programe de masterat, toate cu durata de
un an. Dintre acestea, trei sunt organizate
în limba română – Științe penale și
criminalistică, instituții de drept privat,
respectiv Dreptul european și național al

DECANUS 
celelalte facultăți din Hexagon sau la
Chișinău, iar noi primim același
număr de studenți de la facultățile
partenere. La nivelul facultății
noastre proiectul este gestionat de
Organizația Studenților la Drept.

afacerilor, unul în limba engleză,
international and Comparative
Business Law, unul în limba
maghiară – Drept privat al Uniunii
Europene și unul în limba franceză,
Droit privé comparé.
Școala doctorală numără la ora
actuală 11 conducători de doctorat
activi, acoperind principalele
domenii de specialitate – Drept civil,
Dreptul afacerilor, Drept penal,
Procedură penală, Criminalistică,
Criminalitate Informatică, Drept
Administrativ, Drept roman.

În ce fel a evoluat cooperarea
și colaborarea dintre Facultatea
de Drept și alte facultăți similare
din lume?

Începând cu anul 1990, Facultatea
a încercat să restabilească
legăturile academice tradiționale
cu facultăți de profil din Europa,
legături întrerupte după 1948. Am
beneficiat la început mai ales de
deschiderea oferită de Facultățile
de Drept din Franța, dar ulterior
rețeaua partenerilor noștri s-a
extins, acoperind majoritatea
statelor europene. În același timp,
am încercat consolidarea relațiilor
cu facultăți de profil din Ungaria și
Republica Moldova. În prezent,
Facultatea are încheiate acorduri
bilaterale sau în cadrul programului
Erasmus cu circa 30 de Facultăți de
profil din Europa și nu numai.

În ce constă activitatea Centrului
de Documentare pentru Juriști
și Asistență pentru Cetățeni de
pe lângă Facultatea de Drept?

Este un centru înființat de dată
relativ recentă, în cadrul unui
program cu finanțare Europeană, și
oferă activități de consiliere și
formare continuă specialiștilor în
domeniul dreptului și funcționarilor
publici privind acordarea de
asistență de specialitate persoanelor
din grupuri vulnerabile. De asemenea,
centrul oferă asistență persoanelor
care se consideră lezate în drepturile
lor prin acte sau acțiuni ale
sistemului administrativ sau judiciar.
Facultatea de Drept din Cluj a
fost și este o prezență
permanentă și notabilă în cadrul
competiției anuale „Hexagonul
facultăților de drept din
România”. Cum colaborați cu
organizațiile studențești, ce
rezultate ați realizat în cadrul
acestei întreceri de-a lungul
timpului?

Întâi de toate trebuie spus că
Hexagonul nu se identifică cu
binecunoscuta competiție între cele
șase Facultăți ce se desfășoară în
fiecare an în luna aprilie. Hexagonul
este un grup de elită al
învățământului juridic românesc, cu
o existență continuă și care oferă un
cadru generos pentru numeroase
activități derulate pe parcursul

întregului an (schimburi de studenți
și cadre didactice, conferințe,
armonizarea planurilor de
învățământ etc.).
În privința rezultatelor obținute în
cadrul competiției, acestea diferă de
la an la an, de pildă în anul 2018
echipa noastră s-a clasat pe locul I,
iar în acest an pe locul Iv. Dar,
dincolo de locul obținut într-un an
sau altul, mai important este faptul
că această competiție oferă prilejul
studenților de la cele șapte facultăți
(din 2014 la Hexagon participă cu
statut de invitat și Facultatea de
Drept a Universității de Stat din
Chișinău) de a se cunoaște, de a lega
prietenii și de a pune bazele unor
colaborări viitoare.
Am avut întotdeauna o colaborare
foarte bună cu organizațiile
studențești, nu doar în pregătirea și
participarea la competiția din cadrul
Hexagonului, dar și pentru
susținerea altor proiecte derulate
sub egida acestuia. Aș aminti aici
Autostrada de Drept, proiect în
cadrul căruia, în fiecare semestru,
circa 25 de studenți din Facultatea
noastră petrec o săptămână la

„Facultatea de
Drept este o
parte componentă a
Universității,
iar această
apartenență
este, în egală
măsură, un
motiv de
mândrie și un
impuls spre
responsabilitate.
Suntem parte
a eforturilor
Universității
de a îmbunătăți
calitatea
formării oferite
studenților
noștri.”

Cum se situează Facultatea
de Drept în interiorul UBB
în acest an centenar?
Care sunt perspectivele?

Facultatea de Drept este o parte
componentă a Universității, iar
această apartenență este, în egală
măsură, un motiv de mândrie și un
impuls spre responsabilitate.
Suntem parte a eforturilor
Universității de a îmbunătăți
calitatea formării oferite
studenților noștri, de a spori
vizibilitatea în planul cercetării
științifice și de a fi percepuți ca
furnizori de servicii de calitate
pentru comunitate. În raport de
toate aceste coordonate cred că
perspectivele sunt favorabile, căci
Facultatea dispune de un colectiv
didactic și de cercetare de
excepție, recunoscut ca atare nu
numai în țară, ci și în străinătate.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 67

DECANUS

„Evaluările internaționale și naționale
exprimă excelența pregătirii studenților
din Facultatea de Litere”
Interviu cu prof. univ. dr. Corin BRAGA, decanul Facultății de Litere
Anul înființării:

1919

(Facultatea de Litere și Filosofie a fost
una dintre cele patru facultăți
ale noii universități)
Prodecani: Prof. univ. dr. ioana bican,
Conf. univ. dr. Dorin Chira,
Conf. univ. dr. szabó Levente,
Conf. univ. dr. Monica Fekete
Departamentul de Limbă română
şi lingvistică generală –
Conf. univ. dr. Daiana Cuibus
Departamentul de Literatură Română şi
Teoria Literaturii – conf. dr. Călin teutișan
Departamentul de Literatură comparată –
Conf. dr. habil. Mihaela Ursa
Departamentul de Limbi și literaturi
clasice – Lect. univ. dr. bogdan Neagotă
Departamentul de Limbă maghiară şi
lingvistică generală –
Conf. univ. dr. benő attila
Departamentul de Literatură maghiară –
Conf. univ. dr. berszan istvan
Departamentul de Etnografie
şi antropologie maghiară –
Lect. univ. dr. szabó Árpád töhötöm
Departamentul de Limbă şi literatură
germană – Conf. univ. dr. Daniela vladu
Departamentul de Limbă şi literatură
engleză – Conf. univ. dr. Rareș Moldovan
Departamentul de Limbi Moderne
Aplicate – Conf. univ. dr. Renata Georgescu
Departamentul de Limbi şi literaturi romanice
– Conf. univ. dr. Cristiana Papahagi
Departamentul de Limbi şi literaturi slave
– Lect. univ. dr. balázs katalin
Departamentul de Limbi
şi literaturi scandinave –
Prof. univ. dr. sanda tomescu baciu
Departamentul de Limbi şi literaturi asiatice
– Prof. univ. dr. habil – Rodica Frenţiu
Departamentul de Limbă,
cultură şi civilizaţie românească –
Conf. univ. dr. elena Platon
Departamentul de Limbi Străine
Specializate – Conf. univ. dr. elena voj

Ați putea puncta câteva dintre
momentele importante din istoria
Facultății de Litere?

În cei o sută de ani de la înființare, în
Facultatea de Litere au fost create câteva
dintre cele mai importante școli de
tradiție științifică și culturală din România:
şcoala de istorie literară, întemeiată în
1919, s-a bucurat de prestigiul lui Sextil
Puşcariu, vasile bogrea şi al lui Gheorghe
bogdan-Duică, primul decan al Facultăţii
de Litere, membru al Academiei Române.
Relevante pentru domeniu sunt studiile
monografice semnate de reprezentanţii
acestei şcoli.

şcoala de literatură comparată are
vechimea cea mai mare, fiind legată de un
moment augural din 1879, când
comparatistul Hugo Meltzl editează la
universitatea clujeană prima revistă de
literatură comparată din Europa, Acta
Comparationis Litterarum Universarum.
Pe baza acestei tradiţii, la universitatea
clujeană s-a constituit o foarte puternică
şcoală de literatură universală şi
comparată, ilustrată de multe
personalităţi.
şcoala de gramatică relaţională
neotradiţională a fost creată de prof.
D.D. Draşoveanu la începutul anilor ’70,
grupând, cu trecerea anilor, principalii
gramaticieni clujeni.

şcoala de folcloristică şi etnologie
română are o tradiţie universitară de
peste 50 de ani. De ea se leagă numele lui
Romulus vuia, primul profesor, Dumitru
Pop care, împreună cu Nicolae bot şi Ion
Şeulean, a înfiinţat un Cerc de Folclor,
devenit mai târziu Cerc de Etnologie, care

68 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

a funcţionat neîntrerupt timp de 50 de
ani, existând şi în prezent.

şcoala clujeană de etnologie maghiară a
fost iniţiată în anul 1898, la Universitatea
„Ferenc József” din Cluj, de către
profesorul universitar Herrmann Antal,
eveniment de pionierat la nivel european.
Aici s-au format mai multe generații de
etnologi savanţi.

şcoala de teorie, estetică şi istoria
literaturii maghiare, având o veche şi
valoroasă tradiţie.

şcoala de lingvistică maghiară se poate
mândri cu profesori proeminenţi care au
determinat cercetările specifice
specializării, iniţiatori ai unor adevărate
şcoli ştiinţifice de tradiţie: Szabó T. Attila,
Márton Gyula, Péntek János și Szabó
Zoltán (1927-2007).

şcoala de limbă şi literatură franceză l-a
avut ca prim tutore, începând cu 1921, pe
Yves Auger, fost elev al Şcolii Normale
Superioare din Paris. Sub îndrumarea sa,
s-a impus figura proeminentă a
profesorului Ion Niculiţă.

școala de anglistică a Facultății de Litere,
cu o tradiție la fel de bogată, este cea mai
căutată, permițând stăpânirea limbii cu
cea mai mare circulație mondială. În afara
programului de licență, departamentul
organizează și trei programe de master.
şcoala clujeană de germanistică a luat
fiinţă în anul 1872, sub conducerea
sasului transilvănean Hugo von Meltzl,
numărând de-a lungul timpului numeroși
specialiști reputați.
şcoala de slavistică clujeană îşi are
începuturile în 1919, având drept

DECANUS 
Gábor Csilla, Orbán Gyöngyi, Egyed
Emese, berszán István, Molnár
bodrogi Enikő, Szabó Levente,
Selyem Zsuzsa, balázs Imre József,
Tóth Zsombor, îşi asumă un rol de
relansare a studiilor literare şi
istorico-literare din prisma noilor
metodologii contextuale.

fondatori profesori iluştri: Iosif
Popovici, Theodor Capidan, Emil
Petrovici, Ioan Pătruţ, continuați
de Onufrie vinţeler, Marius I. Oros,
Mircea Croitoru, Adrian Ghijiţki,
Alexa bán), Diana Tetean, Sanda
Misirianţu, balázs Katalin, bartalis
Judit, Adriana Cristian, Cristina
Silaghi, Ioan Herbil, Carolina botiş.

atelierul interkulturali-tHÉ,
fondat de Egyed Emese, îşi
propune analizarea izvoarelor
literare prin metode ştiinţifice şi
artistice, publicarea tratatelor
referitoare la crearea, existenţa şi
receptarea textelor de natură
literară, realizarea unor proiecte
complexe.

Unele domenii de la Facutatea
de Litere din Cluj sunt
clasificate de către Agenţia
Internaţională QS de evaluare a
universităţilor (Quacquarelli
Symonds World Universities
Rankings) între primele 100-150
de facultăţi de limbi moderne
din lume. Când și pe seama
căror criterii s-a făcut această
meritorie ierarhizare?

Într-adevăr, la domeniul Modern
Languages, Facultatea noastră a
fost evaluată de către agenția QS,
în anii 2015, 2016 și 2017,
succesiv, între primele 150-200,
100-150, respectiv 200-250,
facultăți de filologie din lume.
Acest lucru ne bucură, cu atât mai
mult cu cât nu am avut un acces
direct la această evaluare, ea s-a
desfășurat prin culegerea
informațiilor de către agenție
direct, fără intermedierea noastră,
adică într-un mod obiectiv,
neinfluențabil. Setul de criterii pe
care le au în vedere este complex,
mergând de la paleta de programe
oferite, la realizările în cercetare,
de la numărul de studenți și cadre
didactice, la opinia absolvenților și
a angajatorilor.
De asemenea, la evaluarea
domeniilor făcută de Ministerul
Educaţiei în 2011, Facultatea de
Litere din Cluj a ocupat locul I pe
ţară în domeniul Filologie. Această
conjuncție între evaluările
internaționale și cea națională
exprimă, sperăm, excelența
pregătirii studenților din Facultatea
noastră.

școala de limbi moderne aplicate
și centrul său dedicat Industriilor
limbii este prima specializare de
acest fel din România, care a
aderat oficial în 2004 la principiile
Cartei ANLEA.

Pregătiți diverşi specialişti în
domeniile Limbă şi literatură,
Limbi moderne aplicate,
Etnologie și Studii culturale,
acoperind o foarte largă paletă
de profesii. Ce preferă viitorii
studenți, ce se cere
preponderent la această oră?

Într-adevăr, pe lângă școlile de
tradiție, Facultatea noastră a creat,
în perioada de după Revoluție, o
serie de școli noi, racordate la
unele dintre cele mai inovatoare și
ofertante domenii pe plan
internațional. Astfel, putem
enumera:
Centrul de cercetare a
imaginarului, integrat în rețeaua
internațională CRI2i (Centre de
recherches internationales sur
l’imaginaire), studiază
interdisciplinar diverse forme de
manifestare a imaginației umane,
literară, artistică, dar și socială,
istorică, muzicală, cinematografică.

școala de Cercetare interculturală
a literaturilor central şi est
europene, creată de Horváth
Andor și continuată de Gyimesi Éva,

Număr cadre
universitare:

179

Număr de studenți
licență:

2025
Număr de
masteranzi:

303

Număr de
doctoranzi: peste

100

școala de limbi scandinave,
întemeiată de Sanda baciu în 1991,
s-a bucurat de atenţia Casei Regale
Norvegiene, decernându-i-se, în
anul 2003, Ordinul Norvegian Regal
de Merit în grad de Cavaler.

școala de lingvistică romanică,
întemeiată de Ligia Florea și
continuată de Liana Pop, Adriana
Papahagi și colegii ei, urmărește
două mari axe de cercetare: analiza
contrastivă a limbilor romanice
(franceza, italiana, spaniola,
româna) și analiza lingvistică şi
pragmatică a discursului.

Centrul de studii de Literatură
belgiană Francofonă și biblioteca
belgiană aferentă, întemeiate de
Rodica Pop, organizează un
program de master Littérature et
Civilisation – Dialogue interculturel
dans l’espace francophone și mai
multe programe internaționale de
cercetare și traducere.
Departamentul de limbi și
literaturi asiatice, condus de
Rodica Frențiu, asigură învățarea
limbilor din Orientul îndepărtat,
japoneza, chineza și coreeana.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 69

DECANUS

Facultatea de Istorie și Filosofie:
„Continuăm să aducem prestigiu UBB!”
Interviu cu prof. univ. dr. ovidiu Augustin GHITTA, decanul Facultății de Istorie și Filosofie
Anul înființării:

1957

Prodecani:
Prof. univ. dr. Rüsz-Fogarasi enikö,
Prof. univ. dr. Dan-eugen Raţiu,
Prof. univ. dr. ioan-Marius bucur

Departamentul de Istorie Antică
şi Arheologie –
Lect. univ. dr. Liliana Mateescu-suciu
Departamentul de Istorie Medievală,
Premodernă şi Istoria Artei –
Conf. univ. dr. ionuț virgil Costea
Departamentul de Istorie Modernă,
Arhivistică şi Etnologie –
Prof. univ. dr. sorin Mitu

Departamentul de Studii internaţionale şi
Istorie Contemporană –
Lect. univ. dr. Claudiu Marian
Departamentul de Istorie în limba
maghiară – Conf. univ. dr. Nagy Robert
Departamentul de Filosofie –
Prof. univ. dr. virgil Ciomoș

Departamentul de Filosofie
Premodernă şi Românească –
Prof. univ. dr. Marta Petreu-vartic

Departamentul de Filosofie
în Limba maghiară –
Conf. univ. dr. Demeter Marton attila
Număr cadre universitare:

82

Ați putea puncta câteva dintre
momentele importante din istoria
Facultății de Istorie-Filosofie din Cluj?
Ce figuri reprezentative de istorici și
filosofi au absolvit cursurile acestei
facultăți?

