nr.1

Revista Colegiului Economic „A.D. Xenopol”
Nr. 1 / 2004

Redactor şef:
Ciubotariu Ionela

Colectivul de redacţie:
Moise Irina-Gabriela
Georgian Daniela
Ţîrcomnicu Maria
Buradel Andreea
Tănăsescu Ioana
Piedemonte Andrei

Profesori coordonatori:
prof. Iacoban Mihaela
prof. Burcea Rodica
prof. Sofronie Mariana
prof. Ibrion Liana

Fotoredactori:
Moise Irina-Gabriela

Corectare şi tehnoredactare:
prof. Ibrion Liana

Adresa:
Colegiul Economic „A.D. Xenopol”, Strada Traian, nr. 165, Sector 2, Bucureşti
Tel. 021/3205719, webpage: http://www.colegiulxenopol.ro/ , email: colegiulxenopol@yahoo.com

Dosarele Xenopol – nr. 1/2014

Invitaţie
Această revistă se vrea a fi o chemare, de fapt o invitaţie adresată tuturor cititorilor şi în special elevilor Colegiului Economic „A.D. Xenopol”.
Nu vi se pare câteodată că sufletul vostru are nevoie de o anumită
„terapie” specială, care să-i ofere emoţii hrănitoare, bucurii şi răspunsuri la
întrebări profunde, de natură existenţială?
Iată, vă prezentăm „Dosarele Xenopol”.

Consideraţi revista noastră o posibilitate pentru a afla gânduri şi impresii ale colegilor şi profesorilor, simţăminte încă nemărturisite, dar tulburătoare ale unor „tinere condeie”, „taine” ale ştiinţei, culturii, şi literaturii,
trecutul, prezentul, şi viitorul şcolii în care învăţaţi.
Dacă vă interesează performanţele deosebite ale colegilor noştri şi care sunt cele mai reprezentative preocupări, pasiuni si activităţi în care sunt
implicaţi, vă oferim paginile revistei noastre „Dosarele Xenopol”.
Citiţi-o cu interes şi înţelegere!
Redacţia

„E mai bine să încerci ceva decât să nu faci nimic”
Andre Maurois

3

Pagini de istorie

Colegiul Economic „A.D. Xenopol”

Personalitatea lui A.D. Xenopol

Alexandru Dimitrie Xenopol (n. la 24 martie 1847 la Iaşi - d. 27 februarie 1920, Bucureşti) a fost un renumit academician, istoric,
filosof, economist, pedagog, sociolog şi scriitor român. Alexandru Dimitrie Xenopol este
autorul primei mari sinteze a istoriei românilor, filozof al istoriei de talie mondială, fiind
considerat cel mai mare istoric român, după
Nicolae Iorga.
Iată ce spunea chiar Alexandru Dimitrie
Xenopol:
„Sunt născut în 23 Martie 1847 în Iaşi, in
mahalaua Păcurari, în nişte case de zestre
ale mamei mele... Tatăl meu, Dimitrie Xenopol, se trăgea din o veche familie anglosaxonă, după tată Brunswick, după mamă
Smith. El a rătăcit, în tinereţe, în urma unei
dureri sufleteşti, prin Suedia, pe mare până la
Constantinopole, de unde venise la Galaţi.
Aici fu botezat de colonelul Schelety, tatăl
generalului Carol Scheleti, care-i dădu numele de Dimitrie şi-i schimbă tot odată şi familia
din Brunswick în Xenopol, adică „fiul străinului”.”
(A.D. Xenopol, Istoria ideilor mele.)
După absolvirea liceului în oraşul natal,
şi-a completat studiile universitare de filosofie, drept şi istorie (1867 - 1871), culminând
cu obţinerea doctoratului în drept la Berlin şi
a celui în filosofie la Giessen, în acelaşi an,
1871. În ambele sale lucrări de susţinere a
disertaţiei de doctor, Alexandru Xenopol a

4

fost un adept al modelelor de drept, filozofice
şi istorice propuse de savanţii germani.
Reîntors în ţară, Alexandru D. Xenopol a
intrat în magistratură, fiind în 1872, primprocuror al Tribunalului din Iaşi. În 1878, a
obţinut, prin concurs, Catedra de istorie a
românilor, la Universitatea din Iaşi, urmând
ca din 1883 să renunţe la magistratură integrându-se total, având preocupări intelectuale multiple, ca profesor, cercetător, editor şi
istoric, în viaţa Universităţii din Iaşi.
În anul 1891 a obţinut, tot prin concurs, şi
Catedra de istorie universală, la aceeaşi Universitate, devenind astfel unul dintre acei intelectuali de forţă, capabili de a susţine multiple cariere intelectuale.
În calitatea sa de istoric, filozof al istoriei,
economist, literat, pedagog, jurist, sociolog,
profesor, pedagog, Alexandru D. Xenopol a
fost ales în 1893 membru titular al Academiei
Române. Între 1898 - 1901 a devenit rector
al Universităţii din Iaşi.
Ca om de ştiinţă, cu deosebire pentru
meritele sale excepţionale în domeniul istoriei, începând cu anul 1900, Xenopol a devenit
membru de onoare al Societăţii de Arheologie din Bruxelles, apoi a primit acelaşi titlu de
la Societatea Academică din Cernăuţi, în
1901, a fost ales membru al Institutului Internaţional de Sociologie (1903) şi, respectiv,
membru titular al Academiei de ştiinţe Morale
şi Politice din Paris (1914) şi vicepreşedinte
al Societăţii de Sociologie din Paris (1916).
S-a aflat întotdeauna într-un fertil dialog
cu învăţaţii renumiţi ai Europei, prin intermediul forurilor ştiinţifice istorice, care i-au acordat adeseori premii de excelenţă, alături de
Academia Română.
A murit la 27 februarie 1920 în Bucureşti,
unde se mutase din anul 1915.
In virtutea acestei activităţi vaste şi a personalităţii sale complexe, Xenopol, a constituit un model de veritabil intelectual pentru întreaga societate românească. Drept urmare
şi liceul nostru îi poartă cu onoare si respect
numele, iar noi, elevii, încercăm prin toată
activitatea si rezultatele noastre sa fim demni
de acest model. Astfel documentele arhivistice din veacul trecut ne confirmă că la 28
noiembrie 1864, în baza „Legii generale a
instrucţiunilor publice”, a început să funcţioneze în Bucureşti prima şcoală comercială
elementară. După câţiva ani de la înfiinţare,
ea devine Şcoala comercială de gradul II

(superioară) în scopul instruirii teoretice şi
practice a elevilor, astfel încât aceasta să
„posede la absolvire” aptitudinile profesionale
necesare spre a deveni în societate „mari
comercianţi şi industriaşi” , cu un dezvoltat
simţ de orientare şi iniţiativa în domeniul comerţului intern şi extern. Dar în acest context
era nevoie de oameni care să cunoască activităţile specific legate de o bună circulaţie a
mărfurilor, adică aşa numiţii “impiegati comerciali”.
Înţelegând însemnătatea învăţământului
economic şi mai ales ceea ce îi lipsea, ministrul comerţului P.P. Carp, prin legea promulgată la 9 aprilie 1893, obţine înfiinţarea în
oraşele Iaşi şi Bucureşti unor şcoli comerciale
de gradul I (inferioare), cu trei ani de studiu,
menite să pregătească „impiegati comerciali”
de care se simţea nevoie. Acest tip de şcoală
ia fiinţă în Bucureşti în 1894. Primul director
al şcolii, N. Idieru, un destoinic şi inimos profesor, s-a adresat „Primăriei Comunei Bucureşti” şi Camerei de comerţ, pentru a obţine
un local adecvat pentru şcoală.
În urma acestei intervenţii, la 20 martie
1895, s-a obţinut hotărârea prin care Primăria
a destinat pentru „Şcoala comercială de
gradul I” , clădirea din strada Traian, nr. 157.
La 18 septembrie 1895, s-au deschis în
cadrul festiv, cursurile Şcolii comerciale de
gradul I din Bucureşti. Clădirea dispune de 5
săli mari pentru cursuri, camera pentru secretariat, cancelaria profesorilor, încăperi pentru
laborator si bibliotecă.
La 1 septembrie 1928, Şcolii comerciale
inferioare, i se adaugă cursul superior, devenind astfel Şcoala comercială, superioară
şi inferioară nr. 3. În anul şcolar 1933-1934,
conducerea şcolii face demersuri la Ministerul
Instrucţiunei, pentru a schimba antetul şcolii
şi astfel, Şcoala comercială nr. 3 devine
„Şcoala comercială Marele Voievod Mihai”.
Parcurgând o numeroasă pleiada de profesori, putem observa marele număr de personalităţi care s-au remarcat în mod strălucit
în diverse domenii ale ştiinţei româneşti.
La 1 septembrie 1936, Şcoala comercială
superioară şi inferioară de comerţ “Marele

Voievod Mihai”, se transformă în Liceul comercial “Marele Voievod Mihai”.
De la 1 aprilie 1942 până la 30 decembrie
1947, şcoala s-a intitulat Liceul comercial
“Regele Mihai I”, cu sediul în strada Traian,
nr. 165.
În anul 1948, după instaurarea regimului
comunist, şcoala, ca de altfel toate instituţiile
statului, au fost puse pe alte baze, menite să
răspundă principiilor noii ideologii.
Începând cu programa şcolară, întregul
învăţământ a fost supus unui rapid proces de
transformare, suferind numeroase reorganizări, restructurări şi reorientări.
Din luna octombrie 1948, Liceul comercial
a devenit “Şcoala medie tehnică de administraţie economică”.
Începând cu anul şcolar 1966-1967 au
luat fiinţă liceele de specialitate, printre care
se numără şi liceele economice.
Din anul 1977-1978, liceul se va numi
„Liceul economic şi de drept administrativ
nr. 3”, cu profil economic şi de comerţ la
treapta I, şi cu profil de contabilitate şi comerţ
la treapta a II-a.
Din anul 1990, liceul se numeşte Grupul
şcolar economic administrativ şi de servicii “A.D. Xenopol”. Formele de învăţământ
sunt: liceu curs de zi şi seral şi şcoala postliceală. Itinerariul de formare oferit de Colegiul
economic “A.D Xenopol” (antetul actual) urmăreşte filiera tehnologică profilul servicii,
asigurând specializările–tehnician în activităţi
financiare şi comerciale şi tehnician în turism.
Şcoala postliceală asigură o formare în domeniul economic cu specializările: asistent de
gestiune şi agent vamal. Pregătirea viitorilor
economişti este asigurată atât de ţinuta profesională a personalului didactic şi didactic
auxiliar cât şi de calitatea bazei materiale.
Clădirea care adăposteşte întreaga activitate face parte din patrimoniul de istorie şi
arhitectură al capitalei. Eleganţa arhitecturală
a construcţiei de acum un secol se armonizează cu îmbunătăţirile şi elementele de modernitate.
Tănăsescu Ioana, clasa a XI-a G

5

Pagini de istorie

Dosarele Xenopol – nr. 1/2014

Pagini de istorie

Colegiul Economic „A.D. Xenopol”