În structura Universităţii „v. babeş” (dar şi
în cea a Universităţii „bolyai”), formula
aceasta instituţională – a unei facultăţi de
Istorie şi Filosofie – apare în anul 1957, în
contextul reorganizărilor succesive
declanşate de regimul comunist în
învăţământul superior din România prin
Reforma din 1948. De atunci datează,
deci, denumirea facultăţii. Doi ani mai
târziu, prin unificarea celor două
universităţi existente în oraş (română şi
maghiară), a rămas o singură facultate de
Istorie şi Filosofie în Cluj.
După 1990, din Facultatea de Istorie şi
Filosofie – ce ajunsese să găzduiască şi alte
categorii de specialişti din domeniul mare
al disciplinelor socio-umane – s-au
desprins colectivele care au pus bazele
facultăţilor de Psihologie şi Ştiinţe ale
Educaţiei, de Ştiinţe Politice,
Administrative şi ale Comunicării şi de
Sociologie şi Asistenţă Socială. Astăzi
oferim programe de studiu (la nivel licenţă
şi master) şi în ştiinţe politice, relaţii
internaţionale şi studii europene, studii
culturale şi ştiinţe ale comunicării.
Cum a doua întrebare pe care mi-o puneţi
pare să se refere doar la absolvenții notorii
ai Facultăţii create în 1957, îi voi aminti,
dintre istorici, pe Nicolae Edroiu, Liviu
Maior, vasile vesa, Marius Porumb, Ioan
Piso, Mihai bărbulescu, Konrad Gündisch,
Ladislau Gyémánt, Kovács András, Nicolae
bocşan, Doru Radosav, vasile Puşcaş, IoanAurel Pop , iar dintre filosofi pe Andrei
Marga, Gáspar Tamás Miklós, vasile
Muscă, Liviu Zăpârţan, Egyed Péter, Marta
Petreu, Aurel Codoban. Dintre cei formaţi

70 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

anterior la Universitatea din Cluj ar fi de
menţionat, totuşi, nume precum
Constantin Daicoviciu, David Prodan,
Francisc Pall, Ştefan Pascu, I. Tóth Zoltán,
virgil vătăşianu, Liviu Rusu, bodor András,
Imreh István, Camil Mureşanu, Hadrian
Daicoviciu, Pompiliu Teodor.
Este impresionant: asigurați cursuri în
cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie,
în limbile română, maghiară şi engleză
la cele 10 specializări la nivel licenţă
(3 ani) şi 17 programe de masterat 
(2 ani), şi în 3 domenii (Istorie, Filosofie
şi Relaţii internaţionale şi studii
europene) la nivel doctorat. Cum s-a
păstrat interesul pentru studiul unor
științe umaniste esențiale, precum
istoria și filosofia, în contexul unei
societăți tot mai grăbite, mai
materialiste și obsedate de profit?

E îmbucurător că interesul s-a menţinut,
dovadă ocuparea an de an a locurilor
scoase la admitere pentru atari domenii
majore. Aceasta denotă, cred, că dorinţa
de a studia istoria şi filosofia nu este
conjuncturală, nu ţine de mode sau
tendinţe, ci răspunde unor nevoi umane
fireşti, de cunoaştere a trecutului, de
abordare reflexivă a realităţii, de ancorare
într-un orizont cultural larg, de clarificări
identitare. În fiecare promoţie de
absolvenţi de liceu au fost şi vor fi tineri
atraşi de studierea în ambianţă
universitară a acestor discipline.
Pe lângă misiunea sa primordială
educaţională, Facultatea de Istorie şi
Filosofie are şi o misiune de cercetare.
Cum vă desfășurați activitatea în
această direcție?

Cercetarea reprezintă o dimensiune
esenţială a muncii noastre. Ea generează

DECANUS 
nu doar cunoaştere, ci şi satisfacţii
profesionale şi prestigiu individual
şi instituţional. E de menţionat
existenţa în cadrul Facultăţii a unei
reţele de institute/centre de
cercetare, care indică marile arii
tematice pe care le aprofundăm
prin investigaţiile noastre: Institutul
de Preistorie şi Protoistorie,
Institutul de Studii Clasice, Centrul
de Studii Romane, Institutul de
Studii Central-Europene, Seminarul
de Antropologie Istorică, Institutul
de Istorie Orală, Institutul de
Iudaistică şi Istorie Evreiască „dr.
Moshe Carmilly”, Centrul de Studii
asupra Orientului Mijlociu şi
Mediteranei, Centrul de Filosofie
Antică şi Medievală, Centrul de
Filosofie Aplicată, Institutul ItaloRomân de Studii Istorice.
Prin colegi de-ai noştri, susţinem în
mod decisiv şi activitatea unor
centre aflate în subordinea directă
a rectoratului Universităţii
babeş-bolyai: Institutul de Istorie
Ecleziastică „Nicolae bocşan”,
Centrul de Studiere a Populaţiei şi
Trans.Script – Centrul de
Diplomatică şi Paleografie
Documentară Medievală. Proiectele
de cercetare ale acestor colective
sunt finanţate prin diferite tipuri de
granturi (naţionale şi
internaţionale), între care o
pondere tot mai importantă au
avut în ultimii ani fondurile oferite
prin competiţie internă de Ubb, din
resursele extrabugetare proprii.
Facultatea şi o parte din institutele
ei asigură apariţia unor prestigioase
periodice de specialitate, incluse în
baze de date internaţionale (bDI).
Ce ne puteți spune despre
programele şi acordurile
internaţionale în derulare?

Aş ţine să evidenţiez la acest
capitol acordurile instituţionale
parafate şi aflate în desfăşurare.
Facultatea are, pe de o parte, o
foarte bună implicare în derularea
programului Erasmus. Lista
partenerilor noştri din ţările UE

o problemă sensibilă: cum
vă situați la capitolul resurse
(personal didactic și
administrativ, finanțare bugetară
și extrabugetară – taxă,
granturi, consultanță, servicii
profesionale etc.)?

conţine 68 de poziţii (cu universităţi
din Germania, Franţa, Italia,
Austria, Olanda, Spania, Portugalia,
Cehia, Ungaria, Islanda, bulgaria şi
Slovenia), iar cea cu parteneri din
afara UE, 10 poziţii (Moldova,
China, Israel, Liban, Maroc, Serbia,
Tailanda, Ucraina, Tunisia).
Ne străduim să extindem an de an
şi reţeaua programului Erasmusplacement, prin care am stabilit
deocamdată legături cu instituţii
din Ungaria, Austria şi Cehia,
pentru stagii mai îndelungate de
practică studenţească. Pe de altă
parte, suntem parteneri în trei mari
reţele tematice finanţate prin
programul CEEPUS (alături de
universităţi din spaţiul central şi
sud-est european: Austria, Cehia,
Polonia, Slovacia, Slovenia, Croaţia,
Albania, bosnia-Herţegovina,
Macedonia de Nord, Serbia,
bulgaria), program ce susţine,
de asemenea, mobilităţi de tip
incoming şi outgoing pentru
studenţi şi profesori.

Număr de
studenți/licenţă:

944
la buget;

375
la taxă

Număr de
masteranzi:

312
la buget;

108
la taxă

Număr de
doctoranzi:

196
la buget;

40
la taxă

Simplu spus, cu toate că problema
e foarte complicată, încercăm să
facem faţă situaţiei, în condiţiile
subfinanţării cronice a
învăţământului superior din
România. Depunem anual eforturi
să păstrăm un raport cât mai
echilibrat între venituri şi cheltuieli,
nu întotdeauna însă încununate de
succes. Adaptăm la realităţi politica
de personal şi plata lunară a unor
activităţi, fără a periclita, sperăm,
calitatea programelor didactice şi
procesul de întinerire a resursei
umane. La creşterea veniturilor
extrabugetare ale Facultăţii a
contribuit substanţial în anii din
urmă oferta noastră de cursuri
postuniversitare şi extinderea celei
de programe în regim ID
(învăţământ la distanţă).
Cum se situează Facultatea de
Istorie-Filozofie în interiorul UBB
în acest an centenar? Cum a
evoluat și care sunt perspectivele?

Continuăm să fim o facultate ce
aduce prestigiu Ubb, atât prin
valoarea şi relevanţa producţiei
ştiinţifice proprii, cât şi prin
calitatea actului didactic. Ne
străduim, aşadar, să fim la
înălţimea tradiţiei noastre, dar şi
adaptaţi la dinamica ideilor şi a
modelelor de acţiune culturală din
lumea contemporană. E o
satisfacţie să fim părtaşi la un
asemenea moment aniversar, ce ne
oferă nu doar un prilej de
meditaţie, ci şi ocazia de a vorbi în
comunitatea academică din care
facem parte – şi dincolo de
hotarele ei – despre procesul
declanşat de evenimentele
petrecute la Cluj acum un veac.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 71

DECANUS

„Specializarea în antropologie din cadrul
Facultății de Sociologie este cea mai rară
și cu cei mai puțini studenți în țară!”
Interviu cu conf. univ. dr. Paul Teodor HăRăGUș, decanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială

anul înființării:

2002

Prodecani:
Conf. univ. dr. tivadar Magyari,
Lect. univ. dr. anca simionca
Departament de Sociologie –
Lect. univ. dr. Cristina Raț

Departament Sociologie și Asistență
Socială (linia maghiară) Conf. univ. dr. valer veres
Departament Asistență Socială Conf. univ. dr. ana Cristina baciu
Număr de studenți:

1065
(din care

200
la ID)

Număr cadre universitare:

48

Număr de masteranzi:

355

Număr de doctoranzi:

44

Când a fost înființată Facultatea de
Sociologie și Asistență Socială? Putem
vorbi despre un istoric al acesteia?

În tradiția austro-ungară, din punct de
vedere instituțional, învățământul
universitar și cercetarea sociologică se
desfășurau în facultățile de Drept. Figuri
centrale ale sociologiei austriece și
maghiare au predat la Universitatea din
Cluj încă din 1899 diferite tipuri de cursuri
de științe sociale în cadrul disciplinelor
legale. De acest mediu universitar Clujean
este legată formarea asociației
profesionale a sociologilor, vorbitori în
limba maghiară, numită Societatea pentru
Științe Sociale (Társadalomtudományi
Társaság), și apariția revistei de sociologie
Secolul 20 (Huszadik Század).
Învățământul sociologic a fost reluat
în Cluj în 1921, odată cu redeschiderea în
limba română a Universității din
Cluj. Generația interbelică s-a format cu
precădere în universitățile germane și
franceze, orientându-și interesul mai ales
către domeniul sociologiei culturii, care, în
această tradiție, se afla în dialog cu
cercetările de sociografie ale satelor,
dar și ale mediilor muncitorești. Au apărut
numeroase publicații, atât în limba
română, cât și în limba maghiară, în
revistele culturale din Cluj.
După 1948, generația interbelică este
treptat marginalizată și exclusă, însă
cercetarea sociologică nu a dispărut,
ci s-a transformat într-o nouă generație
postbelică de sociologi marxiști, care s-a
grupat în jurul catedrelor de economie
politică, în Universitatea Bolyai, de limbă
maghiară, și Universitatea Babeș, de
limbă română. În 1959, cele două

72 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

departamente au fuzionat, întărind
tradiția studiilor legate de procesele de
muncă, monografii urbane și sociologie
rurală.
În urma recunoașterii sociologiei ca
disciplină, în 1967 s-a deschis în
Universitatea babeș-bolyai un Laborator
de sociologie în care cercetarea și
învățământul au fost reorganizate în jurul
unor figuri care se specializează în această
disciplină. Ca parte a deschiderii
economice a României, cercetătorii și
cadrele acestui laborator au participat la
stagii în universitățile occidentale,
care le-au permis să participe la fluxul
global de idei.
După 1990, s-a reînființat Catedra de
Sociologie în cadrul Facultății de Filosofie
și Istorie, însă de data aceasta prin
înființarea unei noi linii de studiu, cu o
programă completă de pregătire
sociologică, și nu doar ca o specializare.
În 1990 s-a format un colegiu și, ulterior,
în 1991 o linie de specializare în asistență
socială în cadrul catedrei de sociologie.
În 1994, linia de specializare a devenit o
catedră autonomă. Cele două catedre au
format în 2001 o facultate distinctă
de Sociologie și de Asistență socială (HG
nr. 410/2002 stabilește acest lucru).
De asemenea, se formează două linii
distincte de studii: de limbă română și de
limbă maghiară.
După 2008, facultatea a trecut prin câteva
reorganizări importante, angajând noi
cadre de cercetare și predare, reorientând
agendele de cercetare. Din 2011,
Departamentul de Sociologie oferă o
specializare de Resurse umane, alături de
cea de sociologie și antropologie. Linia
maghiară a devenit un departament

DECANUS 
separat, alături de sociologie și
asistență socială. Specializarea de
Resurse umane a devenit posibilă
și în limba maghiară.

pentru beneficiul studenților săi și
al activității de cercetare, în
numele interdisciplinarității,
pluralității de viziuni și deschiderii.

Cât se știe în societatea
românească, dar și pe plan
regional despre sociologie,
ca știință, ca specializare
de studiat?

Pe lângă activitatea universitară
curentă, desfășurați și o serie
de activități cu și pentru liceeni,
viitorii cursanți ai Facultății.
Ce faceți, la modul concret,
în acest sens?

După 1990, sociologia intră în
atenția societății mai ales prin
cercetările de teren conduse în
preajma perioadelor electorale, dar
și prin alte cercetări de teren ce fac
ca „omul cu chestionarul” să fie
observat și recunoscut. Anii ʼ90
aduc însă în atenția opiniei publice
și o mulțime de probleme sociale și
fac cunoscută și categoria
profesională a asistenților sociali ce
trebuie să rezolve aceste probleme.
Probabil că la nivelul opiniei publice
nu este clar care sunt temele de
studiu ale acestor științe sociale
sau care este specificul
metodologiilor de cercetare.
Din 2004, Facultatea oferă
şi specializare în domeniul
antropologiei, iar din 2010
şi în domeniul resurselor umane.
Mai există astfel de specializări
în țară?

Cele două specializări de care
amintiți reprezintă două profesii
asociate sociologiei, dar cu două
destine distincte: program de
licență în antropologie mai există
doar la Universitatea bucurești,
ceea ce face ca această specializare
să fie cea mai rară și cu cei mai
puțini studenți în țară; resursele
umane reprezintă o specializare
mult mai nouă, care este prezentă
la toate facultățile de științe sociale
din România și este preferata
absolvenților de liceu în ultimii ani.
Care este misiunea asumată
a Facultății și ce principii
organizatorice completează
această misiune?

Misiunea Facultății de Sociologie și
Asistență Socială acoperă câteva
domenii importante pentru noi:
desfășurarea cercetării științifice
fundamentale și aplicate se face
prin angajarea întregii comunități
științifice; încurajează diversitatea
stilurilor de gândire și a metodelor
de cercetare specifice fiecărui
domeniu, a gândirii critice, dar și a
caracterului plurilingvistic,
intercultural și multiconfesional;
susține noile generații de cadre
didactice și cercetători; stimulează
valorile democratice, incluziunea
socială și egalitatea de șanse;
susține participarea membrilor
comunității la viața acesteia și
angajarea lor în sfera publică.
Cum încercăm să facem aceste
lucruri? Prin consultare,
transparența și decizia democratică
în toate corpurile reprezentative
ale Facultății; adică prin înțelegerea
Facultății ca întreg, prin cooperare
și solidaritate în interiorul său, și
prin deschiderea Facultății către
colaborare cu alte departamente și
unități de cercetare din
Universitate și din spațiul public,

Probabil că implicarea Facultății în
viața școlară nu este așa de
importantă precum în cazul altor
specializări din Universitate; cu
excepția unui curs de sociologie
opțional, nu există o materie care
să ducă direct la specializările
noastre. Însă Facultatea este
implicată în viața comunității, așa
că, cel mai adesea, elevii pot intra
în contact cu studenții de la
specializarea Asistență Socială care
își fac practica profesională în
mediul școlar.

„Noi considerăm
că Facultatea
are cu ce să se
mândrească
după scurta ei
experiență de
viață (anul viitor
vom putea
serba majoratul
ei): este una din
cele mai bune
facultăți de
profil din țară,
specializările ei
sunt recunoscute și căutate,
cadrele didactice (angajate,
dar și asociate)
sunt printre cei
mai buni
specialiști în
domeniile lor.”

Cum se situează Facultatea
de Sociologie și Asistență
Socială în interiorul UBB în acest
an centenar? Cum a evoluat și
care sunt perspectivele?

Noi considerăm că Facultatea are
cu ce să se mândrească după
scurta ei experiență de viață
(anul viitor vom putea serba
majoratul ei): este una din cele
mai bune facultăți de profil din
țară, specializările ei sunt
recunoscute
și căutate, cadrele didactice
(angajate, dar și asociate) sunt
printre cei mai buni specialiști în
domeniile lor. Este destul de mare
pentru a acoperi o multitudine de
probleme și specializări, dar este și
dinamică, deschizând specializări
noi și propunând noi domenii de
specializare în sistemul universitar
românesc (de exemplu, profesia de
data scientist). În acest sens,
Facultatea este perfect integrată
nevoilor Universității babeș-bolyai
de cercetare, dezvoltare și inovare.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 73

DECANUS

„Facultatea de Psihologie și științe ale Educației
este a doua ca mărime la nivelul UBB
și cea mai mare facultate de profil din țară”
Interviu cu prof. univ. dr. Nicolae Adrian oPRE, decanul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației

anul înființării

1997
Prodecani:
Prof. univ. dr. Călin Felezeu,
Conf. univ. dr. Rita Foris-Ferenczi,
Conf. univ. dr. adina Glava,
Lector univ. dr. silviu Matu
Departamentul Psihologie –
Prof. univ. dr. Oana benga

Departament Psihologie Clinică
și Psihoterapie – Prof. univ. dr.
anca Dobrean

Departament Psihologie Aplicată –
Lector univ. dr. eniko batiz

Departament Psihopedagogie Specială –
Prof. univ. dr. adrian Rosan
Departament Științe ale Educației –
Prof. univ. dr. ion albulescu

Departament Pedagogie și Didactică
Aplicată – Conf. univ. dr. imre Pentek
Departamentul Didactica Științelor
Exacte – Prof. univ. dr. Liliana Ciascai
Departamentul Didactica Științelor
Socio-Umane – Conf. univ. dr.
Cosmin Prodea

Departamentul Pedagogie și Didactică
în limba germană –
Conf. univ. dr. Mirona stănescu

Ați putea puncta câteva dintre
momentele importante din istoria
Facultății de Psihologie și științe ale
Educației din Cluj? Există absolvenți
care s-au distins în cariera lor profesională pe plan național sau global?

Învățământul superior în domeniul
psihologiei și pedagogiei a debutat în anul
1919, odată cu înființarea Universității
„Daciei Superioare” la Cluj. Titularul de
atunci al catedrei de psihologie, Florian
Ștefănescu-Goangă, o personalitate
științifică marcantă a vremii, s-a format la
Institutul de Psihologie al lui w. wundt în
Leipzig, Germania. Florian
Ștefănescu-Goangă a fost primul profesor
universitar din România specializat strict în
psihologie, care a achiziționat aparatură
similară marilor laboratoare existente la
acea dată în centre deja consacrate în
lume şi a întemeiat o mare bibliotecă de
psihologie. Urmând modelul german,
Ștefănescu-Goangă a avut inițiativa de a
crea în 1922, la Cluj, Institutul de
Psihologie experimentală, comparată și
aplicată, cel dintâi institut de acest fel din
România. Pe această cale s-a consolidat
caracterul experimentalist al psihologiei în
ţara noastră. Acest institut a cunoscut o
dezvoltare de excepție în perioada
interbelică datorită colectivului didactic și
de cercetare valoros (N. Mărgineanu, Al.
Roşca, D. Todoran, L. Rusu, A. Chircev, D.
Salade, S. Cupcea și alții), dezvoltându-se
câteva domenii importante ale psihologiei
experimentale și aplicate: psihologia
persoanei, psihologie industrială, selecție
și orientare profesională, psihologie
judiciară, psihologie școlară.

74 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

Se știe că perioada comunistă a
împins psihologia într-un sever con de
umbră, care a culminat cu desființarea
secțiilor de psihologie din universități
între anii 1977-1989. Cât de mult a fost
resimțită această „sincopă” în
activitatea UBB?

În perioada postbelică, în pofida unor
restricții impuse de regimul comunist,
pedagogia clujeană a reușit să se afirme în
continuare, catedra fiind condusă de
personalități marcante, precum prof. dr.
Dumitru Salade și prof. dr. Miron Ionescu.
Din păcate, pentru psihologie și
psihopedagogie specială lucrurile au stat
puţin diferit. În anii dictaturii comuniste,
tot ceea ce s-a clădit cu trudă în două
decenii şi jumătate s-a pierdut în circa 2-3
ani (1948-1951). Reforma comunistă a
învățământului din 1948, făcută după
model sovietic, a împins psihologia într-un
sever con de umbră. Desfiinţarea
Institutului de Psihologie cu pierderea
clădirii, încetarea apariției Revistei de
Psihologie, desființarea oficiului de
editură, reducerea efectivului catedrei la
4-5 membri au avut un impact negativ
asupra dezvoltării ascendente a
psihologiei clujene. Oprimarea domeniului
a culminat cu desființarea secției de
Psihologie între 1977-1989.
În 1990 s-a reînfiinţat Secţia şi Catedra de
Psihologie a Universităţii babeş-bolyai, în
jurul prof. Ioan Radu (şef catedră: 19901995), care a reuşit să coaguleze în jurul
său un colectiv valoros de psihologi şi să
imprime standarde înalte de performanţă
ştiinţifică. S-au făcut eforturi uriaşe pentru
a recupera în cercetare şi în activitatea

DECANUS 
didactică anii pierduţi, astfel încât,
în scurt timp, Școala de psihologie
clujeană s-a reafirmat în plan
naţional şi internaţional ca o şcoală
de psihologie cognitivă aplicată de
înaltă reputaţie ştiinţifică,
reflectată în publicaţii, cercetări,
proiecte, colaborări internaţionale.
Scurt spus, Catedra de Psihologie
postdecembristă și mai apoi cele
două departamente emergente
s-au dezvoltat continuu, făcând ca
psihologia clujeană să ajungă cea
mai prestigioasă din țară,
ridicându-se în același timp la
standardele științifice și didactice
internaționale.
În ce domenii de activitate se cer
în ultimii ani cu precădere astfel
de profesioniști?

Câmpul expertizei și practicii
psihopedagogice evoluează
constant. Desigur, există o
permanentă nevoie de psihologi,
pedagogi și psihopedagogi alături
de cadre didactice bine pregătite în
domeniul de specialitate.
Spre exemplu, în prezent,
dezvoltarea psihologiei se face pe
domenii de specializare (ex.: clinic,
educaţional/şcolar, munciiorganizaţional, judiciar etc). Similar
cu alte țări, specializările de
psiholog clinician, consilier
psihologic şi/sau psihoterapeut
sunt cele mai des întâlnite
specializări, indiferent de domeniul
în care psihologii își desfășoară
activitatea. O cerere foarte mare
există și în domeniul resurselor
umane și al sănătății
organizaționale, unde psihologii
specialiști sunt tot mai mult căutați.
În ceea ce privește domeniul
educațional, este tot mai evidentă
nevoia de specialiști în domeniul
consilierii psiho-educaționale,
școlare, vocaționale și
psihopedagogice a elevilor,
profesorilor și familiilor. Nevoia de
specialiști în consiliere școlară este
în creștere și este din ce în ce mai
frecvent afirmată.

Cum se situează Facultatea de
Psihologie și științe ale Educației
în interiorul UBB în acest an
centenar? Cum a evoluat și care
sunt perspectivele?

Facultatea de Psihologie și Științe
ale Educației abordează prin
programe de studiu de nivel
licență, master, doctorat și
postuniversitar două domenii cheie
ale cunoașterii: Psihologia și
Științele Educației. Marcăm anul
acesta Centenarul abordării
științifice a acestor domenii la
Universitatea din Cluj-Napoca.
Facultatea se impune la nivelul
Ubb prin numărul mare de
studenți înscriși la toate nivelurile
de studiu, fiind a doua ca mărime
la nivelul Universității și cea mai
mare facultate de profil din țară.
De asemenea, Facultatea se
remarcă prin complexitate,
asigurând specializări de nivel
licență în patru câmpuri de
cunoaștere: psihologie,
psihopedagogie specială,
pedagogie și pedagogia
învățământului primar și preșcolar,
ofertând 18 programe masterale și
gestionând activități de cercetare
și studiu în cadrul a patru școli

Număr de studenți
licență:

4184
Număr cadre
didactice
universitare și
cercetători:

133

cadre didactice și

3

cercetători

Număr de studenți
masteranzi:

1109

Număr de studenți
doctoranzi:

107

doctoranzi români
și

32

de

doctoranzi străini

doctorale. Programele de formare
se ofertează în trei limbi de studiu:
română, maghiară și germană, o
parte dintre programe fiind oferite
și în cadrul celor șapte extensii
universitare ale Facultății la Târgu
Mureș, Năsăud, Sighetu
Marmației, Odorheiu Secuiesc,
Satu Mare și Târgu Secuiesc.
Specialiștii facultății noastre au
contribuit la crearea unor structuri
avansate de cercetare, precum
Institutul Internațional de Studii
Avansate de Psihoterapie și
Sănătate Mintală Aplicată,
Institutul de Psihologie, Institutul
Feuerstein, Centrul C.A.T.A. de
asistență în domeniul tehnologiilor
de acces pentru persoane cu
deficiențe de vedere etc.
Facultatea oferă expertiză și
servicii cu impact la nivelul întregii
Universități. Astfel, Departamentul
pentru Pregătirea Personalului
Didactic, o structură care
gestionează formarea inițială și
continuă prin gradele didactice II și
I a profesorilor de diferite
specialități, se află într-o
permanentă colaborare cu toate
facultățile Universității și implică
un număr foarte mare dintre
studenții diferitelor facultăți în
programul de formare
psihopedagogică de nivel I și II.
Prin centrele specializate deservite
de Facultate: Centrul Student
Expert, Centrul de Inovare în
Predare și Învățare, Clinica
Universitară de Psihologie
„babeş-bolyai – PsyTech”, biroul
pentru Studenți cu Dizabilități,
facultatea noastră oferă servicii de
consiliere, adaptare curriculară și
dezvoltare profesională tuturor
studenților și cadrelor didactice din
Universitatea babeș-bolyai.
Apreciem că evoluția Facultății
de Psihologie și Științele Educației
a fost una rapidă și relevantă în
raport cu evoluția problematicii
de cercetare și acțiune din
domeniile de specialitate
deservite: Psihologia și Științele
Educației.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 75

DECANUS

„Facultatea de științe Economice
și Gestiunea Afacerilor este
cea mai mare facultate a UBB”
Interviu cu conf. univ. dr. Răzvan valentin MUstaȚĂ,
decanul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
anul înființării:

1920

Prodecani:
Prof. univ. dr. Mihaela Drăgan,
Conf. univ. dr. Ovidiu ioan Moisescu,
Conf. univ. dr. victor Octavian
Müller, Prof. univ. dr. Codruța Luminița
Osoian, Prof. univ. dr. szász Levente
Departamentul
de Contabilitate și Audit –
Conf. univ. dr. alexandra Muțiu

Departamentul de Economie Politică –
Conf. univ. dr. elena Dana bako
Departamentul de Finanţe –
Prof. univ. dr. Cristina Ciumaș
Departamentul de
Informatică Economică –
Lect. univ. dr. Cristian bologa

Departamentul de Limbi Moderne
şi Comunicare în Afaceri –
Lect. univ. dr. veronica Diana Micle
Departamentul de Marketing –
Prof. univ. dr. Ciprian Marcel Pop

Departamentul de Management –
Prof. univ. dr. Răzvan Liviu Nistor
Departamentul de Statistică,
Previziuni, Matematică –
Prof. univ. dr. Paula Curt

Departamentul Ştiinţe Economice
şi Gestiunea Afacerilor
în Limba Maghiară – Conf. univ. dr.
annamaria Dezsi-beniovszky
Departamentul Ştiinţe Economice
şi Gestiunea Afacerilor
în Limba Germană –
Conf. univ. dr. Mădălina Păcurar
Departamentul Administrarea
Afacerilor, Sfântu Gheorghe –
Lect. univ. dr. Monika Foszto

La scurtă vreme după înfiinţarea
Universităţii actuale din Cluj, în
noiembrie 1920, se înfiinţa la Cluj
prima instituţie de învăţământ
economic românesc din Transilvania:
Academia Comercială, care peste doi
ani îşi va schimba denumirea în
Academia de Înalte Studii Comerciale
şi Industriale. Câte facultăți se pot
mândri că aproape împlinesc
Centenarul odată cu Universitatea?

În perioada 1920-1950, Academia
Comercială din Cluj a activat cu denumiri
diverse, care au reflectat situația politică a
Transilvaniei din acele timpuri. Astfel, din
1920 și până în 1922, noua instituție de
învățământ superior economic în limba
română de la Cluj a purtat denumirea de
Academia Comercială din Cluj, păstrând
astfel denumirea academiei similare
maghiare, al cărei patrimoniu cultural și
material l-a preluat în 1920. Începând cu
1922, instituția a primit denumirea de
Academia de Înalte Studii Comerciale și
industriale (1922-1930), apoi Academia de
Înalte Studii Comerciale și industriale
Regele Carol al ii-lea din Cluj (1931-1940),
Academia de Înalte Studii Comerciale și
industriale Regele Mihai i din Cluj (19401948; cu sediul la Brașov), iar în final
institutul de Științe Economice și Planificare
(1948-1950, fiind transferat apoi la Iași).
Având în vedere toate aceste realități
istorice, precum și evoluția Facultății
noastre în complexitatea și integralitatea
ei, putem considera că ne regăsim printre
acele facultăți ale Universității
babeș-bolyai, dar și din România care au
un trecut cu adevărat impresionant.

76 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

Cu toate acestea, au existat perioade
în care activitatea Facultății fie a fost
mutată în alt oraș, fie a fost
suspendată. Când s-a produs
„renașterea” Facultății?

În 1940, ca urmare a revizuirii teritoriale a
Transilvaniei, impuse prin Arbitrajul-dictat
de la viena, AISCI Cluj se mută forțat la
brașov, fiind singurul oraș transilvan unde
Academia putea să își mute sediul, având
în vedere că Universitatea din Cluj se mută
la Sibiu și Timișoara. Academia Comercială
își desfășoară activitatea la brașov, fără a
mai reveni sub această structură la Cluj. În
perioada 1945-1959, învățământul
economic superior s-a desfășurat și la Cluj,
în cadrul Universității bolyai Janos, la
nivelul Facultății de Științe Juridice și
Economice. După anul 1950, în cadrul
Universității victor babeș a existat o
Catedră de Economie Politică,
subordonată administrativ direct
Rectoratului Universității, care mai apoi a
fost inclusă în cadrul Facultății de IstorieFilosofie.
Reactivarea studiilor economice
superioare în limba română la Cluj s-a
realizat în deplinătatea și completitudinea
lor prin înființarea în anul 1961 a Facultății
de Științe Economice în cadrul Universității
babeș-bolyai.
Cum au schimbat lucrurile
evenimentele din 1989?
Care a fost dinamica Facultății în
privința numărului de studenți,
specializări, bază materială, cercetare
științifică, colaborări naționale
și internaționale?

DECANUS 
Nnumărul studenților a fluctuat
semnificativ în timp, cu implicații
asupra structurii Facultății noastre.
În 1920, AISCI Cluj a avut 35 de
studenți, iar în 1948 se apropia de
1.600 studenți. Mai apoi, în anul
universitar 1962-1963 Facultatea
noastră avea aproximativ 450
studenți, iar înainte de Revoluția din
1989 cifra de școlarizare se apropia
de 2.000 de studenți. Anul
universitar 2007-2008 a fost anul în
care Facultatea noastră a atins un
număr impresionant de studenți:
aproape 13.000. După o scădere a
numărului de studenți înmatriculați,
până aproape la jumătate în
următorii 6-7 ani, Facultatea noastră
se pregătește să își deschidă porțile
noului an universitar, 2019-2020,
pentru aproape 9.000 de studenți.
În prezent, structura Facultății este
definită de cele 11 departamente
existente și de către Școala
Doctorală de Științe Economice și
Gestiunea Afacerilor, în cadrul
căreia se desfășoară studiile
doctorale. De asemenea, Facultatea
are două extensii universitare în
Transilvania, la Sighetu Marmației,
respectiv la Sfântu Gheorghe.

Roșca, Country Manager, C&A Moda
Retail, Ovidiu Ghiman, Director
executiv comercial, Telekom
România, Mihai Copaciu, Director
Adjunct, Direcția Modelare și
Prognoze Macroeconomice, Banca
Națională a României, Cosmin Ilut,
Associate Professor of Economics,
Duke University. Evident, lista
necesită o actualizare permanentă.

Care sunt cele mai importante
nume din domeniul economic
care se revendică drept
absolvenți ai Facultății dvs.?

Care este stadiul cooperării pe
plan european și internațional al
Facultății cu alte facultăți
similare din lume?

Este realmente o provocare să
întocmim o astfel de listă, însă
dintotdeauna Facultatea noastră a
avut absolvenți deosebiți, care au
contribuit determinant la
dezvoltarea organizațiilor din care
au făcut sau încă mai fac parte. Dacă
ar fi totuși să facem o asemenea
listă, nu am putea să nu
menționăm, într-o ordine pur
aleatorie, pe Ionuț Ardeleanu,
Director General, Auchan România,
Luminița Runcan, Leontin Toderici
și Mihaela Nădășan, Deputy CEo,
Banca Transilvania, Daniela Secară,
Managing Director, BT Capital
Partners, bianca Grama, Country
Manager, Marionnaud, Cătălin

La această dată, studiile economice
din cadrul Facultății de Științe
Economice și Gestiunea Afacerilor
de la Cluj sunt recunoscute la nivel
internațional prin două acreditări
internaționale (CIMA și ACCA) și
printr-un Memorandum de
colaborare cu o universitate de top
americană (University of North
Carolina at Chapel Hill).
Ca urmare a inițiativei avute, la
nivelul Școlii clujene de științe
economice s-a format comunitatea
cercetătorilor români din mediul
academic din afara României,
denumită generic Comunitatea
ERMAS. Această comunitate
reunește cei mai prestigioși

economiști români care activează
în instituții academice sau instituții
financiare din țară, dar mai ales
din afara acesteia, și se întâlnește
anual în cadrul conferinței ERMAS,
organizată o dată la doi ani la Cluj,
respectiv într-un alt centru
universitar important al României.
Laureatul premiului Nobel pentru
Economie (2007), profesorul Erik
Maskin, Harvard University (pentru
contribuția sa remarcabilă la
dezvoltarea teoriei jocurilor și a
designului mecanismelor), și
profesorul Xavier Sala-i-Martin,
Columbia University (pentru
contribuția remarcabilă în
domeniul creșterii economice și
convergenței, sărăciei și inegalității
veniturilor), au calitatea de Doctor
Honoris Causa al Universității
babeș-bolyai, la propunerea Școlii
clujene de științe economice.

Număr total de
studenți:

8430

Număr de studenți
nivel licență:

6493

Număr de studenți
masteranzi:

1853

Număr de studenți
doctoranzi:

84

Număr cadre
universitare
titulare:

205

Cum se situează FSEGA
în interiorul UBB în acest an
centenar? Care sunt
perspectivele pe termen scurt
și mediu?