1 Decembrie - Ziua naţională a României

Carol I – Regele României
Ziua naţională a României a fost între
1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 19481989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din
31 iulie 1990, promulgată de preşedintele Ion
Iliescu şi publicată în Monitorul Oficial nr. 95
din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost
adoptată ca zi naţională şi sărbătoare publică
în România. Opoziţia anticomunistă din România, a pledat în 1990 pentru adoptarea zilei de 22 decembrie drept sărbătoare naţională, fapt consemnat în stenogramele dezbaterilor parlamentare.
Prinţul
Carol
de
HohenzollernSigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866
jurământul în faţa adunării reprezentative a
Principatelor Române Unite. În amintirea
acestui eveniment, la 10 mai 1877, tot el a
proclamat în faţa parlamentului independenţa
de stat a României. În data de 14 martie / 26
martie 1881 camerele reunite ale parlamentului au votat transformarea ţării din principat în
Regatul României. Pentru a marca evenimentul, ziua naţională sărbătorită pe 10 mai
1881 a fost una din cele mai spectaculoase
serbări din istoria României.
După abdicarea forţată a regelui Mihai I
în data de 30 decembrie 1947, Camera Deputaţilor a adoptat legea nr. 363 din 1947,

6

prin care a proclamat Republica Populară
Română. Ziua de 23 august a fost adoptată
drept sărbătoare de stat, sub numele de ziua
insurecţiei armate antifasciste, începutul revoluţiei populare în România, cu referire la
întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste şi arestarea guvernului condus de Ion
Antonescu în anul 1944.
În anul 1990, după revoluţia anticomunistă din 1989, parlamentul dominat de FSN
a refuzat propunerea venită din partea
opoziţiei, de a adopta ziua de 22 decembrie
drept sărbătoare naţională a României. Pe
fondul confruntărilor interetnice de la Târgu
Mureş din martie 1990 Şi a mineriadei din 1315 iunie 1990, Parlamentul României a adoptat la 31 iulie 1990 legea nr. 10 din 1990, prin
care a fost abrogată Hotărârea Consiliului de
Miniştri nr. 903 din 18 august 1949 privind
declararea zilei de 23 august ca sărbătoare
naţională şi a proclamat în locul ei ziua de 1
decembrie drept sărbătoare naţională. Legea
10 din 1990 nu precizează semnificaţia sau
motivul alegerii zilei de 1 decembrie drept zi
naţională a României.

Legea adoptată în 1990 de Parlamentul
dominat de FSN şi promulgată de Ion Iliescu
a avut în vedere pe de o parte combaterea
simpatiilor legate de tradiţia monarhică a
României, cu sărbătoarea naţională istorică
pe 10 mai, dar şi contracararea solicitării
opoziţiei anticomuniste, de adoptare a zilei de
22 decembrie drept sărbătoare naţională.

Alegerea zilei de 1 decembrie, deşi neexplicit, a făcut trimitere la unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu
România în 1918, respectiv la Proclamaţia de
la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie
1918. Alegerea acestei zile ca sărbătoare
naţională a României a fost văzută drept un
afront adus minorităţii maghiare din România,
pentru care ziua de 1 decembrie a însemnat
o pierdere politică.
Prima zi naţională de 1 decembrie, ale
cărei festivităţi centrale s-au desfăşurat în
1990 la Alba Iulia, a fost marcată de polariza-

re politică, discursul lui Corneliu Coposu, liderul de atunci al opoziţiei anticomuniste, fiind
întrerupt în mai multe rânduri de huiduieli.
Petre Roman, primul ministru de atunci, s-a
arătat încântat de întreruperea repetată a
discursului liderului opoziţiei, ceea ce l-a făcut pe preşedintele Iliescu să-i dea un semn
cu mâna pentru ca să înceteze, gest filmat şi
difuzat pe larg de mass-media.
Istoricul Neagu Djuvara a arătat într-un
interviu acordat TVR în anul 2011 că alegerea zilei de 1 decembrie de către regimul Iliescu a fost una conjuncturală, explicând că la
1 decembrie 1918 a avut loc doar unirea
Transilvaniei şi a Banatului cu România, pe
când celelalte provincii istorice, respectiv Basarabia şi Bucovina, au fost unite la date diferite.
Simiciuc Maria-Iuliana, clasa a XII-a D

Unirea de la 1 Decembrie 1918

Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi totodată realizarea unui deziderat al
locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea
Transilvaniei cu România. Ziua de 1 decembrie a devenit după evenimentele din decembrie 1989 Ziua Naţională a României.
Pentru noi, românii, anul 1918 a fost un
an providenţial. La 27 martie 1918 Basarabia
– lacrima neamului românesc – revenea la
Patria mamă; la 28 noiembrie 1918 era rândul Bucovinei, pentru ca la 1 decembrie
1918, la Alba Iulia să se realizeze unul din
visele seculare ale naţiunii române, desăvârşirea statului naţional unitar român, prin
unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi
Maramureşului cu România. Alba Iulia, mân-

drul oraş transilvănean, mai fusese martora
unor evenimente de seamă ale istoriei şi culturii române. Aici, realizase Mihai Viteazul la
21 oct. 1599 prima unire politică a celor trei
ţări româneşti. Tot aici a apărut la 20
ian.1648, Noul Testament de la Bălgrad al
mitropolitului Simion Ştefan. La Alba Iulia au
suferit martiriul la 28 febr.1785 Horia şi
Cloşca. Tot aici, vor fi încoronaţi la 15
oct.1922, Regele Ferdinand şi Regina Maria,
ca primii suverani ai României. “ România nu
poate fi întreagă fără Ardeal, zice Nicolae Titulescu. România nu poate fi mare fără jertfă.
Ardealul e leagănul care i-a ocrotit copilăria,
e şcoala care i-a făurit neamul…e scânteia
care aprinde energia…e întristarea care îndepărtează vrăşmaşul, e viaţa care cheamă
viaţa”. (Nicolae Titulescu, Pledoarii pentru
pace, Bucureşti,1996)

7

Pagini de istorie

Dosarele Xenopol – nr. 1/2014

Pagini de istorie

Colegiul Economic „A.D. Xenopol”

Iată care era situaţia politică în acea
vreme: în toamna anului 1918, Monarhia
Austro-Ungară se destramă ca stat, datorită
crizei celor patru ani de război, înrăutăţirii situaţiei economice şi mai ales, a ridicării
naţiunii din dubla monarhie, între care şi românii din Transilvania. Între oct.-nov. 1918 au
luat fiinţă în Transilvania şi Banat Consiliile
Naţionale Româneşti, iar la 30 oct.1918 s-a
constituit la Arad, Consiliul Naţional Român,
ca unic for care reprezenta voinţa poporului
român. Sub conducerea lui, s-a intensificat
lupta pentru unirea cu ţara. Slujitorii Bisericii
Româneşti – episcopi, vicari, consilieri, profesori de teologie şi preoţi de parohie s-au aflat
în primele rânduri ale luptătorilor pentru unitate. De exemplu: la Sibiu s-au remarcat profesorii teologi Nicolae Bălan (viitor mitropolit) şi
Silviu Dragomir; la Caransebeş episcopul Miron Cristea, protopopul Andrei Ghidiu, teologul Petre Barbu sau secretarul eparhial Cornel Corneanu; la Oradea vicarul Roman Ciorogariu şi secretarul Aurelian Magieru; la Lugoj protopopul Gh.Popovici. Pentru unitate
naţională militau şi periodicele vremii: „Telegraful român” (Sibiu), „Biserica şi şcoala”
(Arad), „Foaia diacezană” (Caransebeş). Ierarhii români din Transilvania (ortodocşi şi
greco-catolici) – ortodocşii Ioan Papp al Aradului, Miron Cristea al Caransebeşului şi greco – catolicii Iuliu Hossu al Gherlei, Demetrie
Radu al Oradiei şi Valeriu Frenţiu al Lugojului
au semnat o „Declaraţie de adeziune” la
Consiliul Naţional Român, prin care-l recunoşteau „ca singurul conducător politic al
naţiunii române”. Acest act a avut un ecou
pozitiv în rândul clerului şi credincioşilor celor
două Biserici surori.

Duminică, 1 decembrie 1918 a avut loc
la Alba Iulia, Adunarea Naţională care a decis
Unirea cu România. Erau prezenţi 1228 deputaţi şi delegaţi oficiali, alături de o sută de
mii de români veniţi din toate părţile unde se
vorbea româneşte, de la Maramureş la Dunărea Bănăţeană, din Ţara Bârsei până-n cea a
Crişurilor. Între cei prezenţi se aflau – din par-

8

tea Bisericii – cei cinci episcopi, patru vicari,
zece delegaţi ai consistoriilor ortodoxe şi greco – catolice, 129 protopopi, câte un reprezentant al fiecărui Institut Teologic şi câte doi
ai studenţilor teologi, alături de numeroşi
preoţi şi învăţători ai şcolilor confesionale. S–
a început prin slujbe urmate de Te Deum în
Biserică, după care delegaţii s-au reunit în
sala Cercului Militar sub preşedinţia lui Cicio
Pop. În biroul adunării au fost aleşi trei
preşedinţi: George Pop de Băseşti, episcopul
ortodox Ioan Papp şi episcopul greco – catolic Demetrie Radu. Raportul principal a fost
prezentat de Vasile Goldiş (ortodox) care a
citit şi proiectul rezoluţiei, devenit Hotărâre de
unire a Transilvaniei cu România: „ Adunarea
Naţională a tuturor românilor din Transilvania,
Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua
de 1 dec. 1918, decretează Unirea acestor
români şi a teritoriilor locuite de dânşii cu
România”. Goldiş şi-a încheiat raportul cu
cuvintele: „legătura sfântă a celor 14 milioane
de români ne îndreptăţeşte azi să zicem Trăiască România Mare!”. Ultimul orator a fost
Iuliu Maniu (greco - catolic), care a vorbit în
numele Partidului Naţional Român : „… Unirea tuturor românilor într-un singur Regat şi
într-un nedespărţit stat este nu numai un
ideal sfânt, ci şi un drept inalienabil al nostru
în baza fiinţei noastre naţionale şi unitare….
Noi, românii din Transilvania şi Ungaria suntem în drept şi avem datoria să pretindem
această Unire pentru că aici a fost leagănul
românismului”. Episcopul Miron Cristea al
Caransebeşului a spus : „ Nu ne putem gândi
astăzi la altceva decât la aceea ce au hotărât
şi au făcut fraţii din Basarabia şi Bucovina,
adică la unirea cu scumpa noastră România,
alipindu-i întreg pământul strămoşesc.”
La 2 dec. 1918, Marele Sfat Naţional a
ales Consiliul dirigent, iar la 14 dec. o delegaţie alcătuită din Vasile Goldiş, Al. Vaida
Voievod şi episcopii Cristea şi Hossu au prezentat la Bucureşti, Regelui Ferdinand actul
Unirii Transilvaniei cu România. Atestarea
hotărârii istorice de la 1 dec. 1918 a fost făcută prin decretul regal din 29 ian. 1919. La începutul anului 1919 în Banat s-a constituit „
Liga Bănăţeană” condusă de diaconul ortodox Avram Imbroane, cu scopul de a informa
opinia publică despre drepturile românilor din
acest teritoriu.
Stan Mircea-Stefan, clasa a IX-a A

Evenimente sociale

Dosarele Xenopol – nr. 1/2014

Centrul de proiecte şi programe educaţionale
şi sportive pentru copii şi tineret Bucureşti
Ce este Centrul de proiecte şi programe educaţionale şi sportive pentru copii şi
tineret Bucureşti?
Este un serviciu public, organizat ca instituţie publică de interes local al Municipiului
Bucureşti, cu personalitate juridică, finanţată
din bugetul propriu al Municipiului Bucureşti.
Obiectivele acestui Centru sunt: pregătirea extracurriculară şi dezvoltarea unor aptitudini şi abilităţi în cadrul unor proiecte şi
programe adresate segmentului de vârstă 626 de ani; organizarea unor secţiuni de selecţie a stagiilor de formare pentru consilieri
şi promotori ai activităţii socio-educative, cultural-artistice, turistice, sportive şi de divertisment, cu scopul implicării afective a tinerilor în programe şi proiecte prin activităţi de
voluntariat; încurajarea şi stimularea creativităţii, spiritul întreprinzător şi iniţiativelor tinerilor, venind în întâmpinarea nevoilor comunităţii prin pregătirea tinerei generaţii.
PROEDUS are deja încheiate parteneriate cu unităţile şcolare bucureştene, în vederea antrenării unui număr cât mai mare de
elevi şi cadre didactice în activităţi socioeducative, sportive, turistice, cultural-artistice
şi de divertisment. Recompensează elevii
remarcabili prin organizarea taberelor şi excursiilor tematice şi de divertisment la mare şi
munte. Contribuie la dezvoltarea abilităţilor
de comunicare şi de exprimare publică la
elevi, prin realizarea unui sistem multimedia
cu caracter educaţional (şcoala radio, TV şi
de presă scrisă), prezentare de evenimente,
studio şi produse media realizate de elevi sub
îndrumarea experţilor şi a formatorilor în
domeniul media.
Anul acesta s-a adăugat pe lista liceelor
partenere şi colegiul nostru. Datorită acestui
parteneriat, o mică parte din elevii liceului,
însoţiţi de cadre didactice, au beneficiat de
taberele în regim de gratuitate din Grecia Paralia Katerini.
Au avut ocazia, alături de alţi elevi activi
şi merituoşi ai altor licee, să viziteze anumite
locuri turistice, să cunoască obiceiurile şi
mâncarea grecilor, să se distreze şi să lege
relaţii de prietenie, în final, rămânând cu
amintiri frumoase.

În luna octombrie, un număr restrâns
de copii ai Colegiul Economic „A.D. Xenopol”
a beneficiat de excursia de 3 zile la Predeal.
În prima seara a fost organizată o petrecere
de „Bun venit!” unde s-a dansat şi s-a cântat
până la final. A doua zi, trezirea a fost matinală, pentru că imediat după micul-dejun, distracţia a început odată cu startul jocurilor organizate de echipa PROEDUS, precum:
“Maţele încurcate”, “De-a v-aţi ascunselea”,
“Ghiceşte cine-i personajul !” şi aşa mai departe. După-amiaza s-a încheiat cu o drumeţie spre Susai, admirând peisajul de
toamnă pe care aceasta ni l-a oferit. Ziua s-a
încheiat cu o petrecere de „Bun rămas!”,
dans şi voie bună într-o locaţie pentru tineret.
În ultima zi am profitat de vremea frumoasă
de octombrie. Fiecare coordonator, alături de
grupul său de elevi, a profitat de ultimele ore
făcând plimbări prin staţiune. Înaintea îmbarcării, ne-am strâns toţi la autocare şi am făcut
cu toţii poza de grup şi apoi fiecare cu cei care au legat prietenii.

„Implicarea pentru mine, personal, a însemnat o experienţă foarte frumoasă, din care am avut multe lucruri de învăţat, mai ales
ceea ce înseamnă lucru în echipă şi punctualitate. Am cunoscut multe persoane din diferite domenii, cu care am legat relaţii de priete-

9

Evenimente sociale

Colegiul Economic „A.D. Xenopol”

nie, am învăţat ceea ce înseamnă să organizezi un eveniment şi câtă responsabilitate
implică, am văzut cum este atmosfera dincolo
de scenă, urmând ca în scurt timp sa fac si
eu parte din stafful acestui Centru de proiecte. Timp de un an şi câteva luni, am luat parte
la toate activităţile organizate de PROEDUS,
precum: Parada Elevilor Bucureşteni 2012,
Miss Crăciuniţa, Miss Boboka & Mister Bobok, Miss Hi! School, Miss Bucureşti, Miss
Fotbal, Kids Sport Festival, 1 Iunie- Ziua Copilului.

De asemenea, am fost prezentă la crosuri, am fost la televiziuni pentru filmări, am
participat la înscrieri şi îmbarcări la taberele
copiilor activi şi merituoşi, si înscrieri şi centralizări pentru cursuri. Am fost prin diferite
licee pentru a face promovarea activităţilor

menţionate mai sus şi am completat diplome
pentru elevii premianţi.

Am participat la toate aceste proiecte
mari, dar şi la altele mai mici cum plăcere,
munca mea fiind răsplătită cu tabere la munte
şi la mare. Au fost zile în care eram obosită
din cauza numărului mare de ore petrecute la
derularea activităţilor, dar satisfacţia sufletească era imensă când vedeam numărul
mare de participanţi cu zâmbetul pe buze!
Fericirea şi zâmbetele oamenilor veneau din
munca şi eforturile depuse şi de mine. Oricând, la orice oră, mă voi implica cu drag şi
seriozitate în toate proiectele de la PROEDUS!”
Daniela Andreea-Georgian, clasa a XI-a D

Guvernul local al tinerilor – sector 2
Guvernul Local al Tinerilor este o organizaţie de tineret, înfiinţată în anul 2013, care funcţionează pe tiparul Guvernului României şi este alcătuit din elevii claselor IX-XII. Mandatul este de 2
ani şi nu poate fi reînnoit.

Descriere
Structurile de şi pentru tineret sunt de o
maximă importanţă în statele Uniunii Europene, adevăraţi parteneri de dialog ale instituţii-

10

lor statului, iar fenomenul asociativ este în
mare ascensiune în toate ţările UE.
Comisia Europeana, prin politica dedicată tinerilor, încurajează statele membre să

ofere ajutor segmentului cuprins între 14-35
de ani pentru a se asocia sub diverse forme
şi pentru a milita împreună pentru viitorul societăţii.
Guvernul Local al Tinerilor Sector 2 este mai mult decât un exerciţiu practic al procedurilor şi alegerilor democratice. Acesta
constituie, prin opţiunea elevilor din învăţământul liceal, propuneri care să iniţieze activităţi în interesul celor care i-au ales şi al întregii comunităţi. Poate să propună ca autorităţile locale să definească o politică de tineret, să contribuie la elaborarea acesteia şi la
punerea ei în aplicare.
Membrii GLTS2 au posibilitatea să exprime aşteptările şi cerinţele elevilor din sectorul 2 pe lângă autorităţi şi pe măsura posibilităţii lor, să iniţieze acţiuni proprii în vederea
satisfacerii acestor cerinţe şi aşteptări. Astfel
de demersuri, iniţiative civice sunt susţinute şi
de elevii Colegiului Economic „A.D. Xenopol”
prin membrii componenţi ai acestei instituţii
locale a tinerilor din sectorul 2.

MISIUNI
- are ca scop principal crearea permanentă a
unei reţele de voluntari dispuşi să se implice
activ în iniţiativele dedicate tinerilor;
- aceasta îi ajută să se integreze mai uşor şi
mai rapid în societate;
- stimularea asociativităţii voluntariatului şi
abilităţilor de comunicare;
- dezvoltarea unei conduite morale, creşterea
simţului de responsabilitate al datoriei prin
implicarea în viaţa socială a tinerilor;
- implicarea tinerilor în procesul de identificare, prevenire şi rezolvare a problemelor locale, naţionale şi internaţionale;
- colaborarea cu alte organizaţii nonguvernamentale sau guvernamentale prin
implementarea în comun de proiecte pentru
tineret.
Plăcintă Andrei, clasa a X-a F

11

Evenimente sociale

Dosarele Xenopol – nr. 1/2014

Interferenţe culturale

Colegiul Economic „A.D. Xenopol”

Studiile basarabenilor:
de ce aici, nu peste Prut?

Programul în Republica Moldova este
bun, însa ar trebui să ne ofere mai mult absolvenţilor: o siguranţă economică pentru a
ne întoarce acasă, oportunităţi de muncă, de
începere a unei afaceri fără riscul corupţiei
etc.
Numărul tinerilor care vin sa înveţe în
România este aproximativ constat de la an la
an.
Margine Cristina, clasa IX-a D

Când vii în România
realizezi diferenţele

Veaceslav Saramet, preşedintele Federaţiei
Asociaţiilor de Basarabeni din România (FAB România)

Bursele pentru tinerii din Republica
Moldova au ajuns subiect de dispută între
preşedinţie şi guvern. În timp ce şeful statului
cere suplimentarea acestora, premierul îl
acuză că e „generos pe banii noştri”.
Aceasta temă a fost discutată cu Veaceslav Saramet, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Basarabeni din România (FAB
România). Acesta a constatat că aproximativ
12.000-13.000 de tineri moldoveni de etnie
română sunt aflaţi la studii in România.
Principalele avantaje de care beneficiem elevii şi studenţii bursieri sunt: gratuitatea
taxei de şcolarizare şi a cazării, la absolvire
studenţii obţin o diploma a unei ţări membre a
Uniunii Europene, au o alternativă europeană
de studii.
Tinerii moldoveni se confruntă cu o serie de obstacole: obţinerea vizelor de la consulat sunt mai greoaie din cauza că MEN nu
transmite la timp ordinul de înmatriculare, cazarea în centrele universitare mari uneori
poate fi problematică, dorul de casă.

12

În luna decembrie 2012 a fost lansat
raportul „Traiectoria tinerilor basarabeni veniţi
la studii in România-între mit şi realitate”, realizat de Centrul European de Studii in Probleme Etnice al Academiei Române şi Institutul pentru Românii de Pretutindeni „Eudoxiu
Hurmuzachi” din cadrul MAE.
Bursa oferită de statul român reprezintă
o adevărată punte spre spaţiul românesc şi o
şansa spre Europa.
Bursele arată că României îi pasă de
noi.
Contactul cu România ne-a făcut pe
unii dintre tinerii de pe celalalt mal al Prutului
sa conştientizăm cu ce probleme grave se
confruntă ţara noastră.
De altfel, mă consider foarte norocoasă, că am şansa să învăţ aici şi pe parcurs.
vreau sa răsplătesc România Mare.