În acest an universitar, al celebrării
a 100 de ani de învățământ
superior în limba română la Cluj,
Facultatea de Științe Economice și
Gestiunea Afacerilor este cea mai
mare facultate a Ubb, aproximativ
20% din studenții Universității fiind
studenți ai Facultății noastre. Prin
activitatea de cercetare pe care o
desfășurăm și rezultatele obținute
în domeniul cercetării științifice ne
propunem să contribuim cât mai
mult la prestigiul și recunoașterea
internaționale ale Universității
babeș-bolyai.
Practic, ne-am propus să
transpunem în realitate viziunea și
misiunea pe care ni le-am asumat,
orientându-ne în permanență spre
performanță și excelență, în tot
ceea ce facem. Mai mult de atât,
ne pregătim cum se cuvine pentru
Centenarul studiilor economice în
limba română, aici în inima
Transilvaniei.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 77

DECANUS

„Cercetarea și predarea europenisticii
ating cotele performaței la Cluj”
Interviu cu prof. univ. dr. Nicolae PăUN, decanul Facultății de Studii Europene

anul înființării:

1993

Prodecani:
Conf. univ. dr. Georgiana Ciceo,
Conf. univ. dr. Mircea Maniu,
Conf. univ. dr. adrian Corpădean

Departamentul de Studii Europene
și Guvernanță –
Conf. univ. dr. Nicoleta Racolța Paina
Departamentul de Relații
Internaționale și Studii Germane –
Conf. univ. dr. Laura Herța
Număr de studenți:

866

Număr cadre universitare:

47

Număr de masteranzi:

341

Număr de doctoranzi:

83

Vorbim despre una dintre cele mai
tinere facultăți din structura
Universității Babeș-Bolyai. Când a fost
înființată și care au fost pașii cei mai
importanți din evoluția acesteia?

Facultatea de Studii Europene (FSE) și-a
început activitatea sub numele de Școala de
Înalte Studii Europene Comparative, în anul
universitar 1993-1994, iar în mai 1995 a
adoptat denumirea actuală. Singura
facultate de profil din Europa centralrăsăriteană, FSE a fost creată prin
intermediul unui proiect Tempus, susținut
de Comisia Europeană, în cadrul unui
consorțiu universitar european, cu
participanți precum Université Libre de
bruxelles, Otto-von-Guericke-Universität
Magdeburg, Università Cattolica del Sacro
Cuore Milano, Università degli Studi di
Milano, Utrecht University, Università degli
Studi di Pisa și Sussex European Institute.
Perspectiva transdisciplinară oferită a plasat
Școala de cercetare de la Facultatea de
Studii Europene în finala competiției pentru
premiul Hannah Arendt, în 1998, și a
validat-o prin numeroasele granturi
obținute, cu finanțare națională și
internațională.
În anul 2001, România a devenit eligibilă
pentru finanțare în Programul Jean Monnet,
iar Comisia Europeană a selectat Facultatea
de Studii Europene pentru o Catedră Jean
Monnet dedicată extinderii UE,
implementată în perioada 2001-2004,
urmată de un Modul Jean Monnet pentru
studiul mediului de afaceri european între
anii 2003-2006. Totodată, Facultatea de
Studii Europene a acreditat primul Centru
de Performanță Jean Monnet din România
(2004-2009), în domeniul construcției
europene, iar începând din anul 2008
aceasta găzduiește Centrul de Documentare
Europeană al Universității babeș-bolyai.

78 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

Cum este organizată Facultatea? Există
facultăți de același gen în alte centre
universitare din România? Dar în
regiunea est și sud est-europeană?

Facultatea este organizată în două
departamente, Departamentul de Studii
Europene și Guvernanță și Departamentul de
Relații Internaționale și Studii Germane,
cărora li se adaugă Școala Doctorală
„Paradigma Europeană” și Institutul de
Cercetări Europene. Consiliul Profesoral și
consiliile celor două departamente sunt
direct implicate în managementul Facultății.
Activitățile studenților sunt susținute de
Societatea Studenților Europeniști, ONG cu
experiență în domeniul proiectelor europene.
Facultatea de Studii Europene este singura
de profil din Europa central-răsăriteană, la
nivel de structură licență, master și școală
doctorală. În alte țări, respectiv Polonia,
Cehia, Ungaria etc., sunt centre de studii
europene și relații internaționale axate fie pe
licență, fie pe programe de master. Datorită
complexității sale, Facultatea noastră este
singura din zonă integrată într-un consorțiu
internațional care include institute și facultăți
de prestigiu din domenii precum științele
politice, relațiile internaționale, integrarea
europeană și altele.
Prin însăși denumirea sa, Facultatea
este dedicată activităților desfășurate
la nivel exclusiv continental. Sunt
studiate, pentru comparație, și celelalte
modele de organizare și funcționare de
la nivel global?

Facultatea are un curriculum multidisciplinar
care transcende dimensiunea europeană a
proceselor de integrare – aspecte
economice, juridice, culturale etc. Spațiul
transatlantic prezintă un interes deosebit în
conceperea curriculumului și în cercetările

DECANUS 
internaționali. FSE a derulat un
număr important de proiecte de
cercetare cu finanțare europeană,
precum HISTCOM3, unul dintre cele
mai importante demersuri de
cercetare în domeniul istoriei
contemporane la nivel mondial,
coordonat de Universitatea din
Louvain.

colegilor, tema relațiilor UE-SUA fiind
implementată inclusiv prin
intermediul unui masterat de profil.
Dimensiunea comparativă se reflectă
și în cursuri care vizează spațiul asiatic
și cel african, accesul la acesta din
urmă fiind facilitat de găzduirea, de
către Facultatea noastră, a Institutului
de Studii Africane al Universității
babeș-bolyai.

Aveți încheiate acorduri
de dublă diplomă cu alte
facultăți din Europa?

Care sunt domeniile de activitate
care absorb cei mai mulți
absolvenți ai cursurilor
Facultății?

Din analizele efectuate alături de
comunitatea noastră de alumni,
constatăm că integrarea rapidă pe
piața muncii reprezintă unul dintre
atuurile majore ale absolvenților
Facultății de Studii Europene. Un
număr important se integrează în
domeniul administrativ, cu exemple
de cariere de succes în DG-urile
Comisiei Europene (inclusiv la nivel
Head of Unit), alte instituții și organe
ale UE, birouri (euro)parlamentare,
precum și în diplomație, sau în
administrația națională și locală.
Curriculumul bazat pe informații
comprehensive privind funcționarea
cadrului decizional comunitar, dar și
pe competențe de comunicare și
management, facilitează accesul la
aceste rute de carieră, dar le permite
absolvenților să opteze și pentru
spațiul privat/ONG. Cariere de succes
ale absolvenților noștri vizează și
companiile multinaționale, unde,
datorită competențelor manageriale
și a celor multilingve, aceștia ajung la
un nivel foarte bun de performanță.
În ce constă cercetarea științifică
derulată de Facultate?

Institutul de Cercetări Europene
reprezintă principala structură de
cercetare a Facultății de Studii
Europene. În cadrul acestuia, echipele
de cercetare alcătuite din cadre
didactice ale FSE și profesori de la
universitățile internaționale partenere
(Universități precum Strasbourg sau

Aix-en-Provence, dar și din zona
central-răsăriteană, din țări precum
Polonia și Ungaria), elaborează
proiecte de cercetare avansată,
diseminate prin intermediul
conferințelor și publicațiilor periodice
ale FSE. Temele de cercetare de
excelență ale FSE se încadrează în
domenii precum: managementul
diversității în procesul de integrare în
Europa central-răsăriteană,
dezvoltarea regională, politicile
comunitare, comunitățile și
frontierele, populismul și
euroscepticismul, sistemele politice
etc. Proiectele de cercetare ale
Facultății s-au concretizat în
conferințe internaționale de
prestigiu. Finanțarea activităților de
cercetare se realizează atât prin
fonduri proprii, cât și prin accesarea
unor programe cu finanțare
nerambursabilă, oferite de UEFISCDI
sau Comisia Europeană. Colectivele
de cercetare ale FSE gestionează trei
reviste internaționale, toate în
domeniul relațiilor internaționale –
studiilor europene: Studia Europaea
Modelling the New Europe și
Synergies Roumanie. Actele
conferințelor FSE se publică la
edituri europene de prestigiu,
precum Nomos și L’Harmattan,
pentru a se asigura vizibilitatea
contribuțiilor cercetătorilor, cadrelor
didactice și partenerilor

„Facultatea de
Studii Europene,
una dintre
Facultățile tinere
ale UBB,
și-a construit
o reputație
internațională
solidă în cei 26
de ani de
existență. În
cadrul UBB, ea
cultivă excelența
în cercetarea și
predarea
europenisticii,
pentru a genera
expertiza
necesară
gestionării
procesului
de integrare
europeană.”

În cei 26 de ani de europenistică în
România, Școala de la Cluj s-a validat
internațional, în consorțiile din care
face parte, și datorită programelor de
dublă diplomă cu Universitățile
Nottingham Trent, Padova, Münster
și Magdeburg (nivel licență), Paris
Marne-la-vallée, Paris Est-Créteil,
Essex, Saint-Étienne, Tomar și Napoli
(nivel master), cât și prin
numeroasele cotutele internaționale
la nivel doctoral. FSE implementează,
în prezent, două proiecte Erasmus
Mundus, aferente masteratelor de
Studii Politice Europene Comparate
(limba franceză, dublă diplomă) și,
respectiv, de Diplomație Culturală și
Relații Internaționale (limba engleză,
cvadruplă diplomă).
Cum se situează Facultatea
de științe Europene în cadrul
UBB în anul sărbătoririi
Centenarului său?

Facultatea de Studii Europene, una
dintre Facultățile tinere ale Ubb, și-a
construit o reputație internațională
solidă în cei 26 de ani de existență. În
cadrul Ubb, ea cultivă excelența în
cercetarea și predarea europenisticii,
pentru a genera expertiza necesară
gestionării procesului de integrare
europeană. Avem multe alte
argumente pe care le invocăm atunci
când afirmăm că Facultatea de Studii
Europene reprezintă un proiect de
succes, o Facultate adaptată
exigențelor unui segment esențial al
pieței, cu rezultate de excepție și
perspective pe măsură!

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 79

DECANUS

„Facultatea de Business
este cea mai internaționalizată
facultate de profil din România”
Interviu cu conf. univ. dr. Ioan Alin NISToR, decanul Facultății de business
anul înființării:

1994

Prodecan:
Prof. univ. dr. habilitat
Paula Ramona Răchișan

Departamentul business –
Prof. univ. dr. Cornelia Pop

Departamentul Servicii de
Ospitalitate – Conf. univ. dr.
Oana Gică
Număr de studenți:

1351

Număr cadre universitare:

28

Număr de masteranzi:

237

Număr de doctoranzi:

0

Facultatea de Business este prima
instituție de învățământ superior care
oferă studii în profilul de business din
România, fiind înființată în 1994 cu
ajutorul Nottingham Trent University,
Athens University of Economics and
Business și Technical University of
Lisbon. Cum s-a constituit acest sprijin?

Programele de administrarea afacerilor
existau de foarte mulți ani în străinătate, însă
înainte de 1989 în România au fost preluate
doar programe de studii direcționate către
meserii, acele programe clasice pe care
majoritatea facultăților de profil economic
din România încă le are. În anii ʼ90, odată cu
începerea primelor proiecte europene de
anvergură, au fost create consorții de
universități a căror menire era transferul de
cunoștințe către țările în curs de dezvoltare.
Astfel, cele trei universități menționate
anterior au creat un parteneriat și au decis să
dezvolte în România programe de
administrarea afacerilor, de business, pentru
că o societate modernă are nevoie de
oameni care să fie adaptabili, să fie dinamici.
La nivelul Universității babeș-bolyai s-a luat
decizia de a se crea prima facultate de
business din România, cu un corp profesoral
tânăr, format în universități din străinătate
(transferul de know-how de la universitățile
fondatoare jucând un rol esențial) și care să
dețină și o puternică experiență din mediul
privat. Astăzi, Facultatea de business
continuă linia directoare, fiind singura
facultate de business din România, iar
principiile care au stat la temelia Facultății
sunt respectate în continuare.
Prin programele pe care Facultatea de
business le-a introdus în România formăm
tineri capabili să se adapteze unui mediu de
afaceri tot mai dinamic, oferindu-le

80 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

cunoștințele necesare în domeniile fundamentale – finanțe, marketing, management,
contabilitate, tehnologia informației.
Care sunt programele de nivel
licență pe care le oferă Facultatea
de Business? Dar programele
de masterat?

În prezent, Facultatea de business oferă
cursuri în domeniul licență Administrarea
Afacerilor, specializările Administrarea
Afacerilor și Administrarea Afacerilor în
Servicii de Ospitalitate, în limbile română și
engleză, respectiv specializarea
Administrarea Afacerilor, în limba română,
extensia bistrița, iar în domeniul master
specializările sunt Administrarea Afacerilor și
Management Hotelier, în limba română,
precum și Administrarea Afacerilor
Internaționale și Administrarea Afacerilor în
Ospitalitate și Turism Internațional, în limba
engleză. Toate programele sunt concepute
cu o abordare unică şi inovatoare de
învăţare, care s-a dovedit că poate pregăti
oameni de afaceri cu spirit antreprenorial
dezvoltat şi cu abilitatea de a concura la un
nivel înalt de performanţă într-un mediu de
business aflat sub presiunea schimbărilor
rapide, a digitalizării și tehnologizării.
În ce domenii își încearcă ulterior șansa
angajării absolvenții Facultății dvs.?

Transferul cunoștințelor, formarea
aptitudinilor și abilităților necesare succesului
în afaceri și cooperarea cu partenerii din
mediul de business în procesul educațional și
de cercetare stau în centrul misiunii
Facultății. Absolvenții Facultății de business
au șansa de a activa atât în calitate de
antreprenori, cât și în calitate de angajați pe

DECANUS 

poziții de top în domenii și sectoare de afaceri
diverse (spre exemplu: IT, sectorul bancar,
industria ospitalității etc.). Facultatea de
business își pregătește studenții dintr-o
multiplă perspectivă (profesională și etică),
astfel încât să devină buni actori sociali pe o
piață competitivă.

Programele clasice formează specialiști într-o
meserie, dar de multe ori, cum bine știți, se
spune ca ceea ce se învață în facultate nu se
aplică în mediul de afaceri. Noi, la Facultatea
de business, încercăm să pregătim tineri în
toate domeniile care țin de business –
marketing, management, finanțe,
contabilitate.

Nu se suprapun în niciun fel cursurile
Facultății de Business cu cele ale altor
facultăți ce au profil asemănător
(științe economice, europene etc.)?

Care sunt principalele direcții
de colaborare cu alte centre universitare
din Europa și din lume?

Există în cadrul Universității babeș-bolyai din
Cluj-Napoca trei facultăți care oferă studii
universitare în domeniul economic, însă sunt
diferite deoarece fiecare specializare are
particularitățile sale, ceea ce determină o
diferențiere semnificativă între ele. De multe
ori suntem întrebați care sunt diferențele
dintre specializările noastre și cele ale altor
facultăți de profil economic. Răspunsul la
această întrebare, precum și la întrebarea
dumneavoastră, stă chiar în raționamentul
creării Facultății de business. Programele
noastre sunt fundamental diferite față de cele
ale colegilor de la Facultatea de Științe
Economice și Gestiunea Afacerilor. Programele
noastre, Administrarea Afacerilor și
Administrarea Afacerilor în Servicii de
Ospitalitate, formează tineri dinamici capabili
să se plieze pe o piață a forței de muncă tot
mai schimbătoare. Multe dintre profesiile pe
care le vedem astăzi nu vor mai exista peste
câțiva ani; de aceea, noi credem că este
necesar ca un tânăr să fie bine pregătit
profesional și capabil de a se reorienta.

Facultatea de business este cea mai
internaționalizată facultate de profil din
România. Internaționalizarea a fost un element
cheie în dezvoltarea Facultății, nu uitați că a
fost fondată de trei universități prestigioase
din străinătate. Facultatea de business este
singura facultate de profil economic din
România care deține o acreditare academică
internațională primită de la Network of
International business School. Totodată,
suntem membri ai celei mai mari și
prestigioase rețele de universități de economie
și business din lume – Association to Advance
Collegiate Schools of business (AACSb). Pe
lângă aceste lucruri, ne putem mândri cu
parteneriate de dublă diplomă cu universități
din Marea britanie, Statele Unite ale Americii,
Franța și Germania. Avem și în anul
Centenarului Ubb 10 studenți care vor obține
în același timp o diplomă de la Ubb, Facultatea
de business și una de la parteneri din Franța
sau Germania.
Facultatea de business este una internațională
și în ceea ce privește studenții, pentru că

programele noastre în limba engleză atrag
anual peste 100 de studenți din alte țări. La
programele în limba engleză procentul de
studenți străini este de 23,86%. La acest
număr se adaugă cei peste 120 de studenți de
la universități partenere care ne vizitează
pentru programe de scurtă durată (una sau
două săptămâni).
Cum observați, direcțiile de dezvoltare
internațională sunt în concordanță cu tot
pachetul pe care îl oferim studenților, pachet
care să le asigure adaptabilitate, dinamism și
o formare de cel mai înalt nivel. Un student al
Facultății de business are posibilitatea de a
obține o diplomă de la altă universitate fără a
plăti nicio taxă suplimentară. Dacă acesta nu
dorește să petreacă un an în țările
menționate anterior, îi oferim șansa de a sta
un semestru în aproape orice țară din
Uniunea Europeană prin programul Erasmus
sau chiar șansa unui semestru în Japonia,
China, Thailanda, Malaezia, Rusia,
Azerbaidjan și alte țări din lume. Studenților
care sunt mai puțin mobili le oferim
internaționalizare acasă, prin programele de
scurtă durată pe care le avem cu universități
din Olanda, Norvegia, Danemarca sau
Germania.
Unde se situează Facultatea de
Business în cadrul UBB în anul
celebrării Centenarului său?
Ce perspective întrevedeți?