Margine Cristina, clasa a IX-a D

Artă contra drog
– tabăra de la Sibiu –
În perioada 05 – 08.12.2013 elevii bursieri din Republica Moldova, însoţiţi de d-na
prof. Ibrion Liana, au fost invitaţi să participe
la proiectul „Artă contra drog”, susţinut de Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului şi Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului, desfăşurat
în tabăra de la Gura Sadului, judeţul Sibiu.
Scopul principal al acestui proiect a fost
acela de a le arăta adolescenţilor că realitatea concretă le poate oferi bucurii mult mai
mari decât cea virtuală, că adevăratele prietenii nu se stabilesc pe facebook, ci în viaţa
reală.
La acest program au participat şi elevi
din alte licee, de la Colegiul Economic „Virgil
Madgearu”, tot bursieri din Republica Moldova, şi din Grupul şcolar de arte şi meserii
„Dimitrie Paciurea”, prilej real de socializare,
împărtăşire de idei, concepţii, de ce nu, de
distracţie.
Patru zile ce păreau iniţial interminabile,
pentru că tabăra se află într-o zonă fără
semnal şi acces la internet, între munţi stâncoşi, s-au dovedit a fi o experienţă de neuitat.
Consider că pentru noi, basarabenii, a fost
binevenită această excursie care ne-a îmbogăţit spiritual şi cultural asimilând informaţii
despre istoria mărginimilor Sibiului. Ne-a familiarizat cu tradiţii şi cultura acestor locuri
vizitate: Sibiu, Alba-Iulia, Mănăstirea Cozia
ş.a. Ne-a format o viziune reală care ne-a
demonstrat încă o dată că avem acelaşi
neam, patrie, grai şi o istorie bogată în evenimente comune. Pe lângă toate acestea, în
mod deosebit ne-a impresionat relieful de o
frumuseţe rară, odată ajunşi pe aceste meleaguri te acaparează complet priveliştea şi ai
sentimentul că nu ai mai vrea să pleci niciodată de acolo.
Alături de îmbogăţirea spirituală, experienţa a fost o adevărată bucurie sufletească,
iar natura ne-a oferit darul minunat al primei
ninsori. Sublim! Ne-am simţit din nou copii
jucându-ne cu zăpadă, râzând cu gura până
la urechi, manifestându-ne veselia până târziu în noapte. Cine mai avea nevoie de internet sau telefon? Pentru câteva ore am uitat
cu desăvârşire de tehnologie, dar ne-am
adus aminte de adevăratele bucurii sufleteşti.
În ultima zi am format o mare echipă
pentru a exprima plastic emoţii şi dorinţe dintre cele mai aprinse sau de-a dreptul nebu-

neşti. Un merit l-au avut colegii de la liceul
„Paciurea” care ne-au ajutat în desăvârşirea
„operelor de artă”.
Sigur că laitmotivul nostru, al elevilor
basarabeni, a fost legătura sufletească dintre
cele două ţări-surori: România şi Moldova,
sub moto-ul: „Ce lung e drumul de acasă
până acasă!”.

Ciobanu Laura, clasa a XII-a C

13

Interferenţe culturale

Dosarele Xenopol – nr. 1/2014

Interferenţe culturale

Colegiul Economic „A.D. Xenopol”

BOF
BOF Is an American city situated in
North America. Nobody knows exactly where
the place is, except for the one hundred people that live there. The city is an underground one, so food, drinks and clothes arrive
there by subway only one time per year.
When they arrive, a villager must kill the driver. After doing that, the villager is killed as
well.
The city has its king, Henry Bof the 2nd,
the nephew of Jonathan Bof - the one who
founded the city.
Bof is the city where earthquakes are
produced. Every time they spell the word “EA-R-T-H-Q-U-A-K-E”, an earthquake is produced. When a new villager is born, the ritual
is to spell the word “E-A-R-T-H-Q-U-A-K-E”,
so the world will know that something important happened.
But Bof has its nightmares too. Every
time they spell the word “E-A-R-T-H-Q-U-AK-E”, three villagers die. This is the reason
why now Bof has only one hundred inhabitants. Ten years ago the place was inhabited
by five thousand people. But according to recent statistics, within one year, Bof city will
disappear completely. At least the world will
be free of earthquakes.
But Bof is also a touristic attraction for
the brave people who venture into the
unknown. Its most significant monuments are
the Eiffel Tower, The Great Wall and also the
Coliseum. They are all fakes, but they look
great underground. So, if you love life, don’t
visit Bof!
By Colt Laurentiu Andrei, 10th A
Coordinating teacher: Cristina Racolta

Project d'avenir
A present je suis en dixième classe et
chaque année qui passe est très importante
pour mon avenir. Comme la majorité de mes
collègues, je pense toujours à ma carrier professionelle et à ce que je vais faire dans la
vie.
La société contemporaine offer peu de
chances aux jeunes. L’expérience professionnelle est un atout pour être embauché. Mais, comment acquérir cette expérience au début de la carrière?

14

Pour réussir dans la vie, la chance est
d’apprendre, de s’ intruire, de s’informer tout
le temps.
Je comprends cette situation et je cherche à étudier très sérieusement pour finir les
cours du Lycée Économique “A. D. Xenopol”
, ou je suis élève, avec de bonnes notes.
La
baccalauréat
et
l’examen
d’admission à la faculté sont mes objectifs
essentiels.
Je voudrais devenir étudiante a
l’Académie d’Études Économiques-la Faculté
de Relations Internationales. J’ai choisi cette
faculté parce que je crois qu’elle offer bonne
specialization, ayant de grandes perspectives
à l’avenir.

Il faut que je me prepare avec plus de
riguer et plus sérieusement encore pour atteindre mes buts.
Je comprends aussi qu’une meilleure
connaisance des langues vivantes, étudiées
pendant la période du lycée, m’a[[prtera plusieurs chances dans la vie professionnelle.
De tout façon, dans une société développée les economists ont un role très important et c’est pourqoui je me propose de
devenir un économiste trés bien instruit.
Canbolant Yeliz, clasa a X-a A

Ziua Chinei

Anul şcolar 2013-2014 este primul an în
care elevii pot studia limba chineză în cadrul
liceului.
Destul de mulţi elevi au fost încântaţi de
această noutate, Colegiul Economic „A.D.
Xenopol” fiind unul dintre puţinele licee din
Bucureşti în care se poate studia limba chineză.
Pe data de 1 octombrie 2013 a avut loc
atât Ziua Chinei cât şi inaugurarea noului
cabinet de chineză. La decorarea acestuia,
au participat elevii de la chineză, dar a avut o
contribuţie foarte mare Lou Alicia Denisa, împreună cu clasa ei, a X-a A.
Tot pe 1 octombrie, Lou Alicia Denisa
împreună cu câţiva elevi au împărţit în tot liceul, mii de răvaşe cu citate din înţelepciunea
Chinei.
Copiii au pictat măşti, au făcut flori din
hârtie cu care au decorat bonsaiul din cabinetul de chineză şi au adus obiecte specifice
Chinei. Pentru aceste fapte, elevii au fost
răsplătiţi cu diplome de merit şi CD-uri pe
care se găseşte manualul de limba chineză.
Defta Nicoleta, clasa a IX-a E

15

Interferenţe culturale

Dosarele Xenopol – nr. 1/2014

Oferta educaţională

Colegiul Economic „A.D. Xenopol”

Oferta educaţională
a Colegiului Economic „A.D. Xenopol”

Clasa a IX-a → 8 clase




6 clase economic (1 clasă bilingv
chineză, 1 clasă intensiv engleză,
1 clasă intensiv franceză, 1 clasă
intensiv spaniolă, 2 clase economic)
2 clase turism

Clasa a X-a → 8 clase



6 clase economic (5 clase economic, 1 clasă intensiv engleză)
2 clase turism

Clasa a XI-a → 8 clase



6 clase economic (5 clase economic, 1 clasă intensiv engleză)
2 clase turism

Clasa a XII-a → 8 clase



16

6 clase economic
2 clase turism

Corpul profesoral
a Colegiului Economic „A.D. Xenopol”
Limba şi literatura română
– Colceriu Bogdan Ştefan
– Ibrion Liana
– Balahura Ramona Larisa
– Păun Octavian
Limba Engleză
– Nuţu Mihaela
– Pasan Ecaterina Rodica
– Racolţa Maria Cristina
Limba Franceză
– Naiba Mihaela
– Jilăveanu Beniamin
– Vedeanu Corina
Limba Spaniolă
– Toma Rodica
Limba Chineză
– Leonţescu Doina

Matematică
– Dimulescu Cristian
– Filimon Angela Elena
– Otărăşanu Ion
– Mihăescu Doina Salomia
– Matei Maria Corina
Fizică
– Morar Ruxandra Cela
– Sibişeanu Corina

Chimie
– Teodorescu Aurora

Biologie
– Vasiliu Cristina Diana

Istorie
– Venin Valentina Aurora
– Sofronie Mariana

Economie şi economie aplicată
– Pascu Gheorghiţa

Religie
– Pantilimonescu Ion
– Iscu Ioan
Educaţie fizică
– Burcea Rodica
– Beldiman Alexandru Radu
– Brodeala Claudia Clara
Informatică
– Mavrodin Horaţiu Dan
– Dima Corina Ortanşa
– Dincă Robert Florin
Finanţe contabilitate
– Chitca Tanţa Camelia
– Cioc Mihaela
– Costea Tanţa
– Dumitru Cristina Mihaela
– Marin Mariana Granzziela
– Moldoveanu Ileana
– Milea Dan Nicolae
– Naca Elena Andreea
– Stroe Nicoleta
– Burciu Viriginia
– Patrichi Steliana A.M.
Comerţ
– Ciurtin Marius
– Horia Geanina Delia
– Iacoban Mihaela
– Iordache Gabriela
– Ivănescu Iuliana
– Petre Tanţica
– Simionescu Gabriela
– Gheorghe Eugenia Doiniţa
– Stoleru Daniel
Turism
– Mihai Ştefania
– Rujan Georgeta
– Ghiţoaica Alexadra Cristina

Geografie
– Grofu Anduţa
Logică
– Sofronie Mariana

Psihologie
– Florea Robert
– Becheru Elena

Echipa managerială
prof. Iacoban Mihaela
prof. Burcea Rodica

17

Oferta educaţională

Dosarele Xenopol – nr. 1/2014

Oferta educaţională

Colegiul Economic „A.D. Xenopol”

Campusul Colegiului Economic „A.D. Xenopol”

Deschiderea anului şcolar

Sala de Festivităţi

Laborator Biologie-Chimie

Firma de Exerciţiu

Biblioteca

Cabinet Limba Română

Cabinet Limba Română

Cabinet Geografie

Cabinet Limba Engleză

Cabinet Limba Chineza

Sport în curtea şcolii

18

Laborator Informatică

Sala de Sport

Cantina

Dosarele Xenopol – nr. 1/2014

După cum ştiţi, în ziua de azi, sportul
nu mai este aşa de popular printre tineri,
aceştia fiind mult mai interesaţi de calculatoare sau de alte activităţi ce nu necesită efort.
În ciuda acestui fapt, elevii Colegiului Economic ”A.D. Xenopol” sunt foarte atraşi de
sport, având in vedere numeroasele competiţii la care au participat in anul şcolar 20122013, de fiecare dată lăsând o impresie bună
prin câştigarea competiţiei sau ocuparea primelor poziţii. Un foarte bun exemplu ar fi
echipa de baschet a fetelor care a participat
la "Trofeul Primăriei Sector 2" şi au terminat
pe a treia poziţie. Echipa a fost formată din
Dima Diana, Ioniţă Raluca, Canbolant Yeliz ,
Constantinescu Adriana, Boma Nicoleta, Iancu Madalina, Iancu Georgiana îndrumate de
către doamna profesoară Rodica Burcea şi
domnul profesor Beldiman Alexandru.

Nu doar fetele au avut succes la baschet, ci şi băieţii, care au ocupat locul 8 la
faza pe sector a campionatului de baschet
între licee. După cum am menţionat şi mai
devreme, elevii sunt foarte atraşi de activităţile sportive, cel mai bun exemplu ar fi
Cross-ul ”Casiopeea organizat” pe 29 septembrie, in Parcul Tineretului, unde liceul
nostru a ocupat poziţia a V-a ca număr de
participanţi sau Cross-ul “Generaţiilor”, unde
liceul nostru a avut nu mai puţin de 60 de
participanţi.

Ora de sport

Sportul înseamnă viaţă

Dar să nu credeţi că la cross-uri, Colegiul Economic ”A.D.Xenopol” se află in top
doar cu numărul mare de participanţi. La
cross-ul organizat în cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar, pe 4 noiembrie 2012,
în parcul Tineretului, faza pe sector la băieţi,
Tonciu Bogdan a ocupat poziţia a cincea şi
Postelnicu Cristian a ocupat poziţia a noua,
iar la fete, Pascu Diana a terminat pe locul al
cincilea şi Andronic Rodica pe locul al zecelea. La faza pe municipiu, Tonciu Bogdan şi
Pascu Diana s-au clasat amândoi pe locul al
patrulea.
Colegiul Economic ”A.D. Xenopol” nu
stă prost nici la capitolul fotbal, unde echipa
liceului a ajuns până în faza pe municipiu în
cadrul Cupei Coca-Cola, au terminat pe locul
al treilea la Cupa Primăriei Sector 2, dar cel
mai important, echipa formată din Romanescu Nicuşor, Solomon Cătălin, Nastasa Iulian,
Iliescu Marius, Nica Paul, Radovici Cătălin,
Onu Marian, Barsasteanu Robert, Chivu Mihai şi George Adrian s-a clasat pe locul I la
Cupa Parlamentului Local al Tinerilor Sector
2, pe 25 octombrie 2013.

19

Ora de sport

Colegiul Economic „A.D. Xenopol”

Este foarte important faptul că elevii liceului au parte de susţinerea conducerii în
legătura cu activităţile sportive, având în vedere că in ‘’ Săptămâna altfel ‘’ din anul şcolar 2012-2013, Colegiul Economic ”A.D. Xenopol” a dedicat două zile din cinci numai
sportului. În prima zi a fost organizat un campionat de atletism în incinta bazei sportive Lia
Manoliu, unde cinci băieţi şi cinci fete de la
fiecare clasă aveau sa participe. În a doua zi,
la baza sportivă Juventus Bucureşti, s-a organizat un campionat de fotbal pentru băieţi,
un campionat de volei pentru fete şi unul pentru baieţi. În timp ce alte licee mergeau la teatru sau organizau activităţi plictisitoare în liceu, conducerea noastră a avut grijă să avem
parte de două zile de mişcare şi competiţie.
Cel mai bun sportiv al liceului în anul
şcolar 2013-2014 este Chiorpec Vlad, care
este multiplu recordman national la proba de
60 metri garduri. El a ocupat locul 7 la Festivalul Olimpic al Tineretului European de la
Utrecht în proba de 110 metri garduri si locul
5 la Balcaniada de Cadeţi de la
Edirne(Turcia). A mai obţinut medalii pe plan
internaţional, în Turcia şi Bulgaria, iar anul
acesta este component al lotului naţional
olimpic de juniori.
În ţară a obţinut 10 titluri de campion
naţional, peste 20 de medalii la finalele campionatelor naţionale şi peste 80 de clasări în
primii trei la concursurile la care a participat.
Toate rezultatele au fost obţinute la proba sa
favorită 110 m garduri.
Un rol foarte important în reuşitele lui la avut şi îl are mama sa, conectată permanent la activitatea de performanţă a lui Vlad
şi aflată în permanent legătură cu domnul

profesor Cristi Iacoban, cel care l-a descoperit pe Vlad.
"În 2002, eram profesor de sport la o
şcoală privată din Bucureşti. Acolo am remarcat un elev din clasa I, deosebit de energic şi foarte puternic pentru vârsta lui.‘’, îşi
aminteşte profesorul Cristi Iacoban.
"L-am întrebat dacă nu doreşte să practice atletismul, deoarece are calităţi deosebite. Nu a stat prea mult pe gânduri şi astfel, şia început Vlad Chiorpec cariera de atlet.‘’
Obiectivul lui Vlad pentru anul viitor este participarea la Olimpiada de cadeţi din
China, dar şi participarea la Campionatul
Mondial de juniori din Statele Unite ale Americii.

Endulescu Valentin, clasa a XI-a F

Echipa de fotbal – mândria liceului

De la stânga, la dreapta: Nicolae Paul, Iliescu Marius, Solomon Catalin, Onu Marian, Romanescu Nicusor, Nastasa Iulian,
Chivu Migai, dl. Prof. Beldiman Radu

20

A trecut aproape o lună de la încheierea Campionatului de fotbal. Încă ne amintim
cu drag de reuşita băieţilor noştri, care au
reprezentat liceul cu cea mai mare dăruire (
aceasta putându-se observa din rezultatul
final al competiţiei).
Triumful acestora nu a fost unul la întâmplare. După cum se ştie, succesul nu se
poate obţine decât prim muncă, perseverenţă
şi dorinţă de câştig.
Eroii noştri au îndeplinit două jocuri nu
au arătat adevărata valoare a acesteia, făcând egal cu echipa Grupului Şcolar Electronică Industrială (meci ce a fost câştigat de
liceul nostru la loviturile de departajare) şi
pierzând împotriva echipei liceului Traian.

Însă au demonstrat că înfrângerea pe care
au suferit-o a fost doar o simplă întâmplare,
demonstrând acest lucru în meciul împotriva
Grupului Şcolar Industrial Sfântul Pantelimon
(liceu care este deţinător a mai multor titluri)
pe care l-au câştigat cu scorul de 2-1. Victorie ce i-a dus în semifinală pe care au disputat-o cu echipa Colegiului Naţional Mihai Viteazul, evident victoria ne-a aparţinut. Însă
băieţii au trebuit să-şi stăpânească emoţiile
provocate de bucuria intrării în finală, deoarece semifinalele şi finală se jucau în aceeaşi
zi la un interval mic de timp.
Liceul nostru a trebuit să joace meciul
decisiv împotriva echipei Liceului Teoretic
Lucian Blaga. Deznodământul meciului a fost
unul fericit pentru liceul nostru, eroii noştri
spulberând echipa rivală cu scorul de 4-2.
Echipa, antrenată de către domnul profesor
Beldiman Radu, a reuşit să facă mândru întreg liceul, aceasta putându-se observa din
reacţia avută de elevi la finalul meciului.
Lucrând la acest reportaj, am avut plăcerea de a-i lua un interviu unuia dintre eroi:
Solomon Cătălin – fundaşul şi golgheterul
echipei; toate aceste calităţi, obţinând titlul
suprem, ducând liceul pe cea mai înaltă
treaptă la acest concurs.
Aceştia au început competiţia la fel cu
au şi terminat-o, bineînţeles printr-o victorie.
Primul meci l-au disputat cu echipa Liceului
Teoretic Iulia Hasdeu pe care au învins-o cu
scorul de 3-1.
Diana: Cum te simţi după ce ai devenit
campion alături de echipa şcolii?

Solomon C.: Mă simt mândru de ceea
ce am realizat împreună cu echipa mea. După tot efortul depus, merităm să fim campioni.
Diana: Care a fost cel mai greu meci,
după părerea ta?
Solomon C.: Trebuie să recunosc că
cel mai mare efort l-am depus în meciul cu
echipa Sfântului Pantelimon, deoarece profilul liceului este sportiv, iar aceştia sunt pregătiţi mai bine în acest domeniu.
Dar, prim muncă şi dăruire, am reuşit
să câştigăm in faţa lor.
Diana: La următoarea competiţie, dacă
ţi se va mai oferi şansa, vei participa?
Solomon C.: Aş fi foarte încântat dacă
mi s-ar propune iar acest lucru, dar din păcate este ultimul an pe care îl mai petrec în
acest liceu. Sunt sigur că urmaşii noştri vor
face faţă cu brio şi vor păstra tradiţia.
Diana: Doreşti să le transmiţi un mesaj
susţinătorilor echipei?
Solomon C.: Aş vrea să le mulţumesc
că au fost alături de echipa, chiar şi în momentele mai dificile. N-am să uit atmosfera
incredibilă făcută în finală. Aceştia au format
ce-l de al 7-lea jucător. Victoria le aparţine şi
lor.
Munca depusă de aceşti tineri talentaţi
a fost răsplătită de către conducerea şcolii,
care le-a făcut acestora o mică surpriză
permiţându-i în curtea liceului, fiind prezenţi
toţi elevii. Premiile au constat în diplome,
bani şi nu în ultimul rând, lucrul după care au
tânjit aceştia, un echipament nou.

Negrilă Diana, clasa a XII-a D

Rezultate de ultimă oră
Locul II pe Bucuresti – Baschet Fete
Dima Diana – XII A, Ionita Raluca – XA, Canbolant Yeliz – XA, Constantinescu Adriana – XIC,
Iancu Madalina – XD, Iancu Georgiana – XE

21

Ora de sport

Dosarele Xenopol – nr. 1/2014

Colegiul Economic „A.D. Xenopol”

Locul III pe sector –Handbal Fete
Iancu Nicoleta XIIB, Pandele Andreea XH, Pandele Maria XII F, Iancu Georgiana XE, Ciulei Alexandra XH,
Visan Monica XIC, Chirca Roxana IX D, Constantinescu Adriana XH

Felicitări !!

22

Ora de sport

Dosarele Xenopol – nr. 1/2014

De ce sa faci sport?
- Sportul îmbunătăţeşte memoria: o singură sesiune pe banda de alergat poate avea un impact foarte important asupra creierului. Atunci când faceţi sport, inima pompează mai mult sânge,
prin urmare, nivelul de oxigen din creier creşte.
- Ţine răcelile departe: exerciţiile moderate îmbunătăţesc sistemul imunitar ajutând organismul să lupte împotriva răcelilor.