Facultatea de business își menține tendința
dinamică din ultimii ani, iar perspectivele sunt
favorabile, ținând cont de dezvoltarea
mediului de business regional, dar și național,
iar în mod concret perspectivele vizează
diversificarea curriculei universitare, dar și
consolidarea relațiilor cu mediul de afaceri.
Urmărim adaptarea permanentă a
programelor de studii la dinamica economiei
naţionale şi internaționale, prin diversificarea
ofertei de specializări, iniţierea şi susţinerea de
programe noi, precum şi prin armonizarea
planurilor de învăţământ cu cerinţele pieţei
muncii. Facultatea de business este pregătită
să identifice, în continuare, noi domenii şi să
ofere programe de studiu în domeniile de
interes ale Facultăţii.
Totodată, Facultatea de business are unele
obiective în desfășurare, cum ar fi procesul de
acreditare internațională, dar și dezvoltarea
multiculturală și internaționalizarea.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 81

DECANUS

„Facultatea de științe Politice, Administrative
și ale Comunicării din Cluj oferă singura
specializare de Media Digitală din țară”
Interviu cu prof. univ. dr. Călin Emilian HINțEA,
decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării
anul înființării:

1995

Prodecani:
Prof. univ. dr. salat Levente,
Prof. univ. dr. Christian Chereji,
Conf. univ. dr. andreea Mogoș,
Conf. univ. dr. viorel stănică,
Lect. univ. dr. Nicolae Urs

Anul viitor se împlinesc 25 de ani de
la fondarea Facultății. Așadar, vorbim
despre una dintre componentele
cele mai „tinere” ale Universității
Babeș-Bolyai. Ce a adus nou și
relevant noua structură din portofoliul
celebrei Universități clujene?

682

FSPAC reunește o serie de specializări
relativ noi pentru spațiul academic
românesc, care aparțin domeniului mai
larg al științelor sociale. Fiecare dintre cele
cinci departamente propune programe de
studiu interdisciplinare, care oferă
studenților o bază complexă de
cunoștințe, necesară consolidării
competențelor specifice fiecărei
specializări în parte. FSPAC e o facultate în
care dobândirea de abilități practice este
la fel de importantă ca aprofundarea
cunoștințelor teoretice. Astfel, programele
de studiu includ numeroase cursuri
practice, ateliere și stagii de practică, care
se desfășoară fie în propriile săli
multimedia, studiouri Tv, radio și foto,
laboratoare de calculatoare, fie în cadrul
unor stagii și aplicații pe teren.
De asemenea, FSPAC crede în beneficiile
multiculturalității, de aceea oferă
posibilitatea de a studia cicluri integrale
(Licență, Masterat, Doctorat) în limbile
română, maghiară, germană sau engleză.

114

Pe ce principii v-ați organizat?
Au existat etape distincte de dezvoltare
ale Facultății în scurta sa istorie?

Directori ai departamentelor:
Departamentul de Jurnalism
și Media Digitală,
Prof. univ. dr. elena abrudan

Departamentul de Științe Politice,
Prof. univ. dr. Cosmin Marian
Departamentul de Administrație
și Management Public,
Conf. univ. dr. bogdana Neamțu
Departamentul de Comunicare,
Relații Publice și Publicitate,
Prof. univ. dr. ioan Hosu

Departamentul de Public Health,
Prof. univ. dr. Răzvan Cherecheș

Număr de studenți nivel licență:

2487

Număr de masteranzi:
Număr de doctoranzi:
Număr cadre universitare:

95

valoarea cheie care definește Facultatea
de Științe Politice, Administrative și ale
Comunicării este excelența, în domeniul
academic, în cercetare, dar și în ceea ce
privește implicarea în comunitate. FSPAC

82 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

este o facultate construită pe valori și
principii academice occidentale, punând
accent pe experiența americană. Peste
75% dintre cadrele didactice din cadrul
FSPAC au urmat cursuri sau au beneficiat
de stagii de cercetare și/sau predare la
prestigioase universități din SUA și Europa.
Modelul FSPAC integrează experiența
academică occidentală a propriilor cadre
didactice cu experiența profesioniștilor și
bagajul de cunoștințe ale profesorilor
invitați.
Programele de studiu în Științe politice,
Jurnalism și Administrație publică au fost
înființate la începutul anilor `90, pentru a
răspunde nevoilor societății românești
postcomuniste. Ulterior, Facultatea și-a
consolidat resursa umană și au luat ființă
programele de Comunicare și Relații
publice, de Publicitate și de Public Health.
Cele mai tinere programe oferite sunt cel
de Leadership și cel de Media digitală.
În anul 2011, Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului 
a publicat ierarhizarea programelor
de studii universitare acreditate din
România, plasând toate specializările
Facultății pe locul I în domeniile lor de
studiu. Cum a fost posibilă atingerea
acestei performanțe?

Clasarea tuturor specializărilor FSPAC pe
primul loc în domeniile de studiu aferente a
fost posibilă datorită contribuției aduse de
fiecare cadru didactic și cercetător în parte.
Eficiența în activitatea de predare se îmbină
cu performanța în activitatea de cercetare,
respectiv cu organizarea de evenimente
specifice: conferințe, prelegeri, întâlniri cu
mediul de afaceri, iar acest mix s-a dovedit
a fi câștigător pentru FSPAC.

DECANUS 
dintre cadrele didactice au efectuat
mobilități de predare sau de training la
universități de pe patru continente, iar
FSPAC a primit vizita a aproximativ 30 de
profesori invitați de la universitățile
partenere.
În ce constă activitatea de cercetare
desfășurată în cadrul Facultății?

În 2018, domeniul de studiu Administrație
Publică a atins intervalul 151-200 în
Academic Ranking of world
Universities/ARwU, considerat a fi cel mai
prestigios clasament internațional al
universităților, bazat pe indicatorii de
excelență educaţie şi cercetare.
De asemenea, revista Transylvanian Review
of Administrative Sciences, editată de
Departamentul de Administrație și
Management Public, este singura revistă de
Administrație Publică din România și una
dintre puținele reviste din Centrul și Estul
Europei indexate de către Clarivate
Analytics în web of Science/Social Sciences
Citation Index.
oferiți singura specializare de Media
Digitală din țară, înființată în anul 2016,
în cadrul Departamentului de Jurnalism.
Cum s-a obținut această exclusivitate?

Noua specializare, propusă de
Departamentul de Jurnalism, a venit ca un
răspuns firesc la revoluția informațională la
care am asistat în ultimii ani. Schimbările
tehnologice au influențat profund practicile
comunicaționale și au creat ocupații noi.
Astfel, specializarea Media Digitală a propus
un program de studiu care pregătește
editori web și multimedia, specialiști în
comunicarea tehnică, manageri de
conținut, manageri de conturi social media,
analiști de date digitale, punând accentul și
pe inovare și antreprenoriat în media
digitală.

Programul este în momentul de față unul
dintre cele mai atractive pentru absolvenții
de liceu din întreaga țară, în ultimii doi ani
înregistrându-se concurențe record, de 26
de candidați pe un loc bugetat în sesiunea
iulie 2018, respectiv de 14 candidați pe un
loc bugetat în sesiunea iulie 2019.
Există o bună cooperare pe linie
profesională a Facultății cu universități
din spațiul euroatlantic. Lista de instituții
cu care există legături parafate cuprinde
106 facultăți, ceea ce deja e spectaculos.
Ce ar trebui punctat în acest sens?

Începând cu anul 2012, FSPAC și-a asumat o
strategie de internaționalizare pe termen
mediu și lung, care vizează mai multe
aspecte: diversificarea ofertei de programe
de studiu oferite în limba engleză;
semnarea de noi acorduri de colaborare și
parteneriate strategice cu universități din
SUA, UE, Asia, America de Sud; încurajarea
mobilităților de studiu și de predare dinspre
și înspre universitățile din spațiul european
și cel extracomunitar; organizarea de școli
de vară și stagii profesionale pentru
studenți internaționali; participarea la
proiecte de cercetare multinaționale.
În anul academic 2018-2019, la FSPAC erau
înscriși aproximativ 100 de studenți
internaționali, în calitate de studenți
Erasmus, bursieri ai statului român sau
studenți plătitori de taxe de școlarizare.
Peste 30 de studenți ai FSPAC au beneficiat
de mobilități de studiu. Aproape jumătate

Fiecare departament, prin intermediul
centrelor de cercetare și al școlilor
doctorale, își urmează o agendă de
cercetare clar stabilită. În cadrul FSPAC, se
desfășoară proiecte și activități de cercetare
la Centrul pentru Studiul Conflictelor,
Centrul de Politici de Sănătate şi Sănătate
Publică, Centrul pentru Studiul Democrației,
Centrul de Cercetare a Sistemelor și
Limbajelor Media, Centrul de Cercetare în
Comunicare, Publicitate și Relații Publice,
Centrul de Analiză Politică, Centrul de
Studiu pentru bună Guvernare, Seminarul
de Cercetare Interdisciplinară a Religiilor și
Ideologiilor – SCIRI, Centrul pentru Studii
Internaționale, Centrul de Cercetare în
Administrația Publică, Centrul pentru
Studiul Comparat al Migrației.
Unde se plasează Facultatea de științe
Politice, Administrative și ale
Comunicării în cadrul UBB acum,
la momentul celebrării Centenarului
de la înființarea sa?

FSPAC este o instituție de învățământ
superior care înțelege că universitarii
trebuie să coboare din „turnul de fildeș”
academic, să se poziționeze ca o instituție
care contribuie la evoluția comunității din
care face parte prin expertiza obținută ca
urmare a studiilor, a cercetărilor și
schimburilor de experiență, prin implicarea
directă în sprijinirea comunităților și
persoanelor defavorizate și prin prezența
continuă în viața orașului Cluj-Napoca. Atât
profesorii, cât și studenții FSPAC se implică
în numeroase campanii umanitare, dintre
care amintim o masă caldă, Art4Education,
FSPAcadouri, ecologizarea unor zone verzi și
parcuri naturale, donarea de sânge. Dorim
să jucăm un rol activ și să ne punem
amprenta pe comunitatea în care ne
desfășurăm activitatea, dorim să schimbăm
în bine.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 83

DECANUS

„Facultatea de Educație Fizică și Sport
din Cluj este cea mai căutată,
dorită și uneori invidiată facultate
de educație fizică din țară”
Interviu cu prof. univ. dr. Leon GoMBoș, decanul Facultății de Educație Fizică și Sport
anul înființării:

1960

Prodecani:
Conf. univ. dr. iuliana boroş-balint,
Conf. univ. dr. Horațiu Pop Nicolae
Departamentul Kinetoterapie –
Prof. univ. dr.
Ciocoi-Pop Dumitru Rareş

Facultatea de Educație Fizică și Sport
de la Cluj a fost fondată destul de
târziu, în anul 1960, într-o perioadă
de comunism pasional, dacă poate fi
numită așa. Cu toate acestea,
Facultatea a avut de la bun început și
studenți străini. Există și la această oră
studenți de peste hotare?

Departamentul Sporturi Individuale –
Conf. univ. dr. Nelu ioan Pop

Avem 19 studenți străini (Ungaria, Franța,
Portugalia, Moldova, Afganistan, Albania,
Grecia).

Număr de studenți:

De ce aleg aceștia o țară ca România
pentru formarea lor ca profesioniști în
sport?

Departamentul Jocuri Sportive –
Conf. univ. dr. alin Marius baciu

1282

Număr cadre universitare:

41

Număr de masteranzi:

296

Număr de doctoranzi:

Motivele acestei alegeri sunt multiple:
relațiile între Universitatea noastră și cele
de unde provin acești studenți; apoi, baza
materială, care este una de excepție;
numele Ubb care atrage puternic și, nu în
ultimul rând, calitatea programelor de
studii și a corpului profesoral.

54

84 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

Care au fost cele mai importante
momente din evoluția Facultății în cei
aproape 60 de ani de existență?

Încă de la înființare, Facultatea s-a
dezvoltat frumos și sigur. Momentele cu
adevărat importante s-au petrecut după
1990 când, după o pauză de șapte ani, s-a
reluat activitatea în Facultatea noastră.
Apoi, în 1998, se înființează secția de
Kinetoterapie care se bucură de un succes
deosebit. În 1999 se înființează la bistrița
un Colegiu de Măiestrie Sportivă, care
după implementarea sistemului bologna
va funcționa ca Extensie a Facultății de
Educație Fizică și Sport.
Un alt punct de referință este înființarea în
anul 2011 a Școlii doctorale în Știința
Sportului și Educației Fizice. Toate aceste
lucruri fac ca Facultatea noastră să fie
foarte bine cotată și să devină foarte
atractivă pentru absolvenți de liceu din
toate colțurile țării și iată și din
străinătate.

DECANUS 
didactice titulare, iar restul
activităților didactice sunt ținute fie
de colegi de la Cluj, fie de profesori
colaboratori.

Ce nume reprezentative din
domeniul sportului a dat țării și
lumii FEFS din Cluj-Napoca?

Printre absolvenții FEFS din
promoțiile mai vechi sau mai
recente se numără personalități de
mare valoare din domeniul
sportului, dintre care îi enumerăm
pe: bella Karoly (fost antrenor al
echipei olimpice de gimnastică),
Simion Schobel (antrenor al
selecționatei de handbal a
Germaniei, fost campion mondial),
Ioanis Tikos și Costas Saganis
(antrenori ai echipelor
reprezentative de baschet juniori ale
Greciei), Adelinho Jorge Suares
(antrenor al reprezentativei de
tineret a Portugaliei la baschet),
Gabriela Szabo (campioana olimpică
și mondială la atletism), Ionela
Târlea (campioana mondială la
atletism), Maria Cioncan (medaliată
la J.O. la atletism), Simona Richter,
Ioana Dinea, Laura Moise (medaliate
la J.O. și campionate europene la
judo), atletele Nicoleta Grasu, Iloc
Cristina, Mihaela botezan,
handbalistele Mihaela Ani Fenocico,
Florina bârsan Chintoan, valeria
beșe, cea care a fost portdrapelul
delegației României la Jocurile
Olimpice de la beijing 2008.
În structura studiilor în domeniul
„Educație fizică și sport” există
un nivel de licență de 3 ani, cu
trei specializări (educație fizică și
sportivă, kinetoterapie și
motricitate specială și sport și
performanță motrică), dar și un
nivel master de 2 ani, cu patru
specializări (antrenament şi
performanţă sportivă, educaţie
fizică şi agrement în turism,
managementul organizaţiilor
şi activităților sportive, dar și
kinetoterapie în afecţiunile
aparatului locomotor).
Ce se preferă la această oră?

Programele de masterat cele mai
căutate sunt: antrenament și
performanță sportivă care dă

Pregătiți în luna octombrie a
acestui an un eveniment de
referință – a cincea ediție a
Conferinței pentru Sănătate și
Performanță, organizată de
FEFS la Cluj în parteneriat cu
Universitatea „Alexandru Ioan
Cuza” din Iași și Universitatea
de Vest din Timișoara. Ce își
propune acest eveniment?

competența de antrenor și
programul de Kinetoterapie în
afecțiunile aparatului locomotor.
Destul de atractiv este și programul
de Managementul organizațiilor și
activităților sportive (oricum,
acesta într-un viitor scurt va
cunoaște îmbunătățiri, pentru a-l
face și mai atrăgător). Masteratul
de Educație fizică și agrement în
turism este căutat în special de
absolvenții care doresc să urmeze o
carieră ca profesor de educație
fizică în învățământul
preuniversitar.
Activitatea FEFS s-a extins în
anul 1999, prin înființarea în
orașul Bistrița a unui Colegiu de
Măiestrie Sportivă și Acrobatică
pentru formarea antrenorilor în
diferite ramuri sportive.
Cum au avansat lucrurile de
atunci și ce reprezintă astăzi
„extensia Bistrița”?

Colegiul înființat în 1999 la bistrița a
devenit după implementarea
sistemului bologna o extensie a
Facultății în care se derulează
programul de licență Educație Fizică
și Sportivă. Acolo avem cinci cadre

„Programele de
masterat cele
mai căutate
sunt:
antrenament
și performanță
sportivă care
dă competența
de antrenor
și programul de
Kinetoterapie
în afecțiunile
aparatului
locomotor.
Destul de
atractiv este și
programul de
Managementul
organizațiilor și
activităților
sportive (oricum,
acesta într-un
viitor scurt va
cunoaște îmbunătățiri, pentru
a-l face și mai
atrăgător).”

Colaborarea cu cele două facultăți
de profil din cadrul universităților
din Iași și Timișoara este una
deosebit de benefică și fructuoasă și
nu se reduce doar la domeniul
cercetării științifice. Însă, dacă ne
referim la acest aspect, această
conferință își propune să adune un
număr cât mai mare de
reprezentanți de seamă ai
domeniului, atât din țară, cât și din
străinătate, să prezentăm probleme
ale domeniului, să identificăm
soluții, să dezbatem, să prezentăm
exemple de bună practică și, de ce
nu, să propunem chiar și politici
publice.
Cum se situează FEFS
în cadrul UBB în anul celebrării
Centenarului acesteia?