Mituri despre sport
1) „Arzi mai multe calorii daca faci sport pe stomacul gol.”
Corpul tău arde acelaşi număr de grăsimi şi carbohidraţi fie că stomacul tău este gol sau plin.
Mai mult, dacă ai stomacul gol, înseamnă că organismul nu va avea de unde să se alimenteze cu
energie şi vei renunţa mult mai repede la exerciţii.
2) „Fitness-ul practicat dimineaţa este mai eficient decât cel de seară.”
Greşit! Oricând ai timp, fă sport! Este la fel de eficient indiferent de ora din zi la care este
practicat. Însă trebuie să ai un antrenament constant.
3) „Nu ai nevoie de sport dacă ai o alimentaţie corectă.”
Dieta şi sportul sunt inseparabile! Sportul are o serie de beneficii pe care nu le poţi ignora:
- Îţi creşte masa musculară;
- Ai inima mult mai sănătoasă;
- Îţi accelerează metabolismul.

23

Crăciunul

Crăciunul sau Naşterea Domnului este
o sărbătoare creştină celebrată la 25 decembrie, în fiecare an. Ea face parte din cele 12
sărbători domneşti, a patra mare sărbătoare
după Paşti, Rusalii şi Vinerea Mare. În anumite ţări, unde creştinii sunt majoritari, Crăciunul e de asemenea sărbătoare legală, iar
sărbătoarea se prelungeşte în ziua următoare, 26 decembrie: a doua zi de Crăciun. De la
debutul secolului al XX-lea, Crăciunul devine

24

şi o sărbătoare laică, celebrată atât de către
creştini cât şi de către cei necreştini, centrul
de greutate al celebrării deplasându-se de la
participarea în biserică la rit, spre aspectul
familial al schimbului de cadouri sau, pentru
copii, „darurilor de la Moş Crăciun". Crăciunul
a început să fie serbat de către creştini pe 25
decembrie, după cel puţin trei secole de la
începerea misiunii de evanghelizare a apostolilor, anume începând cu secolul al IV-lea în
Vest şi începând cu cel de-al V-lea secol în
Est. Iniţial, sărbătoarea naşterii lui Hristos era
ţinută pe 6 ianuarie, istoricii ştiind azi că ea
se celebra deja din 336 d. Hr., la Roma. „Boboteaza”, serbată la data de 6 ianuarie începând cu secolul al IV-lea, celebra pe atunci
naşterea, botezul şi primul miracol al lui Iisus,
în timp ce gnosticii (sectă creştină considerată eretică de către creştinismul canonic) serbau aceeaşi „Epifanie” în Egipt, încă din secolul al II-lea, tot la data de 6 ianuarie, când,
în viziunea lor, „Iisus s-a arătat ca Fiul lui
Dumnezeu la botez”. Sextus Julius Africanus,
un creştin din secolul al III-lea, este primul
care alege în 221 d. Hr. această dată pentru
naşterea lui Iisus, care însă nu va fi celebrată
încă multă vreme de către ceilalţi creştini.
Pomul de Crăciun sau obiceiul împodobirii bradului de Crăciun, îşi trage originile de
la popoarele germanice, tradiţia fiind răspândita în restul Europei şi apoi în toata lumea,
după Primul Război Mondial. Între podoabele
bradului, bomboanele de pom, globurile şi
ghirlandele au devenit clasice.
Moş Crăciun este versiunea mai nouă a
Sfântului Nicolae (în engleză: Santa Claus)
care şi-a făcut apariţia în secolul I. Pe atunci
el era îmbrăcat în verde. El împarte cadouri
tuturor copiilor în noaptea de Crăciun (de 24
spre 25 decembrie). Santa Claus este anglicizarea lui Sinterklaas care înseamnă Sfântul
Nicolae în limba olandeză. Se pare că termenul Santa Claus a apărut în SUA prin contactul imigranţilor olandezi cu alte populaţii americane. Olandezii cultivaţi sunt conştienţi că
Sinterklaas e sărbătoarea neaoşă, iar Crăciunul este sărbătoare de import. Protestanţii
conservatori din Olanda nu introduc brad în
casă de Crăciun, fiind considerat obicei catolic de origine păgână.
Conform unei legende, tradiţia cadourilor în noaptea de 24 decembrie spre 25 de-

Spiritualitate

Colegiul Economic „A.D. Xenopol”

Spiritualitate

Dosarele Xenopol – nr. 1/2014

cembrie ar proveni de la Martin Luther care
ar fi propagat din anul 1535 aceasta datină
numită Christkindl ca o alternativă a obiceiului catolic Nikolaustag de pe 6 decembrie.
Multă vreme în familiile catolice a fost
menţinută mai departe tradiţia cadourilor de
Nikolaus. Scopul lui Martin Luther ar fi fost să
trezească interesul copiilor pentru Cristos şi
să-i îndepărteze astfel de datina catolică a
cadourilor de Nikolaus, ea fiind un mod de
veneraţie a catolicilor pentru sfinţi, lucru interzis protestanţilor. Conform unei alte legende, Luther ar fi fost profund impresionat de
cerul înstelat, lucru pe care nu l-a putut reproduce în cuvinte pentru familia sa, aşa că a
tăiat un brad, l-a pus în casă şi a pus lumânări în el şi le-a aprins.
În folclor se spune că Fecioara Maria,
când trebuia să nască pe fiul lui Dumnezeu,
umbla, însoţită de dreptul Iosif, din casă în
casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost
pentru a naşte. Ajunge la casa unor bătrâni,
Crăciun şi Crăciunoaia, însă nici aceştia nu o
primesc, spre a nu le spurca locul prin naşterea unui prunc zămislit din greşeală. Nemaiputând merge, Maria a intrat în ieslea vitelor,
unde au apucat-o durerile naşterii. Crăciu-

noaia, auzind-o, şi ştiind ce înseamnă o
naştere de copil, i s-a făcut milă de dânsa şi
s-a dus la ea, îndeplinind rolul de moaşă.
Crăciun, când a aflat, s-a supărat şi i-a tăiat
babei mâinile; apoi, înspăimântat de tot ce sa întâmplat, a plecat de acasă. Crăciunoaia a
umplut, cum a putut, un ceaun cu apă, l-a
încălzit, şi l-a dus să scalde copilul. Maria i-a
zis să încerce apa, şi când a băgat cioturile
mâinilor, acestea au crescut la loc, mai frumoase decât erau înainte; de la această minune se crede că moaşele au mâini binecuvântate. În altă variantă a poveştii, Maria suflă peste mâinile Crăciunoaiei şi acestea
cresc la loc.
Sfânta sărbătoare a Crăciunului are şi
multe obiceiuri culinare. Timp de 40 de zile
înainte de sărbători, creştinii respectă Postul
Crăciunului, care se încheie în seara de Crăciun după liturghie. Tăierea porcului în ziua
de Ignat (la 20 decembrie) este un moment
important ce anticipează Crăciunul. Pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui
ritual străvechi: cârnaţii, toba, sarmalele, caltaboşul şi nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crăciun.
Cristea Vlad, clasa a X-a A

Ţinutul pierdut al Atlantidei

Magicul tărâm al Atlantidei a stârnit
imaginaţia învăţaţilor, arheologilor, geografilor, ocultiştilor şi călătorilor vreme de mai bine
de 2 000 de ani. Noţiunea unei insule cu civilizaţie foarte avansată i-a inspirat pe cei care
credeau în adevărul istoric al poveştii despre
Atlantida să cerceteze fiecare colţişor al pământului în căutarea rămăşiţelor acestei civilizaţii cândva măreţe. Majoritatea arheologilor
sunt de părere că povestea Atlantidei nu este
decât o legendă, o alegorie fără vreo valoare

istorică.
Pe lângă arheologi, mai există
ocultiştii, o mare parte dintre aceştia considerând Atlantida fie un tărâm spiritual pierdut,
fie un plan cu totul diferit al existenţei şi pornindu-şi cercetările din acest unghi. De ce
oare a inspirat Atlantida atâtea interpretări?
Să existe oare vreo fărâmă de adevăr în spatele poveştii?
Sursa originală din care au derivat toate
informaţiile despre Atlantida o reprezintă filosoful grec Platon, în cele două scurte dialoguri ale sale Timaios şi Critias, scrise undeva
între anii 359-347 î.Hr. Presupusa sursă a lui
Platon pentru povestea Atlantidei a reprezentat-o o rudă îndepărtată a sa, un magistrat
atenian faimos ţi poet liric pe nume Solon. La
rândul lui, Solon auzise povestea între anii
569-525 î.Hr., în oraşul Sais, pe malul vestic
al Deltei Templului lui Neith şi a purtat o conversaţie cu un preot, care i-a relatat povestea
Atlantidei. Preotul a descris o insulă de mari
dimensiuni, mai mare decât Libia şi Asia la
un loc, ce existase cu 9.000 de ani înainte de
vremea lor, dincolo de Stâlpii lui Hercule din

25

cercuri concentrice de apă, separate de fâşii
de pământ, pe care erau construite ziduri de
apărare. Fiecare dintre aceste ziduri era acoperit cu diferite materiale; zidul exterior cu
bronz, următorul cu cositor, iar zidul interior
strălucea de lumina roşie a orichalcului, un
metal necunoscut.
Templul principal al lui Poseidon, din
catedrala centrală, era de 3 ori mai mare decât Pantenonul din Atena şi era acoperit în
întregime cu argint. Acoperişul templului era
îmbrăcat cu fildeş şi decorat cu aur, argint şi
orichalic; cu acest metal straniu erau acoperiţi şi pereţii, stâlpii şi podeaua templului. În
interior erau numeroase statui din aur, dintre
care una era a lui Poseidon într-un car condus de şase cai înaripaţi, care avea dimensiuni atât de mari încât capul zeului atingea
tavanul înalt de 114 metri.
Toate celelalte surse antice cu privire la
continentul pierdut Atlantida sunt ulterioarele
lui Platon şi oferă cel mult o privire superficială asupra a ceea ce credeau cu adevărat
oamenii din Antichitate despre Atlantida.
În comentariile asupra dialogurilor lui
Proclus scria despre realitatea Atlantidei,
susţinând că locuitorii acestui continent au
stăpânit multă vreme toate insulele din marea
Atlantica”. Proclus ne spune că, Crantor, primul comentator al lucrărilor lui Platon din secolul al IV-lea î.Hr., vizitase Sais în Egipt şi
văzuse un stâlp aurit cu hieroglife care povesteau istoria Atlantidei. Claudius Aelianus,
un scriitor roman din secolul al II-lea d.Hr.,
menţionează Atlantida în lucrarea sa.