Facultatea de Educație Fizică și
Sport este o facultate stabilă, într-o
dezvoltare continuă și solidă. baza
materială de excepție de care
beneficiem în Parcul sportiv „Iuliu
Hațieganu”, corpul profesoral și
calitatea programelor de studii fac
din Facultatea noastră cea mai
căutată, dorită și uneori invidiată
facultate de educație fizică din țară.
Toate aceste aspecte și multe altele
fac ca poziția FEFS în cadrul Ubb să
fie una onorantă, iar una din
preocupările noastre, prin tot ceea
ce facem este să contribuim prin
rezultatele noastre la imaginea
Universității babeș-bolyai.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 85

DECANUS

„Facem tot posibilul ca Facultatea
de Teologie ortodoxă să dea culoare
și vivacitate Universității”
Interviu cu Pr. prof. univ. dr. Vasile STANCIU, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă
anul înființării:

1924

Prodecani:
Pr. conf. univ. dr. Cristian sonea
Departament –
Pr. prof. univ. dr. ştefan iloaie
Număr de studenți:

393

Număr cadre universitare:

29

Număr de masteranzi:

164

Număr de doctoranzi:

144

Când a fost fondată Facultatea de
Teologie ortodoxă de aici, care au fost
momentele sale de răscruce, cum a
evoluat aceasta ca mod de organizare
și structură?

Facultatea de Teologie Ortodoxă din ClujNapoca îşi are începuturile în anul 1924, prin
înfiinţarea Institutului Teologic Ortodox din
Cluj-Napoca, de către episcopul Nicolae Ivan
(1921-1936). Episcopul Nicolae a făcut în
anul 1923 demersurile necesare pe lângă
autorităţile de stat, pentru înfiinţarea unei
Facultăţi de Teologie în cadrul Universităţii
din Cluj-Napoca, alături de cele patru
facultăţi ale Universităţii clujene de atunci.
Consiliul de Miniştri a aprobat înfiinţarea
unui Institut Teologic la Cluj, după modelul
academiilor teologice ortodoxe din
Transilvania şi banat, de la Sibiu, Arad,
Oradea şi Caransebeş. Institutul şi-a deschis
oficial cursurile la 1 octombrie 1924.
Inaugurarea festivă a avut loc la 6
decembrie, de sărbătoarea Sfântului
Nicolae, patronul Institutului, în prezenţa
episcopului-ctitor Nicolae Ivan, a ministrului
Cultelor, a cadrelor didactice, a consilierilor
eparhiali şi a numeroaselor personalităţi
laice şi de stat ale vremii. În primul an
universitar 1924-1925, noul Institut Teologic
de la Cluj a început cu trei ani de studii cu
studenţi veniţi de la celelalte academii
teologice existente în Transilvania.
Începând cu cel de-al doilea an universitar,
durata cursurilor a fost ridicată la patru ani
de studii, iar Institutul a fost organizat ca
Academie Teologică cu intenţia mărturisită
ca la timpul potrivit să fie transformată în
Facultate de Teologie şi încorporată în
Universitate. Academia Teologică din Cluj a
funcţionat din anul 1925 până în anul 1948.
Potrivit regulamentului Academiei, aceasta

86 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

era organizată după modelul Facultăţii de
Teologie din bucureşti şi al Academiei
„Andreiene” din Sibiu. După instaurarea
regimului comunist în România,
învăţământul religios a fost separat de
învăţământul de stat şi a fost redus la
necesităţile stricte de pregătire a slujitorilor
cultelor religioase. Decretele de stat din
acea perioadă au pus Sfântul Sinod al
bisericii Ortodoxe Române în situaţia de a
emite un regulament ce prevedea existenţa
numai a trei Institute Teologice de grad
universitar, la bucureşti, Sibiu şi Cluj.
Inaugurarea Institutului de la Cluj a avut loc
în data de 5 decembrie 1948 cu participarea
episcopului Nicolae Colan şi a altor
personalităţi ale vremii. Deşi regimul
comunist instaurat în România era ostil
învăţământului religios, pentru
învăţământul teologic clujean se anunţau
speranţe. Localului construit Academiei
Teologice în 1939 în grădina Centrului
eparhial i s-a adăugat un nou pavilion,
inaugurat în 1950. După ce timp de 28 de
ani învăţământul teologic superior din Cluj a
adus mari servicii bisericii Ortodoxe şi
românilor din Transilvania de nord,
activitatea Institutului Teologic Universitar
din Cluj a fost întreruptă brusc prin
desfiinţarea sa de regimul ateu comunist în
iunie 1952, în locul lui rămânând să
funcţioneze în continuare Şcoala de
cântăreţi bisericeşti şi Seminarul Teologic.
Învăţământul teologic din Cluj a fost
reprezentat de profesori şi teologi de
seamă, dintre care îi amintim pe Pr. prof.
univ. dr. Andrei buzdug, Diacon prof. univ.
dr. Orest bucevschi, Pr. prof. univ. dr. Liviu
Galaction Munteanu, Pr. prof. Ioan Pasca,
Pr. prof. univ. dr. Gheorghe Stănescu, Pr.
prof. univ. dr. Isidor Todoran, Episcopul
Nicolae Colan, Diacon prof. univ. dr. Ioan

DECANUS 
Zăgrean. Revoluţia din decembrie 1989 a
creat un cadru social-cultural liber şi favorabil
repunerii în drepturile lor a multor valori
culturale, religioase şi naţionale.
În acest context, un grup de profesori de la
Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca
(Pr. prof. univ. dr. Alexandru Moraru, Pr. prof.
univ. dr. valer bel, Pr. prof. univ. dr. vasile
Stanciu, Pr. prof. univ. dr. Stelian Tofană) a
înaintat în ianuarie 1990 Centrului eparhial al
Arhiepiscopiei vadului Feleacului şi Clujului
un memoriu prin care cerea reînfiinţarea
Institutului Teologic Universitar din ClujNapoca. Centrul eparhial Cluj a aprobat acest
memoriu şi l-a înaintat Patriarhiei Române,
solicitând reînfiinţarea Institutului. Institutul
Teologic Universitar Ortodox din Cluj-Napoca
a fost reînfiinţat în data de 1 iulie 1990.
Potrivit protocoalelor încheiate între
Ministerul Învăţământului şi Patriarhia
Română şi în urma aprobării date de Senatul
Universităţii babeş-bolyai, începând din anul
universitar 1992-1993, Institutul Teologic din
Cluj este integrat în Universitatea babeşbolyai, primind numele de Facultatea de
Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca.
Conducerea Institutului Teologic, respectiv a
Facultăţii de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca, a
fost încredinţată:
l în perioada 1990-1992, Pr. prof. univ. dr.
Alexandru Moraru în calitate de rector şi Pr.
prof. univ. dr. Ioan vasile Leb în calitate de
prorector şi șef de catedră;
l în perioada 1992-1996, Pr. prof. univ. dr.
Alexandru Moraru în calitate de decan şi Pr.
prof. univ. dr. Ioan vasile Leb în calitate de
prodecan şi șef de catedră;
l în perioada 1996-2000, Pr. Prof. Dr. Ioan Ică
sen. – decan şi șef de catedră, Pr. prof. univ.
dr. valer bel – prodecan, Pr. prof. univ. dr.
Ioan Chirilă – cancelar;
l în perioada 2000-2004, Pr. prof. univ. dr.
Ioan vasile Leb – decan, Pr. prof. univ. dr.
valer bel – prodecan, Pr. prof. univ. dr. Ioan
Chirilă – cancelar şi Arhid. conf. univ. dr.
Ioan Ică jr. – șef de catedră;
l în perioada 2004-2008, Pr. prof. univ. dr.
Ioan Chirilă – decan, Pr. prof. univ. dr. valer
bel – cancelar, Pr. prof. univ. dr. Ioan vasile
Leb – șef de catedră;
l în perioada 2008-2012, Pr. prof. univ. dr.
Ioan Chirilă – decan, Pr. prof. univ. dr. valer
bel – prodecan, Pr. prof. univ. dr. Alexandru
Moraru – șef de catedră şi Pr. lect. univ. dr.
Ştefan Iloaie – cancelar;

l în perioada 2012-azi, Pr. prof. univ. dr. vasile
Stanciu – decan, Pr. lect. univ. dr. Cristian
Sonea – prodecan, Pr. prof. univ. dr. Ştefan
Iloaie – director de departament.
Cum sunt organizate programele
de licență, masterat și doctorat?

l 4 programe de licență:
n trei în domeniul Teologie:
– Teologie Ortodoxă Pastorală – 240 ECTS;
– Teologie Ortodoxă Didactică – 180 ECTS;
– Teologie Ortodoxă Asistență Socială –
180 ECTS.
n unul în domeniul Arte vizuale:
– Artă Sacră – 180 ECTS.
l 4 programe de master:
n În domeniul Teologie:
– bioetică – morală, etică şi deontologie;
– Artă sacră – Conservarea, restaurarea şi
crearea bunurilor culturale;
– Consiliere pastorală și asistență
psihosocială;
– Istoria religiilor, geopolitica religiilor
monoteiste (creştinism, iudaism, islam).
l 12 coordonatori de doctorat:
n În domeniul Teologie:
– IPS prof. univ. dr. Andrei Andreicuț,
Spiritualitate Creștin-Ortodoxă;
– Pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, Teologia
biblică a vechiului Testament cu noțiuni

de Arheologie biblică și Limbă Ebraică
Clasică;
– Pr. prof. univ. dr. vasile Stanciu, Muzică
bisericească și Ritual;
– Pr. prof. univ. dr. Alexandru Moraru,
Istoria bisericii Ortodoxe Române cu
noțiuni de Paleografie;
– Pr. prof. univ. dr. valer bel, Misiologie și
Ecumenism;
– Pr. prof. univ. dr. Ioan vasile Leb, Istorie
bisericească Universală;
– Pr. prof. univ. dr. Stelian Tofană, Studiu
biblic și Exegeza Noului Testament;
– Pr. prof. univ. dr. Ștefan Iloaie, Morală
Creștină;
– Pr. prof. univ. dr. vasile Gordon,
Catehetică și Omiletică;
– Arhim. prof. univ. dr. Teofil Tia, Teologie
Pastorală;
– Pr. conf. univ. dr. Patriciu vlaicu, Drept
Canonic și Administrație bisericească;
– Pr. conf. univ. dr. Gabriel Gârdan, Istorie
bisericească Universală.
Cum reușiți să rămâneți convingători
în fața studenților într-o eră digitală,
în care tehnologiile se schimbă
cu o repeziciune uimitoare?

Categoric, nu prin reticență față de noile
tehnologii digitale, ci mai degrabă prin
implementarea acestora în spațiul misiunii
creștine, specifice Facultății noastre, de așa
manieră încât să devină transparente și
eficiente în viața bisericii.
Cum se situează Facultatea de
Teologie ortodoxă în cadrul UBB
în anul sărbătoririi Centenarului său?

Facultatea de Teologie Ortodoxă a intrat în
Universitatea babeș-bolyai în anul 1992. A
fost un ideal la care au visat înaintașii noștri
și pe care nu l-au văzut împlinit.
Este o mare cinste și responsabilitate
pentru noi această prezență și facem tot
posibilul ca ea să dea culoare și vivacitate
acestei Universități, prin punerea în valoare
a spiritualității ortodoxe și românești, dar,
totodată, să contribuie la intensificarea
raporturilor frățești și ecumenice cu
celelalte facultăți de teologie, membre ale
aceleiași prestigioase Universități clujene și
cu întreg corpul academic al acestei Alma
Mater Napocensis.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 87

DECANUS

„Facultatea de Teologie Greco-Catolică
se simte acasă în
Universitatea Babeș-Bolyai”
Interviu cu Pr. prof. univ. dr. Cristian BARTA, decanul Facultății de Teologie Greco-Catolică
anul înființării:

1991

Prodecan:
Conf. univ. dr. sorin Marțian
Departamentul Cluj –
Pr. lect. univ. dr.
Marius Grigore Furtună

Departamentul Oradea –
Lect. univ. dr. ionuț Mihai Popescu
Departamentul blaj –
Pr. lect. univ. dr. anton Rus
Număr de studenți:

379

Număr cadre universitare:

20

Număr de masteranzi:

162

Număr de doctoranzi

0

Care este istoricul Facultății de
Teologie Greco-Catolică? Cum s-a
produs integrarea sa în structura
Universității Babeș-Bolyai?

Învăţământul teologic superior, în mod
deosebit cel pastoral, are o lungă tradiţie în
biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică.
Primele instituţii de învăţământ teologic au
fost întemeiate de ierarhii greco-catolici încă
de la jumătatea secolului al XvIII-lea: mai
întâi la blaj (1754), la Oradea (1792) și la
Gherla (1859). Timp de două secole şi
jumătate, învăţământul teologic greco-catolic
şi-a câştigat un prestigiu imens prin
contribuţia pe care profesorii şi studenţii săi
şi-au adus-o la devenirea spirituală, naţională
şi culturală a poporului român.
După instaurarea regimului comunist în
România, biserica Română Unită a fost
scoasă în afara legii în1948. De aceeaşi soartă
au avut parte şi Academiile Teologice din
blaj, Cluj și Oradea, care au fost desfiinţate,
iar preoţii-profesori au intrat în temniţele
comuniste. Cu toate acestea, în perioada
1950-1989, biserica Română Unită a reușit să
pună bazele unui sistem clandestin pentru
formarea unei noi generaţii de preoţi. După
evenimentele anului 1989, biserica Română
Unită este recunoscută oficial prin Decretele
9/1989 şi 126/1990 iar în 22 noiembrie 1990
sunt înființate Institutele Teologice de Grad
Universitar la blaj, Cluj-Napoca, Oradea și
baia Mare.
În anul universitar 1991-1992 se face un pas
important către mediul universitar clujean
prin încadrarea secţiei de Teologie didactică
în Universitatea babeş-bolyai din
Cluj-Napoca, sub denumirea de Facultatea
de Teologie Greco-Catolică. Dacă iniţial noua
facultate a depins administrativ de
Facultatea de Litere, din anul universitar

88 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

următor (1992 -1993) aceasta dobândește
structură proprie, devenind una dintre cele
21 de facultăţi ale Universităţii babeş-bolyai
din Cluj-Napoca, și dezvoltă specializări
precum Teologie litere, Teologie didactică,
Teologie asistență-socială și Teologie
pastorală.
Următorul pas important către actuala
configurație a Facultății de Teologie
Greco-Catolică a fost realizat prin integrarea
în structura proprie a specializărilor care
funcționau în Institutele Teologice
Greco-Catolice din Oradea (1998), din blaj
(1999) și din Cluj (2000). De atunci și până în
prezent, Facultatea de Teologie Greco-Catolică,
cu decanatul la Cluj, funcționează ca o
structură universitară cu trei departamente:
Cluj, Oradea și blaj.
Cum sunt organizate cele trei cicluri de
programe academice ale Facultății?

Cu toate că este una dintre cele mai tinere
facultăţi din Universitatea babeş-bolyai din
Cluj-Napoca, Facultatea noastră oferă un
număr semnificativ de specializări la nivel
licenţă (Teologie pastorală la blaj, Cluj şi
Oradea; Teologie didactică şi Teologie
asistenţă socială la Cluj) şi la nivel master
(Teologia pastorală a comunităţilor ecleziale
la blaj; Teologie biblică la Cluj; Fundamentele
creştine ale identităţii europene la Oradea).
Mai mult, cadrele didactice au o foarte bună
pregătire, dobândită la universităţi renumite
din ţară şi din străinătate.
Cum au evoluat nevoile pastorale
(preoți și operatori pastorali) ale
Bisericii Române Unită cu Roma,
Greco-Catolică și ale societății
românești actuale (operatori sociali)
în ultimii ani?

DECANUS 
biserica Greco-Catolică a făcut
eforturi uriașe în ultimele trei decenii
pentru a-și reface structurile
pastorale, educative și sociale.
Dincolo de formarea preoților,
misiunea bisericii într-o societate
aflată într-o continuă schimbare a
pretins dezvoltarea instituțiilor de
învățământ și pregătirea operatorilor
pastorali și sociali din rândul
laicatului. Din acest punct de vedere,
Facultatea a avut un rol esențial în
racordarea bisericii la nevoile actuale
ale societății românești și europene.
Facultatea de Teologie Greco-Catolică,
tocmai pentru a veni în întâmpinarea
acestor provocări, a suferit
transformări profunde. După anul
1989, Institutele Teologice GrecoCatolice aveau în mod exclusiv
misiunea de a pregăti viitorii preoţi ai
bisericii noastre, în schimb, după
integrarea acestora în învăţământul
universitar de stat, formând
Facultatea din Universitatea
babeş-bolyai, au fost înfiinţate şi
duble specializări care şi-au deschis
porţile unei palete mai largi de
candidaţi. Mai mult, chiar
specializările de Teologie pastorală de
la blaj şi Oradea, inspirându-se din
modelul oferit de Universităţile
Pontificale din Roma, se adresează
astăzi nu doar viitorilor preoţi, ci şi
laicilor sau persoanelor consacrate
implicate în viaţa bisericii.
Cum funcționează
departamentele din Cluj, oradea
și Blaj? Cum se creează sinergia
așteptată?

Facultatea de Teologie Greco-Catolică
are o importantă bază logistică
dezvoltată în cele trei departamente.
Sub aspect academic şi administrativ,
fiecare departament deține spaţii
pentru procesul didactic, bibliotecă,
internat, cantină. Promovarea unităţii
între toţi membrii comunităţii
academice şi stimularea colaborării
acestora în activitatea didactică, de
cercetare sau administrativă
constituie o prioritate pentru
decanatul Facultății noastre.

Merită să subliniem atmosfera
plăcută din cadrul Facultăţii şi al
departamentelor, spiritul de
colaborare şi de dialog. Colaborarea
dintre decanat şi departamente este
foarte bună, fapt ce a sporit eficienţa
administrativă a Facultăţii noastre.
Sinergia dintre Departamente este
rezultatul firesc al mai multor factori
umani și instituționali.
Cum vă atrageți viitorii studenți
și cum reușiți să fiți convingători
într-o eră digitală în care timpul
nu mai are răbdare și
tehnologiile noi reprezintă o
provocare în fiecare zi?

Scăderea demografică a populației
din România și secularizarea tot mai
accentuată a societății sunt
fenomene care ridică probleme
serioase atractivității facultăților de
teologie. Cu toate acestea, numărul
studenților care au ales să urmeze
cursurile Facultății de Teologie
Greco-Catolică a crescut ușor, dar
constant, în ultimii ani. Acest fapt
este consecința promovării
permanente a Facultății prin
intermediul internetului, atât prin
noul site al instituției noastre,
accesibil de pe site-ul Ubb, cât și prin
paginile web ale bisericii Catolice din

România. Consider că este foarte
important dialogul constant cu
ierarhia şi cu clerul bisericii, cu
Asociaţiile religioase ale laicilor și cu
instituțiile de învățământ
preuniversitar. Propunerea unor
activităţi utile clerului şi laicilor
(cursuri de formare şi perfecţionare,
conferinţe, exerciţii spirituale)
contribuie la vizibilitatea Facultății în
comunitatea bisericească și atrage
viitori studenți. Cea mai bună
reclamă o realizează însă absolvenții
Facultății. Dacă ei sunt mulțumiți,
atunci mărturia lor poate inspira alte
persoane în decizia de a-și
aprofunda credința și de a dobândi
competențe pastorale, sociale și
educative pentru a se implica în
misiunea bisericii.
Cum se situează Facultatea
de Teologie Greco-Catolică
în cadrul UBB în anul celebrării
Centenarului său?

„Facultatea
de Teologie
Greco-Catolică
se simte acasă
în Universitatea
Babeș-Bolyai
și trăiește
celebrarea
Centenarului în
spiritul
gratitudinii și al
angajamentului
de consolidare
a acestei
prestigioase
communitas
docentium et
studentium.”

Facultatea de Teologie Greco-Catolică
se simte acasă în Universitatea
babeș-bolyai și trăiește celebrarea
Centenarului în spiritul gratitudinii și
al angajamentului de consolidare a
acestei prestigioase communitas
docentium et studentium. Suntem
acasă în Ubb deoarece valorile care
însuflețesc și orientează viața
Universității sunt în deplină
rezonanță cu valorile autohtone și
europene din tradiția învățământului
universitar greco-catolic. Pasiunea
pentru adevăr și libertatea cercetării,
seriozitatea și coerența, dialogul
interdisciplinar și deschiderea
ecumenică creează spațiul potrivit
pentru cultivarea diferitelor forme de
raționalitate, inclusiv a celei deschise
transcendenței lui Dumnezeu.
Sprijinul deplin pe care instituţia
noastră, singura Facultate de
Teologie Greco-Catolică din România,
îl are din partea ierarhilor
greco-catolici şi colaborarea
excelentă cu Rectoratul Universităţii
babeş-bolyai ne încurajează să privim
Centenarul Ubb ca pe o oportunitate
de a construi împreună viitorul.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 89

DECANUS

„Facultatea de Teologie Romano-Catolică
are o poziție consolidată în cadrul
instituțional al Universității Babeș-Bolyai”
Interviu cu conf. univ. dr. Ioan VIK, decan al Facultății de Teologie Romano-Catolică

anul înființări:

1996

Prodecan/prodecani:

1

Departamentul de Teologie RomanoCatolică Didactică – Cluj-Napoca

Departamentul de Teologie RomanoCatolică Pastorală – Alba Iulia
Număr de studenți:

159

Număr de masteranzi:

65

Număr de doctoranzi:

15

Număr cadre universitare:

Când a fost înființată Facultatea de
Teologie Romano-Catolică din cadrul
Universității Babeș-Bolyai? Care au
fost etapele definitorii din evoluția
acesteia?

Facultatea de Teologie Romano-Catolică a
fost înființată în anul 1996 și în dublă
subordonare: față de Universitatea
babeș-bolyai, subordonare instituționaladministrativ-curriculară, iar față de
Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba
Iulia, subordonare canonico-dogmatică.
Evoluția acesteia a fost marcată la
început de organizarea de programe de
licență cu dublă specializare, teologia
didactică fiind combinată cu istorie sau
cu limba și literatura maghiară ori cu
anumite limbi străine de circulație
internațională. După introducerea
sistemului bologna în învățământul
universitar din România, respectiv după
desființarea programelor de studii cu
dublă specializare, au fost lansate două
programe de studii de licență: „Teologie
Romano-Catolică Didactică” și „Teologie

Romano-Catolică Socială”. O nouă etapă
în evoluția Facultății este marcată de
înființarea programului de studii de
licență „Teologie Romano-Catolică
Pastorală”, cu locația în Alba Iulia și pe
baza unui protocol semnat în 2007 de
către conducerea Universității babeșbolyai și de către arhiepiscopul romanocatolic de Alba Iulia. Următoarea etapă
importantă în evoluția Facultății a
însemnat lansarea programelor de studii
de masterat.
În cadrul Departamentului de Teologie
Romano-Catolică Didactică s-au înființat
două programe de masterat: „Teologie,
cultură, societate” și „Consiliere
pastorală”. În cadrul Departamentului de
Teologie Romano-Catolică Pastorală s-a
înființat un singur program de masterat:
„Teologie Romano-Catolică Pastorală
Aplicată”. Înființarea școlii doctorale
„Religie, cultură, societate” în 2018 a
însemnat o următoare etapă importantă
în dezvoltarea instituțională a Facultății
de Teologie Romano-Catolică. Ambele
departamente ale Facultății, precum și

15

„Aparținând de linia de studiu maghiară din cadrul Universității
Babeș-Bolyai, la Facultatea de Teologie Romano-Catolică se predă în
limba maghiară. Limba de comunicare este, de asemenea, în general
limba maghiară. La departamentul din Alba Iulia avem în mod regulat
și studenți teologi de rit romano-catolic, a căror limbă maternă este
limba română, limba croată, limba germană etc. În aceste cazuri, limba
lor maternă devine, în mod automat, și limbă de comunicare în
departament.”
90 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

DECANUS 
limbă maternă este limba română,
limba croată, limba germană etc.
În aceste cazuri, limba lor maternă
devine, în mod automat, și limbă
de comunicare în departament.

Școala Doctorală „Religie, cultură,
societate” își desfășoară
activitățile didactice și de
cercetare încă din momentul
înființării în clădiri care se află în
proprietatea bisericii
Romano-Catolice locale. biserica
Romano-Catolică a pus aceste
clădiri la dispoziția Facultății de
Teologie Romano-Catolică fără ca
Facultatea să plătească chirie către
proprietarul clădirilor.

În ce relații se află facultatea
dvs. cu celelalte facultăți
creștine de teologie din Cluj
și din țară?

Facultatea de Teologie
Romano-Catolică întreține relații
cordiale cu celelalte facultăți de
teologie din cadrul Universității
babeș-bolyai; de asemenea,
și cu Facultățile de Teologie
Romano-Catolică din bucurești
și Iași.

Care este diferența dintre cele
două departamente ale
Facultății, cel din Cluj și cel
din Alba Iulia? De ce este
nevoie de două locații?

Cea mai mare diferență între cele
două departamente constă în
faptul că la Departamentul de
Teologie Pastorală din Alba Iulia se
înscriu exclusiv persoane de gen
masculin care, în paralel cu
absolvirea programului de studiu
de licență „Teologie
Romano-Catolică Pastorală” și a
programului de master „Teologie
Romano-Catolică Pastorală
Aplicată”, se pregătesc pe o cale
vocațională pentru misiunea
pastorală de preot. În cadrul
instituțional de seminar „mare”
interdiecezan se desfășoară
formarea spirituală și practică a
viitorilor preoți conform normelor
stabilite de biserică. Seminarul
„mare” din Alba Iulia sub numele
„Seminarium incarnatae
Sapientiae” are o istorie de peste
250 de ani, anul înființării fiind
1753. Deci nevoia de două locații
are o legătură strânsă cu această
instituție bisericească de renume
care își asumă în continuare
responsabilitatea de a asigura și
de a organiza formarea spirituală
și practică a viitorilor preoți
romano-catolici.
Studenţii Facultăţii de
Teologie Romano-Catolică
dobândesc o dublă
specializare: Teologie şi istorie

Care sunt poziția, menirea și
rolul unei facultăți mici și
foarte specializate în cadrul
unei structuri impresionante,
cum este cea a Universității
Babeș-Bolyai?

sau Litere. În cadrul
specializării Litere pot opta
pentru limba şi literatura
maghiară, engleză, germană
sau franceză. Facultatea
pregăteşte astfel profesori
care vor preda religie şi istorie
sau litere, în învăţământul
preuniversitar. Există interes și
concurență la admitere? Este
o facultate în care se vorbește
și se predă exclusiv în limbi
străine, altele decât limba
română? Aveți studenți
români, credincioși de rit
romano-catolic?

Aparținând de linia de studiu
maghiară din cadrul Universității
babeș-bolyai, la Facultatea de
Teologie Romano-Catolică se
predă în limba maghiară. Limba de
comunicare este, de asemenea, în
general limba maghiară. La
departamentul din Alba Iulia avem
în mod regulat și studenți teologi
de rit romano-catolic, a căror

„După aproape
25 de ani de
existență,
putem spune
că Facultatea
de Teologie
Romano-Catolică
are o poziție
consolidată în
cadrul
instituțional al
Universității
Babeș-Bolyai.”

După aproape 25 de ani de
existență, putem spune că
Facultatea de Teologie
Romano-Catolică are o poziție
consolidată în cadrul instituțional
al Universității babeș-bolyai. Fiind
o unitate relativ mică cu un număr
constant de 200-225 de studenți,
facultatea noastră are posibilitatea
de a asigura studenților și
angajaților o atmosferă mai
personală, respectiv mai puțin
anonimă în cadrul Universității
babeș-bolyai. Indispensabilă este
însă menirea facultății noastre de
a asigura și de a căuta într-un
spirit catolic, adică universal, un
dialog continuu cu celelalte
domenii științifice în identificarea
și abordarea problemelor
societății de astăzi. Avem
convingerea că știința teologiei își
are rolul de a se concentra asupra
aceleiași realități, cea care ne
înconjoară, formulând însă
întrebări de cercetare care nu pot
fi reflectate de alte domenii
științifice.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 91

DECANUS

„Înscrierea învățământului teatral
într-o universitate generalistă, la Cluj,
a reprezentat o premieră națională”
Interviu cu prof. univ. dr. Liviu MALIțA, decanul Facultății de Teatru și Film

anul înființării:

2005

Prodecani:
Conf. univ. dr. Rodica Mocan,
Conf. univ. dr. visky andrás

Departamentul Teatru –
Prof. univ. dr. Miruna Runcan

Departamentul Maghiar de Teatru –
Lect. univ. dr. szilágyi-Palkó Csaba
Departamentul
Cinematografie și Media –
Lect. univ. dr. Ligia smarandache

Departamentul Școală Doctorală –
Prof. dr. Laura Pavel teutișan
Număr de studenți:

396

Număr cadre universitare:

95

Număr de masteranzi:

87

Număr de doctoranzi –
total doctoranzi (din 2009):

116

În prezent:
16 la Cinematografie și Media și
25 la Teatru și Artele Spectacolului.
Conducători de doctorat:
5 la Cinematografie și Media și
8 la Teatru și Artele Spectacolului.

Ce momente de referință și ce
experiențe notabile puteți aminti
din perioada de aproape 15 ani ai
instituției? A fost/este „tinerețea”
instituției un minus în fața altor centre
universitare cu tradiție?

De fapt, pentru a fi cât se poate de exacți,
„aritmetica” instituției trebuie să înceapă cu
anul 1991, când a fost înființată Catedra de
Teatru, în cadrul Facultății de Litere a
Universității babeș-bolyai. La acea dată,
inițiativa (care aparține profesorului Ion
vartic) de a înscrie învățământul teatral într-o
universitate generalistă de tip humboldian a
reprezentat o premieră națională. Modelul a
fost găsit în mari universități europene. În
prezent, Facultatea are o structură complexă:
două linii de studiu (română și maghiară) și
două domenii (Teatru și artele spectacolului;
Cinematografie și Media), reprezentate la
toate cele trei niveluri: licență, masterat,
doctorat.
Deși Facultatea noastră este printre cele mai
recente din Ubb, ne asumăm tradiția
centenară a Universității. În plus, „tinerețea”
poate fi citită și ca dinamism și, cert, ca un
atu. Ea ne-a permis să gândim un sistem
educațional (curricular, dar și aplicativ)
proaspăt, ancorat în modele europene la zi.
Facultatea a reușit, cred, să se racordeze la
ritmul alert al schimbărilor proprii vremurilor
noastre. I s-a adăugat o seriozitate specific
ardelenească.
Ce aleg cu predilecție, ca specializare,
viitorii studenți și cursanți ai Facultății
dvs.? A rămas pasiunea autentică
motorul esențial pentru cei care își
doresc să se pregătească profesional
pentru teatru și film?

92 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

Opțiunile candidaților noștri se îndreaptă
predilect, la nivel licență, spre specializările
Actorie de teatru și Cinematografie și Media.
Dar solicitări și concurență există la toate
specializările, care sunt complementare,
potențându-se reciproc.
Fiind vorba despre o facultate vocațională,
sigur că pasiunea este, după cum spuneți,
„motorul”, în momentul alegerii. E, de altfel,
indispensabilă. De aici pornind, însă, profesia
se construiește cu foarte multă muncă, una
epuizantă adesea, cu disciplină draconică,
îndrăznesc să spun, cu sacrificii.
Ce nume sonore din galeria
personalităților consacrate
ale ecranului și scenei se revendică
de aici?

Nu știu dacă e cazul să vorbim, așa cum
propuneți Dvs., despre „nume sonore din
galeria personalităților consacrate”. Cert
este că s-a creat un sentiment de
apartenență la o „școală clujeană de
teatru” (iar, în ultimii ani, s-a conturat tot
mai vizibil și una de film). Că absolvenții
noștri au fost capabili de performanță, iar
unii dintre ei de excelență reprezintă un
fapt. Sunt în plină maturitate artistică, se
dovedesc creativi și au toate premisele să
marcheze cu personalitatea lor arta pe care
o profesează. Am ales să vorbesc exclusiv
de absolvenți, evitând să-i amintesc pe
profesori, pentru că am orgoliul să cred că
tot corpul profesoral (alcătuit astăzi inclusiv
din foști absolvenți) formează o „galerie de
personalități”. Detest principiul listei (cu
atât mai impropriu aici), dar sunt nevoit să-l
folosesc din economie. Iată, așadar, o
posibilă listă (inevitabil incompletă). Lista
foarte scurtă:

DECANUS 
actorii: Adrian Matioc, Ofelia Popii,
Cristina Flutur (premiată la Cannes),
Ciprian Scurtea, George Costin,
Pavel bartoș, Ionuț Caras, Ovidiu
Crișan, Richard balint, Ramona
Dumitrean, Romina Merei, Patricia
brad, Elena Ivanca, Cristian Grosu,
Cătălin Codreanu, Rareș Florina
Stoica, Petre Ancuța, Emilian
Mărnea, Ciprian Nicula, Andreea
Tănase, Ștefan Lupu, Mădălina
Ciotea, Lucia Mărneanu, Matei
Rotaru, Tokai Andrea, Molnár
Levente (actor de teatru și film, care
a interpretat unul dintre rolurile
principale din filmul premiat cu
Oscar, Fiul lui Saul), Szalma
Hajnalka, Pethö Anikó, Pál Emőke,
Györgyjakab Enikő. Regizorii: Radu
Afrim, Răzvan Mureșan, Gelu badea,
Radu Alexandru Nica, Tudor Lucanu,
Cristian ban, Leta Popescu, Andrei
Măjeri. scenograful Adrian Damian.
Coregrafii: Sinkó Ferenc, Andreea
Gaviliu.
Regizorii de film: Paula Oneț (al
cărei film După fel și Chip, 2013, a
fost selecționat în marile festivaluri
de la Cannes, Karloviy vary, DOK
Leipzig, obținând mai multe premii,
inclusiv premiul UCIN România);
Cristina Haneș (regizoare) și Ioana
Lascăr (producătoare) au cîștigat, cu
filmul António and Catarina,
premiului Pardino d’Oro la Festivalul
de film de la Locarno, 2017; Ana
vâjdea a obținut premiul pentru
regie la Doc Lisboa Film Festival, cu
filmul The Light that Memory Lends
to Things. Alți absolvenți s-au
remarcat în industria media:
Sebastian Codin este creatorul
platformei media Creative Monkeyz,
fiind cunoscut pentru serialul de
animație Robotzii; bogdan Zoicaș
este antreprenor Live Streaming
Specialist, Co-Founder of LFNT. Live,
Creator of The Afterhour.web Tv
Producer, Emiratele Arabe Unite;
Marius Ursache este antreprenor
media, speaker recunoscut pe plan
internațional și fondatorul
companiei ETERNIME, Sergiu Timar
este director de imagine și Sports
cameraman, în Anglia ș.a.

se organizează concerte, spectacole,
dezbateri, conferințe, workshopuri
etc. O altă inițiativă este Studioul
GroundFloor, fondat de doi foști
absolvenți (Kelemen Kinga și Sinkó
Ferenc), precum și Asociația teatrală
SHoSHiN, fondată de alți foști
absolvenți (Köllő Csongor și
Györgyjakab Enikő). Nu în ultimul
rând, trebuie menționate colaborările
sistematice ale Facultății cu echipe
ale Fabricii de Pensule, cum sunt
ColectivA sau Ground Floor.
Totodată, Horea Avram este Project
Manager al ECCA [European Center
for Contemporary Art]. ECCA este un
proiect în cadrul Centrului Cultural
Clujean, cea mai importantă
organizație non-guvernamentală de
cultură și dezvoltare urbană din ClujNapoca, care cuprinde 95 de membri:
organizații și instituții culturale locale,
universități, cluburi de afaceri,
asociații ale societății civile,
administrația locală și regională.