Spulber Antonio, clasa a X-a B

26

Spiritualitate

Colegiul Economic „A.D. Xenopol”

Oceanul Atlantic. Atlantida era condusă de o
alianţă de regi, descendenţi ai lui Poseidon,
zeul mării şi al cutremurelor, al cărui fiu mai
mare, Atlas, a dat numele insulei şi oceanului
înconjurător.
Atlanţii aveau un imperiu care se întindea de la Atlantic până la Mediterană. În timpul unei încercări de a-şi extinde imperiul în
spaţiul mediteranean, locuitorii Atlantidei s-au
confruntat cu puterile combinate ale Europei,
conduse de cetatea-stat Atena. În acele vremuri îndepărtate, Atena era deja un oraş
grandios şi o societate condusă de o clasă de
războinici de elită care dispreţuiau bogăţiile şi
duceau un stil de viaţă spartan. Armatele
Atlantidei au fost în cele din urmă înfrânte
doar de atenieni, după ce alţii i-au abandonat. Cu toate acestea, la scurt timp a avut loc
un cutremur devastator, urmat de inundaţii
catastrofale, iar continentul Atlantida s-a scufundat sub ocean într-o singură zi şi o noapte
de urgie, conform spuselor lui Platon.
Distrugerea Atlantidei şi locaţia sa dincolo de Strâmtoarea Gibraltar sunt descrise
în doar câteva rânduri în Dialogurile lui Platon, în contrast cu descrierea mult mai detaliată a coordonatelor fizice ale insulei şi a organizării politice. Iniţial, Atlantida a fost un loc
idilic, înzestrat cu bogate resurse naturale.
Aici erau păduri, fructe, animale sălbatice şi
zăcăminte de minereu din abundenţă. Fiecare rege al insulei avea propriul oraş, asupra
căruia era stăpân pe de-a-ntregul. Totuşi capitala, condusă de descendenţii lui Atlas, era
pe departe cea mai spectaculoasă. Această
metropolă străveche era înconjurată de trei

Spiritualitate

Dosarele Xenopol – nr. 1/2014

Halloween
Ziua de 31
octombrie
este
cea mai înspăimântătoare zi din
an. În liceul nostru s-a simţit
acest lucru şi am
sărbătorit Halloween-ul conform
celor mai “înfricoşătoare” standarde !
Costumaţi ca la carte elevii din Xenopol
au participat la activitatea destinată celebrării
zilei de Halloween.

De apreciat este spontaneitatea elevilor
de a participa şi de a se implica în această
activitate organizată la nivelul întregii comunităţi.

Atmosfera a fost copleşitoare , mai ales
că ni s-au alăturat şi câţiva părinţi care au
primit deschis provocarea de a participa alături de copiii dumnealor la activitatea de Halloween. Este important acest aspect având în
vedere că ei sunt cei mai în măsură să ne
susţină şi să ne ajute de câte ori avem nevoie.
La fel, noi trebuie să îi implicăm în viaţa
noastră mai mult sau mai puţin , având în vedere că prezenţa acestora ne influenţează de
fiecare dată atitudinea şi comportamentul.

Halloweenul a fost o experienţă care a
dezvoltat spiritul competitiv al elevilor , o cale
foarte bună de socializare şi implicare , şi nu
doar atât , elevii promit un Halloween şi mai
spectaculos anul viitor!

Tîrcomnicu Maria, clasa a XI-a D

27

Voluntariat

Colegiul Economic „A.D. Xenopol”

Canbolant Yeliz şi Bănică Andreea, clasa a X-a A

Sărbătoare în casele copiilor neajutoraţi
Anul acesta, înainte de sărbătorile de
Crăciun, am hotărât împreună cu doamna directoare Mihaela Iacoban şi domnul profesor
de religie, preot Ionuţ Pantilimonescu, să-i ajutam pe cei nevoiaşi. Astfel, toţi elevii liceului
au donat hăinuţe, jucării şi alimente copiilor din
comuna Vidra.
Înainte de a ajunge cu Moş Crăciun în
casele copiilor, am făcut o scurtă oprire la biserica din sat pentru ca părintele să ne dea
binecuvântarea sa.
Cu sacul încărcat, am mers şi la centrul de plasament din comună.
Aceasta experienţă, ne-a marcat pe
toţi şi sperăm să lăsăm în urma noastră un
zâmbet pe buzele tuturor.

28

Grigore Rafaela, clasa a X-a

Literatură / artă

Dosarele Xenopol – nr. 1/2014

Nu sunt doar simple vorbe
„Cu toţii avem minte să gândim, dar raţiunea
şi logică trebuie să o clădim!” Pe acest principiu
merg eu. Sunt în stare să dau sfaturi, să îmi ajut
prietenii, dar când este vorba să mă ajut, totul devine foarte ameţitor! Cu siguranţă, nu cred că sunt
singura căreia i se întâmplă acest lucru!
Starea de bine defineşte încrederea. Spun
acest lucru, deoarece cu toţii ne-am dori, ca atunci
când mergem într-un mediu nou să stăm cu capul
sus fără să ne gândim la părerea celorlalţi despre
noi.
La început, pare a fi foarte greu să avem încredere în noi, însa exersând mereu şi luptând
pentru ceea ce ne dorim, orice poate fi realizat!
Cu toţii ştim acel moment când punem sufletul pe tavă unei persoane,iar acea persoană ne
arată că nu merită nici măcar un salut din partea noastră! Cu toţii ştim acel moment când prietenii
ne trădează şi cu toţii ne întrebam ce e de făcut mai departe. Ar trebui să ne gândim că acea persoană a fost trimisă de Dumnezeu pentru a învăţa o lecţie! Nu trebuie să uităm că o lecţie dată de
Dumnezeu este cel mai frumos test dat vreodată! Mereu trebuie să învăţăm ceva şi nu este vorba
doar de lecţiile de la şcoală! Ci de lecţiile de viaţă! Niciodată să nu spunem niciodată! Toate se întâmplă cu un rost! Faptul că trăieşti şi eşti sănătos arată cât de norocos poţi fi! Mulţi ar da orice să
aibă măcar un sfert din ceea ce ai tu. Este timpul sa apreciezi tot ce ai şi tot ce ai primit. Viaţa este
cel mai frumos dar oferit de Dumnezeu!
Matei Geanina Mihaela, clasa aX-a B

Povestea Mea
Încrederea în sine … ce este? Nu ştim sau poate credem că ştim, dar până nu ne uităm cu
sinceritate la noi, la ceea ce facem, la ceea ce ar trebui să facem, dar nu facem, la ceea ce suntem, la ceea ce am devenit, nu realizăm faptul că toată încrederea pe care o aveam în noi, a dispărut.
Şi eu eram la fel ca restul, făceam greşeli, mi se greşea şi îmi era greu. Aveam vicii … fumam, eram bulimic, beam prea multa cafea, iar asta îmi reducea mult somnul. Cui îi păsa? Mie nu!
Într-o zi, anul trecut, în timp ce dormeam pe bancă – parca era ora de engleză – m-am trezit
brusc, auzind o voce de bărbat. În fata clasei era o femeie masivă imbricată într-un trening bărbătesc, care împărţea nişte fluturaşi, anunţând cu vocea aceea dură, preselecţiile la un club de baschet. Venind în dreptul meu, s-a uitat ciudat şi a început să râdă, ceea ce mă cam pusese pe gânduri.
În seara respectivă, m-am dus la acel club să văd despre ce e vorba. Poate din curiozitate,
poate din plictiseală, dar oricare ar fi fost motivul, a fost unul care mi-a schimbat viaţa radical.
Ajuns acolo, am întâlnit câţiva dintre colegii mei de clasă, iar restul erau nişte cunoştinţe din liceu.
Eram clasa a IX-a ... nu prea aveam prieteni în şcoală, eram timid şi nu aveam încredere în nimeni, mai ales în mine. Faptul că am mers acolo, în ziua aceea, m-a deschis, m-a făcut să râd şi
să uit de problemele pe care le aveam acasă.
La finalul antrenamentului, antrenoarea (femeia care ne-a împărţit fluturaşii) ne-a spus câteva cuvinte pe care nu o să le uit niciodată: „Nu contează cum arătăm, toţi avem acelaşi echipament, nu contează cum ne spun alţii că suntem, noi dovedim ceea ce putem pe teren, de acum
suntem o familie şi familiile se susţin din toate punctele de vedere!”. În acel moment, trăsăturile
femeii nu mi se mai păreau atât de masculine, vocea era una caldă, iar felul în care ne vorbea m-a
făcut să înţeleg că pot fi eu însumi, pentru prima dată,sigur pe mine.

29

Duca Enescu Sandra, clasa a X-a A

Doi oameni şi un pachet de biscuiţi
– poveste cu tâlc –
Preluat de pe http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/09/02/ultimul-biscuit/

Într-un aeroport stătea o tânără care urma să facă o călătorie mai lungă. Şi-a cumpărat de
acolo o carte ca să treacă mai repede timpul şi un pachet de biscuiţi. S-a aşezat pe un scaun, şi-a
pus bagajele lângă el şi s-a apucat să citească. La un moment dat, s-a întors să ia un biscuit din
pachetul de lângă ea. A observat cu surprindere că la mică distanţă era aşezat un domn care citea
un ziar şi care fără să-i ceară permisiunea, a început să ia şi el din pachetul de biscuiţi. Cu toate că
s-a simţit indignată, politeţea a împiedicat-o să îi reproşeze că are un comportament nepotrivit. Dar
pe măsură ce ea lua câte un biscuit, lua şi el unul şi asta a făcut ca până la urmă tânăra să devină
foarte nemulţumită. Când a luat din pachet penultimul biscuit, ea s-a întrebat plină de resentimente: “Oare îndrăzneşte să mi-l ia şi pe ultimul?” Bărbatul a luat într-adevăr ultimul biscuit, l-a rupt în
două şi i-a oferit zâmbind cald o jumătate. Simţind că el a depăşit limita bunului simţ, tânăra s-a
ridicat furioasă şi s-a îndreptat spre un alt colţ al sălii de aşteptare. A deschis geanta ca să pună
înăuntru cartea şi…spre marea ei surprindere a văzut înăuntru pachetul de biscuiţi pe care îl cumpărase. În acel moment, a copleşit-o un sentiment de ruşine. A înţeles că pachetul din care mâncase nu era al ei, ci al bărbatului care citea ziarul… El a împărţit plin de bunătate chiar şi ultima
bucăţică pe care o avea, fără să se simtă indignat, superior sau furios.
MORALĂ: „Oare de câte ori în viaţă am mâncat biscuiţii altcuiva? Ar fi mai bine ca înainte să
ne grăbim să-i judecăm pe alţii să privim cu atenţie în jur… şi mai ales în sufletul nostru! Să dai
când poţi, fără să aştepţi nimic în schimb, nici măcar un “Mulţumesc!” şi să nu regreţi că ai dat! Cui
dai? Cui are nevoie… Cât dai? Totdeauna mai mult de cât ai primit!”
Ciobotariu Ionela, clasa a-XI-a D

30

Literatură / artă

Colegiul Economic „A.D. Xenopol”

Viata mea s-a schimbat de atunci în bine … nu mai fumez, ceea ce credeam că e imposibil,
mai beau câte o cafea din când în când, dar totuşi am un somn lung şi odihnitor în fiecare seară şi
acum pot mânca fără să mă simt vinovat…
Nu sunt scriitor, sunt sportiv. Am scris acest articol ca şi cum aş povesti unui prieten viaţa
mea transformată în bine. Sper să nu vă plictisesc cu aceste rânduri, dar într-un fel sau altul am
vrut să vă arăt că şi eu am greşit la rândul meu, dar, cu timpul, mi-am reparat greşelile.

Literatură / artă

Dosarele Xenopol – nr. 1/2014

Memoriile unei gheişe
“Tine minte,
Chio, gheişele nu
sunt curtezane.
Şi nu suntem
soţii. Ne vindem
abilităţile şi nu
trupurile.
Noi
creăm un alt secret al lumii, un
loc doar al frumuseţii.
Însăşi
cuvântul gheişă
înseamnă artistă,
iar a fi o gheişă
înseamnă a fi
considerată
o
opera de artă în mişcare.”
În 1929 o copilă de nouă ani, săracă,
pe nume Chio, dintr-un sat de pescari este
vândută unei case de gheişe dintr-un district
al Kyoto-ului şi este supusă unui tratament
înfiorător de către proprietari şi “capul” casei,
Hatsumomo. Frumuseţea uimitoare a lui Chio
naşte gelozia vindicativa a lui Hatsumomo,
însă ea este salvată şi luată sub aripa sa de
către cea mai aprigă rivală a lui Hatsumomo
… Mahema. Având-o pe Mahema ca mentor,
Chio devine gheişa numita Sayuri - antrenându-i skillurile artistice şi sociale. O gheişă
trebuie să dobândească măiestrie pentru a
supravieţui în societatea din care face parte.
Ca o gheişă renumită, intră într-o societate
plină de bogăţii, privilegii şi intrigi politice. Dar
Cel de-al Doilea Război Mondial loveşte şi
Japonia, iar lumea gheişelor este schimbată
pentru totdeauna de legile războiului.
Cei ce au citit sau vor citi cartea cu acelaşi nume, scrisă de Arthur Golden, au observat sau vor observa diferenţe subtile în
ceea ce priveşte subiectul şi personajele.
Desigur că multe elemente din acest bestseller de 400 de pagini … trebuie trecute cu vederea, însă cea mai izbitoare diferenţă poate
fi sesizată la personaje, astfel schimbându-se
uneori sensul poveştii.
Scenariul, regia, luminile şi costumele (filmul este regizat la sfârşitul anilor ’20) sunt orbitoare şi colorate, încât aproape uiţi
că este de fapt o poveste a traficului de oameni. Spre deosebire de ultima capodoperă a
directorului Rob Marshall, Chicago, acest
film are la bază întâmplări din viaţa reală. Nu,
personajul Sayuri nu este inspirat de o femeie reală, dar au existat nenumărate Sayuri

care au trăit o "traducere" a existentei ei, atât
frumoase, cât şi mohorâte.
Într-un fel, aceste fapte tulburătoare se
pierd undeva în frumosul imaginar. Iar dacă
toate aceste locuri şi sound-uri măiestre se
potrivesc unei “lovituri” ca Chicago, aici par
oarecum nelalocul lor. Mi-ar fi plăcut să văd
mai puţină orbire şi mai multă tărie de caracter, un pas mai puţin grăbit, mai ales când
Mameha o învaţă pe Sayuri căile pentru a
deveni o gheişă, şi mai mult timp pentru a
lăsa personajele să-şi simtă dezamăgirile şi
dorurile.
Politicile din film au fost reflectate în
unele controverse cu privire la film. Cele trei
actriţe care “conduc” în această poveste japoneză sunt chinezoaice, însă lăsând problemele legate de naţionalitate deoparte, nimeni nu poate afirma că jocul actoricesc este
altfel decât magnific. Filmările au fost realizate în mare parte pe un platou creat în California cu un dialog englezesc, însă cu accent
japonez. Şi există un “inel” englezesc în viaţa
lui Sayuri şi anume dorinţa de a întâlni dragostea, vrând ca şi multe alte gheişe un danna de încredere, preferabil unul care să fie
bun şi blând.

“O poveste ca a mea nu ar trebui povestită vreodată. Pentru lumea mea este atât
de interzis pe cât de fragil. Fără misterele sale nu poate supravieţui. Cu siguranţă nu am
fost făcută pentru a trăi viaţa unei gheişe. Că
de foarte multe ori, am fost purtată acolo de
curent.”
Iuga Cristina Nausicam clasa a X-a B

31

Balul bobocilor A.D. Xenopol 2013-2014
Anul trecut, balul bobocilor din Colegiul
Economic A.D Xenopol, s-a organizat pe 22
martie, în clubul Kristal Palas Ballroom din Bucureşti, in prim plan fiind ziua liceului. Anul acesta
balul bobocilor a fost cu totul diferit. A avut loc
pe data de 24 noiembrie 2013, la cererea tuturor
elevilor. Toţi ne doream ca balul de anul acesta
să se organizeze într-un club şi într-o perioada
potrivită, cererea fiind aprobată de către doamna
director, Iacoban Mihaela.
Acesta a avut loc in clubul Player, iar principalii sponsori implicaţi in această activitate a
noastră, a elevilor au fost: Oriflame, Avon, Primăria Sectorului 2 şi firma BBY, care a sponorizat toate participantele de la concursul de frumuseţe,din cadru balului, cu rochii de seară. Invitaţii speciali ai balului au fost Connect-R si Andreea
Bălan, care au intreţinut atmosfera pe tot parcursul acestuia.
Câştigătorii concursului de MISS & MISTER 2013-2014 au fost:
- Locul 1: Tarchen Mohamed (clasa a-IX-a E) & Radu Gabriela (clasa a-IX-a A);
- Locul 2: Constantin Stelian & Defta Nicoleta (clasa a-IX-a E);
- Locul 3: Dumitru Mario & Oraliu Mirela;
- Premiul de popularitate s-a acordat elevilor: Constantin Stelian & Chirla Roxana (clasa a-IXa D).
În încheiere, vrem să le mulţumim organizatorilor pentru sprijinul, interesul acordat şi pentru
că au realizat un bal de care o să ne aducem aminte cu placere. Vrem, de asemenea, să mulţumim în special: doamnei profesor Naca Andreea si elevilor: Lou Alicia (clasa aX-a A), Mateita Victoria (clasa X-a H), Fierbinteanu Cristina (clasa aX-a G), Placinta Andrei (clasa X-a F) pentru implicare si sprijinul acordat.
Defta Nicoleta, clasa a IX-a E

32

Rubrica mondenă

Colegiul Economic „A.D. Xenopol”

Rubrica mondenă

Dosarele Xenopol – nr. 1/2014

Moda de atunci si moda de acum
It’s not about brand
It’s about style

Pe vremuri…

Hainele medievale şi moda erau dictate, ca toate celelalte, în funcţie de faimă şi putere mai
ales de cei bogaţi. Hainele furnizau, şi furnizează şi în prezent, informaţii despre statutul persoanei
care le poartă. Îmbrăcămintea femeilor nobile, era formată din multe piese vestimentare. Ţinuta lor
era alcătuită din: lenjerie de corp, ce consta în: pantaloni, cămaşă şi ciorapi, o jupă care era fabricată din in sau mătase, de culoare albă sau galbenă, peste care se îmbrăca rochia lungă cu trenă
şi cu mâneci largi, confecţionată din mătase, blănuri, catifea, dantelă, bumbac şi tafta. Manşeta,
gulerul şi mânecile rochiei, erau deseori ornamentate cu pietre preţioase şi dantelă, iar restul rochiei era acoperită cu tunici lungi. Căptuşeala era făcută din blană scumpă şi fixată la umăr cu o
broşă. Încălţămintea era formată din pantofi speciali concepuţi pentru castel, fabricaţi din mătase,
catifea, pânză sau piele şi fixate cu catifea. Femeile aveau părul lung şi împletit, care era acoperit
cu o tichie asemănătoare celor purtate de călugăriţe. Mai târziu,au fost introduse, in rândul nobilimii, pălăriile care au luat repede amploare în modă, ajungând să fie cât mai înalte, cât mai mari,
mai voluminoase şi chiar împodobite. Blana era deseori folosită pentru a căptuşi îmbrăcămintea
celor bogaţi, iar un alt detaliu important, erau bijuteriile excesive, de multe ori folosite ca garanţie
pentru împrumuturi.

Noile tendinţe
Haute couture este nivelul cel mai înalt, este
creaţie a marilor case de modă din lume, cu stilişti
renumiţi, care îşi prezintă colecţiile şi vând produse
unicat la preţuri fabuloase.
Pret a porter este al doilea nivel al creatorilor,
care oferă colecţii elegante, rafinate, de calitate,
care insă nu sunt unicat, dar sunt realizate într-un
număr limitat, unei categorii mai largi de consumatori, iar acestea se expun în magazinele exclusiviste. De curând, a fost “Saptamana Modei” la New
York, unde importanţi şi renumiţi designeri şi-au prezentat colecţia pentru Toamnă – Iarnă 20132014. Între prezentări, designerii s-au lăsat fotografiaţi ca să ne arate “Moda Străzii” şi să ne putem
inspira după ei, fiecare având propriul stil. Eşarfele legate în jurul capului, fustele lungi, vaporoase,
ochelarii rotunzi cu lentile colorate şi multe alte accesorii asortate cu ghete din piele neagră.
Ladaru Mihaela Raluca & Radu Cristiana, clasa aIX-a A

33

Paparazzi sau Cronica unui răsarit de soare avortat
Cu ocazia zilei Colegiului Economic „A.D. Xenopol”, sunteţi invitaţi la piesa de teatru „Paparazzi sau Cronica unui răsărit de soare avortat” de Matei Vişniec prezentat de trupa de teatru a liceului.
Ce s-ar întâmpla dacă mâine când v-aţi trezi soarele nu ar mai fi răsărit? Piesa surprinde
sfârşitul lumii, prin intermediul personajelor care completează imaginea apocaliptică în care soarele nu îşi mai face apariţia. Problematica dispariţiei soarelui surprinde reacţiile diferitor oameni în
legătură cu modul în care aceştia trăiesc probabil ultima zi a existentei lor.
Nu panică sau isteria colectivă însoţesc apocalipsa, „răsăritul de soare avortat”, ci resemnarea şi euforia risipei. Sfârşitul lumii este dublat de sfârşitul umanităţii.
Spectacolul are loc datorită sprijinului şi implicării doamnei director Miahela Iacoban.

Spectacolul va avea loc în data de 21 martie 2014 ora 11
la Teatrul Notarra.

Din distribuţie fac parte actorii: Aprodu Valentin, Chivu Mihai, Corodescu Vlad, Enescu
Sandra, Esan Mihai, Cristea Mădălina, Ivan Cristina, Manole Mădălina, Popan Mara,
Puzdere Andreea, Sîrghi Ana Maria.
Regia este semnata de Cristian Bajora

VA AŞTEPTĂM!
34

Rubrica mondenă

Colegiul Economic „A.D. Xenopol”

Dosarele Xenopol – nr. 1/2014

35



Fleepit Digital © 2020