Cum v-ați marcat și continuați
să vă marcați prezența
în viața culturală a municipiului
Cluj-Napoca?

Facultatea organizează de peste un
deceniu Festivalul absolvenților
(Galactoria și Cinemedia), în care
producțiile de licență ale acestora
sunt reprezentate pentru un public
larg. Prestigiul cadrelor didactice și al
celor două reviste de specialitate
(Studia Dramatica și Ekphrasis)
editate de Facultate contribuie la
dinamismul cultural al orașului.
Poate și mai important e faptul că, în
ultimele decenii, Facultatea a
reprezentat o adevărată platformă
pentru dinamizarea mișcării teatrale
independente din România. Aici s-au
născut: Teatrul imposibil (în 2003),
Create. Act. Enhjoy (în 2011),
Varoterem Project (în 2013), Reactor
de creație și experiment (în 2015),
Compania de teatru independent
Rondul de noapte (2018). De
asemenea, una dintre promoțiile de
la Actorie (linia maghiară) a format
trupa WaitingRoom project, care
activează de un deceniu ca primul
teatru independent de limbă
maghiară din Cluj. Spațiul lor, ZUG,
este și un spațiu cultural și civic, unde

„Facultatea de
Teatru și Film
se consideră
parte
integrantă a
Universității
„Babeș-Bolyai”,
la a cărei
performanță
contribuie,
asigurându-i
prin caracterul
ei vocațional,
prin multiplele
premii
naționale și
internaționale
câștigate, un
supliment de
vizibilitate.”

Cum se situează Facultatea
de Teatru și Film în cadrul UBB
în anul sărbătoririi Centenarului
său? Ce perspectivă există?

Facultatea de Teatru și Film se
consideră parte integrantă a
Universității babeș-bolyai, la a cărei
performanță contribuie, asigurându-i
prin caracterul ei vocațional, prin
multiplele premii naționale și
internaționale câștigate, un
supliment de vizibilitate.
Deschiderea la nivelul școlii
doctorale, dar și la nivel master, spre
cercetarea interdisciplinară din
domeniile artă și știință; plasează
Facultatea în poziția de posibil
partener pentru aproape oricare
dintre facultățile din cadrul Ubb.
Sperăm ca în viitorul imediat să
putem valorifica la maximum
potențialul artistic al Facultății, prin
organizarea, în spații proprii
(insuficiente în prezent) de stagiuni
de spectacol universitar și sesiuni de
proiecții cinematografice deschise
publicului larg, așa cum procedează
toate marile universități occidentale.

PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 93

DECANUS

„Studenții Facultății de Teologie Reformată
provin din Ardeal, Banat și Partium”
Interviu cu conf. habil. dr. olga LUKACS, Decanul Facultății de Teologie Reformată
anul înființării:

1993

Prodecan:
conf. univ. dr. Coca Gabriela

Departamentul teologie
reformată didactică și muzică
Număr de studenți:

86
Număr cadre universitare: 15
Număr de masteranzi: 59
Număr de doctoranzi: 58
Cât de tânără este Facultatea de
Teologie Reformată din Cluj-Napoca? Ce
momente de referință ar putea fi
enumerate în evoluția sa de până astăzi?

Suntem o facultate relativ tânără, înfiinţată în
anul 1993 şi structurată administrativ într-un
singur departament: Departamentul de
Teologie Reformată şi Muzică. La început am
avut doar teologie didactică, din 2003 am
introdus specializarea muzică. La specializările
inițiale de master teologie aplicată și teologieeducație-muzică, din 2017, s-a mai adăugat
specializarea de mediere interconfesională și
interculturală, iar din 2018 specializarea muzică
bisericească ecumenică. Din 2019, specializarea
de teologie-educație-muzică s-a transformat în
teologie-educație-master de cercetare.
Rolul explicit al acesteia este acela de a
forma o nouă generaţie de profesori din
Transilvania, care să aibă cunoştinţe
aprofundate în teologie reformată,
cultură bisericească protestantă şi
spiritualitate biblică, şi care să
propovăduiască moştenirea spirituală şi
sufletească a reformatorilor și credinţa
profetică. Se rezumă oferta doar la
credincioșii interesați din Ardeal? Aveți
studenți și din alte regiuni?

Doresc să mai adaug că, totodată, dorim ca
absolvenții muzicieni de la Facultatea noastră,
printr-o bună pregătire profesională, să
continue cu demnitate țelurile și realizările
înaintașilor muzicieni maghiari din
Transilvania. Studenții sunt în primul rând din
Ardeal, banat și Partium (părțile fostului regat
al Ungariei – n.n.), nu numai credincioși
reformați, ci în general protestanți și
neoprotestanți de etnie maghiară. Mai nou, la
muzică avem și studenți din Ungaria. La fel și
la doctorat avem studenți nu numai din
România, ci și din Ungaria.
Cum sunteți organizați, ce anume se
studiază, care sunt, de regulă, ofertele și
șansele de practică postuniversitară?

Se studiază teologia reformată didactică,
absolvenții fiind repartizați, în primul rând, în
școli ca profesori de religie și, un procent mai
mic, în organizații bisericești, arhiviști, asistenți
sociali în instituții de stat, iar cei de la muzică
devin profesori de muzică, coriști, cantori,
organiști. Mai mulți au cabinete de
psihoterapie pastorală și, prin specializarea de
mediator, sunt angajați ca învățători,
desfășurând și activități de mediatori școlari.
Cele două specializări oferite (teologie
reformată didactică și muzică) se
desfășoară ambele în limba maghiară.
Este o ofertă restrictivă, dar firească?

Da, în primul rând, predarea se face în limba
maghiară, însă la masteratul de istoria bisericii
am avut și studenți vorbitori de limba română.
Pentru ei am ținut separat orele în limba
română. La doctorat, de asemenea, avem și
studenți români. În cadrul mobilităților
Erasmus+, am avut și studenți din Germania,
cărora, firește, le-am predat în limbile
germană și engleză.
Cum se situează Facultatea de Teologie
Reformată în cadrul UBB în anul
celebrării Centenarului său?

94 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

Cu ocazia Centenarului Ubb, am organizat o
serie de evenimente, între care amintim
Conferința internațională „Școlile de stat și
confesionale în perioada 1869-1949 (21-22
martie 2019)”, workshopul „Învățămintele
istoriei la cumpăna secolului al XX-lea
(octombrie-noiembrie 2019)”. Se vor ține două
întâlniri organizate cu studenții masteranzi de
la specializarea Istoria bisericii. Una cu tema
Sinopsa reglementărilor confesionale în timpul
Dualismului Austro-Ungar și în România de
după 1918 și, pe aceleași principii, se va
dezbate tema reglementărilor în domeniul
învățâmântului.
Un alt eveniment organizat de Facultatea
noastră a fost MuziCaravana pe urmele
compozitorilor și etnomuzicologilor, în vederea
cunoașterii și valorificării tezaurului de melodii
populare din România.
Au fost vizitate de către 35 de studenți și cadre
didactice locații și regiuni care au jucat un rol
important în istoria etnomuzicologiei și
compoziției locale în ultimii 100 de ani.
Programul a avut scopul aprofundării
cunoștințelor etnomuzicologice în privința atât
a culegerilor, cât și a repertoriului popular
maghiar și român, facilitând totodată activități
interartistice.

GAUDEAMUS 

„Studenție ca-n filme la UBB:
mănâncă, roagă-te, iubește!”
de Alina MAZILU, Președinte OSUbb

24 martie 1997... acum 22 de ani a fost înființată Organizația Studenților din Universitatea Babeș-Bolyai,
o organizație care de atunci și până acum inspiră mai departe oamenii să aibă inițiativă și să se implice
în comunitatea din care fac parte. OSUBB este o organizație non-guvernamentală, constituită la nivel
de Universitate cu scopul reprezentării drepturilor și intereselor tuturor studenților din UBB.
Activitatea organizației are ca element central studentul din Ubb și se
ghidează după principii și valori precum: reprezen-tare, independență,
democrație și deschidere.
Printre obiectivele principale ale organizației se numără:
n Promovarea unui mediu universitar calitativ, bazat pe servicii
educaționale moderne oferite studenților;
n Reprezentarea drepturilor și intereselor studenților din Ubb și
militarea pentru respectarea acestora;
n Promovarea voluntariatului în mediul studențesc;
n Crearea unui mediu de dezvoltare
în ariile culturale, educaționale
și profesionale pentru comunitatea studențească și nu numai.
În cei 22 de ani de activitate, organizația a cunoscut o creștere considerabilă ce a determinat un impact productiv asupra studenților și a
elevilor din întreaga țară. Acesta a fost realizabil cu ajutorul voluntarilor
OSUbb și a proiectelor ce au reușit să stabilească o sustenabilitate în
rândul comunității de tineret din Cluj-Napoca.
Junior Summer University este cel mai vechi proiect de anvergură al
organizației.
A apărut în 2008, fiind o premieră în Europa de Est. Motivul care stă la
baza conceptului era simplu – reducerea abandonului școlar prin
simularea vieții de student la Cluj. Aflat la a XII-a ediție, JSU aduce
împreună 300 de participanți din toate colțurile țării și urmărește în
continuare familiarizarea elevilor cu viața academică din toate punctele
de vedere; începând de la modul de admitere la facultate, până la
modul de examinare din cadrul facultății alese. Totodată, aceștia iau
parte într-un mod realist la cursuri și seminare, urmând să fie evaluați
sub forma unei sesiuni de examene. Pe lângă programul de educație
formală oferit, proiectul urmărește, de asemenea, crearea unui cadru
de dezbateri și educație non-formală prin intermediul activităților
propuse: traininguri, workshopuri, seri de socializare, discuții pe teme
educaționale etc.
Un alt proiect de amploare al organizației, cu impact pentru
comunitate, este Ubb FEST, un festival care îmbină trei laturi și anume
partea culturală, profesională și sportivă. Ubb FEST este mai mult decât
un festival, reprezintă un amalgam de emoții, creativitate, voie bună și
amintiri plăcute. Este un eveniment destinat tuturor studenților,
indiferent de universitate, care îmbină activități de tip cultural,
profesional și sportiv, pentru a le oferi o experiență de neuitat! Aflat la

a 6-a ediție, festivalul va încânta tinerii și studenții din Cluj-Napoca cu
workshopuri nonformale unde vor învăţa să facă lucruri ce nu se
regăsesc în curricula universitară, show de improvizație, teatru în aer
liber în Campusul Hașdeu, seri de film şi folk , dancebattle, competiții
sportive, traininguri în domenii de interes pentru tineri.
Caravana Ubb este proiectul care își depășește an de an limitele,
ajungând în tot mai multe orașe ale țării pentru a prezenta elevilor din
clasele a XI-a și a XII-a oferta educațională a Ubb și oportunitățile din
Cluj-Napoca. Ajuns la cea de-a vI-a ediție, voluntarii noștri au străbătut
țara în lung
și-n lat, ajungând în peste 100 de licee din 31 de orașe, atât din zona
Transilvaniei, cât și a banatului sau Moldovei, răspândind informații
despre experienţa de student, admitere, oferta educaţională şi
facilităţile oferite de Ubb.
Organizația Studenților din Universitatea babeș-bolyai este cea mai
mare organizație studențească din Cluj-Napoca care reunește anual
peste 400 de voluntari entuziaști și dornici să facă o schimbare.
Omuleții de la OSUbb abundă de energie și creativitate și reușesc
mereu să facă lucrurile să pară ușor de realizat. Fără implicarea și
devotamentul acestora și susținerea din partea Universității babeșbolyai nimic din toate acestea nu ar putea fi realizate. OSUbb este locul
în care petreci nopți pline de proiecte, cu oameni foarte muncitori si
dornici sa schimbe ceva.
„Ma-nalț cu visele lor, văd fericirea tuturor, / Nu mă opri...” sunt versuri
care ne caracterizează. Zâmbetele și bucuria participanților de la
proiectele noastre ne oferă energie și ne motivează să creștem de la an la
an pentru a deveni un model pentru comunitatea din care facem parte.
PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 95

GAUDEAMUS

„CSUBB, centrul nervos
al vieții studențești clujene”
de Andrei Francisc TECSI, Prefectul Studenților, Universitatea babeș-bolyai
Consiliul Studenților Universității Babeș-Bolyai (CSUBB) este structura de reprezentare a studenților tuturor
celor 21 de facultăți ale Universității Babeș-Bolyai, recunoscută prin carta universității ca fiind entitatea
care promovează drepturile și obligațiile corpului studențesc și care derulează activități și proiecte menite
să augmenteze calitatea actului educațional și să asigure realizarea unei experiențe universitare de cea
mai înaltă calitate. Acesta este compus din 26 de studenți senatori, proveniți din cele 3 linii de studii ale
Universității, respectiv un student reprezentant al ONG-urilor înscrise în repertoriul ONG al UBB. Cei 26
reprezintă interesele celor peste 40.000 de studenți înmatriculați în programele de studiu ale Universității.
Activitatea CSUbb constă în consultarea
studenților cu privire la toate aspectele
relevante pentru formarea și parcursul lor
universitar, prin implementarea a diverse
instrumente de cercetare (de exemplu:
chestionare, interviuri, sesiuni și audiențe),
care se concretizează în redactarea de poziții
și propunerea de amendamente pentru
regulamentele Universității, care să permită,
în urma adoptării de către Senatul
Universității babeș-bolyai sau a altor structuri
cu rol de implementare sau decizional ale
Ubb, optimizarea cadrului universitar.
De asemenea, fiind un actor-cheie în ceea ce
privește garantarea drepturilor studențești și
a standardelor de calitate ale parcursului
universitar, CSUbb este direct implicat, prin
membrii săi, în procedura de alocare a
locurilor de cazare și cazarea propriu-zisă a
studenților Universității babeș-bolyai,
coordonând peste 150 de voluntari pentru
cazarea a aproximativ 9000 de persoane în
fiecare an, în comisiile de acordare a burselor
studențești, în comisiile de alocare a locurilor
în programul Național Tabere pentru
Studenți, cât și în restul structurilor
decizionale și consultative constituite la
nivelul Universității.
Printre proiectele derulate de către CSUbb în
beneficiul studenților și în serviciul
comunității academice se numără: Gala
Premiilor Excellentia, al cărei scop este
identificarea și premierea, atât a cadrelor
universitare, cât și a studenților care au avut
un impact semnificativ în transformarea și

menținerea mediului academic la un nivel de
elită; crearea și implementarea
regulamentului pentru bursa UbbITHUb, prin
care a fost vizat managementul rețelelor de
internet în Campusul Hasdeu, crearea de
software pentru procesele interne ale Ubb,
managementul platformelor online, crearea
platformei web a Societății Antreprenoriale
Studențești; concursul de proiecte
studențești care asigură finanțarea, cu peste
270.000 RON/semestru, respectiv
implementarea inițiativelor derulate de către
grupuri de studenți sau asociații studențești
pentru dezvoltarea academică, profesională și
personală a colegilor noștri, cât și realizarea

96 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro

unui program extins de acomodare cu mediul
universitar pentru studenții din primul an al
unui ciclu de studiu, ce presupune realizarea
unei serii extinse de materiale informative și
derularea mai multor sesiuni introductive la
începutul fiecărui an universitar.
În cadrul acestor sesiuni, studenții sunt
familiarizați cu aspectele esențiale ale
funcționării unei instituții de învățământ
superior, primesc indicații prețioase cu privire
la modul de accesare a tuturor beneficiilor și
oportunităților prezentate de mediul
academic și primesc suport, care este ulterior
extins pe toată perioada studiilor, pentru
integrarea în comunitatea universitară.
De asemenea, CSUbb este direct responsabil
de realizarea materialelor informative cu
privire la modificările legislative de la nivel
național din domeniul învățământului
superior, cât și de prezentarea
regulamentelor interne ale instituției într-un
mod ușor accesibil, și de diseminarea lor în
rândurile studenților Universității babeșbolyai. În vederea îndeplinirii acestui scop,
Consiliul studenților utilizează o vastă rețea
de reprezentanți de an și reprezentanți ai
studenților în consiliile facultăților, aleși în
mod democratic, prin vot universal, direct și
secret, de către studenții instituției, în cadrul
unui proces electoral organizat de către
CSUbb. Astfel, colegii noștri din Consiliul
Studenților Universității babeș-bolyai asigură
reprezentativitatea studenților în forurile
deliberative ale Universității, în procent de
minimum 25%.



Fleepit Digital © 2020