MINISTRUL EDUCAȚIEI PROF. UNIV. DR. SORIN CÎMPEANU PAG. 35 vectorii calițății în educație PAG. 44
REVISTA PRO UNIVERSITARIA ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR, SENS GIRATORIU! NICOLAE CÎRSTEA – DIRECTOR nicolae.cirstea@prouniversitaria.ro CRISTIAN PAVEL – REDACTOR ȘEF revista@prouniversitaria.ro VALENTIN GROS – EDITOR COORDONATOR revista@prouniversitaria.ro MANUELA STOICA – TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ revista@prouniversitaria.ro IOAN CIORTEANU – RESPONSABIL TIPAR tipografia@ncprinting.ro DANA CĂPRICERU – DIRECTOR EDITURĂ editura@prouniversitaria.ro CORNELIU ROCIU – DIRECTOR VÂNZĂRI vanzari@universuljuridic.ro ALINA GRIGORAȘ – DIRECTOR PORTAL portal@universuljuridic.ro Publicație editată de EDITURA B-dul Iuliu Maniu nr. 7, Corp C, sector 6, București Tel. (+4)0732.320.664 www.prouniversitaria.ro ISSN 2668-5752, ISSN-L 2668-5752 Î n România se circulă anapoda – infra struc ura depășită, supraaglomerarea, t lipsa unei sistematizări lucide, fac zi de zi din noi toți victime colaterale. Într-o de vălmășie neverosimilă, mașinile zac pe trotuare, oamenii merg pe carosabil, motoarele pe două roți iau benzile bicicliștilor etc. Deși avem legi și reglementări clare, haosul e greu de stăvilit și de rezolvat. Și totuși, mergem înainte! Educația nu e departe de o astfel de „schemă”. Într-o țară în care analfabetismul funcțional e o altă molimă care se răspândește pe nevăzute, să vorbești despre dezvoltarea învățământului e ca și cum ai discuta despre funie în casa spân zuratului. Nu e ușor să deslușești colțul senin de cer când norii închid amenințător orizontul, să vezi – dincolo de criticile în lanț și de neajun suri – care e drumul spre izbăvire, spre așezarea sistemului autohton de învățământ într-o albie normală, frumos curgătoare. După 30 de ani de ezitări, bâlbâieli și răsuciri periculoase, după pleiada de 30 de miniștri la cârma Educației, suntem în fața unui sistem drastic subfinanțat, care în 2021 a primit cea mai mică felie din buget din ultimii 26 de ani, adică doar 2,5% din PIB, față de 4,3% în 2008 sau 4,1% în 2011, deși prin legea nr 1/2011 i s-ar cuveni anual nu mai puțin de 6%. Dacă banii ar fi singura sau pricipala proble ă m a învățământului, tot ar fi ceva. Dar problemele sunt atât de multe, de complicate și de cronice, încât te poți mira de reziliența întregului sistem, de abiitatea de a face chiar și așa performanță. l Învățământul superior se află sub o presiune aproape fără precedent. Interesul față de studiile superioare a fost și este în continuă scădere. Tine rii caută scurtături, soluții instant de a ajunge la venituri decente în orice manieră posibilă. Abando nul studiilor e o altă realitate dureroasă, iar expe riențele practice din facultăți sunt încă departe de realitatea de după absolvire. Elitele din licee caută din timp oferte de programe de licență peste hotare, deși contextul european s-a înăsprit. Angajatorii cooptează doar absolvenți pe loc productivi, au exi gențe mai mult sau mai puțin justificate și absurde, în vreme ce tehnologiile emergente cern tot mai riguros pe cei cu abilități digitale certe, la care nu foarte mulți s-au aliniat la timp. Pandemia a turnat dintr-odată plumb în bocan cii Educației, silind sistemul să se adapteze din mers unei alternative de instruire la distanță, online, care a reprezentat o provocare fără pre cedent atât pentru dascăli, pentru studenți, dar și pentru managerii și administratorii unităților de învățământ. Azi, entitățile private respiră greoi și fac eforturi pentru a supraviețui onorabil, a-și menține cor pul de cadre titulare sau asociate și a ține piept unei concurențe tot mai ascuțite în termeni de număr de locuri, taxe, specializări etc. Chiar și universitățile de stat au problemele lor specifice, evidențiate cu aplomb și determinare de cei cinci rectori ai instituțiilor de învățământ ce alcătuiesc Consorțiul Universitaria, găzduiți in extenso în această ediție. Prin poziția lor pu blică și răspicată, aceștia provoacă o nouă refor mă a învățământului superior din România, în care trebuie să ne așezăm speranțe rezonabile. Nu avem orgoliul de a fi reușit să radiografiem holistic starea Educației în pragul noului an universitar 2021-2022. Am încercat aici să agre găm date statistice relevante, idei și propuneri concrete, observații și critici constructive. Am invitat, în paginile ce urmează, să spună lucruri cu valoare adăugată pe cei îndrituiți, pe cei responsabili și direct implicați, care au abordat aspect legate de calitatea învățământului, de problemele spinoase de ordin material, logistic, organizatoric sau legislativ. Am vorbit cu cercetătorii SNSPA, cu re re en p z tanții asociațiilor studențești, cu cei de la cârma universităților. Am desprins direct de la minis trul Educației ce planuri există pe termen scurt și mediu, despre viteza cu care se mută centrul de greutate al programelor de studii spre IT&C. Concluzia noastră este aceea că învățământul superior românesc este din nou la răspântie. Este din nou un sens giratoriu din care pleacă mai toate căile noastre spre viitor. Pentru a avansa responsabil către mâine, va trebui să revizuim și să reevaluăm atent regulile de circulație și mai ales prioritățile. CRISTIAN PAVEL REDACTOR ȘEF PRO UNIVERSITARIA | iunie 2021 | www.prouniversitaria.ro 3
CE SPUN CIFRELE 4 Lungul drum al învățământului superior către standardele europene TURNUL DE VEGHE 8 Drumul către performanță. Consorțiul celor 5 propune 10 teme de politică educațională 22 Cu atât mai mult în aceste vremuri, Consorțiul Universitaria este un reper în România ¹ Interviu cu prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rector, Academia de Studii Economice din București 12 26 ¹ Interviu cu prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București ¹ Interviu cu prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca 18 30 Schimbările mai mici sau mai mari se întâmplă cu voința și prin autonomia universitară deciziile pe termen mediu și lung trebuie stabilite proactiv, dar cu o binevenită precauție ¹ Interviu cu prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași EXCLUSIV 36 ¹ Inverviu cu ministrul Educației, prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu 4 PRO UNIVERSITARIA Vocea din Ministe ul Educației r trebuie să se facă auzită în ansamblul dezbaterilor din Guvern ¹ Interviu cu prof. univ. dr. Marilen-Gabriel Pirtea, rectorul Universității de Vest Timișoara SPECIAL Era digitală dictează: domeniul IT&C primește 5.000 de locuri la licență, 4.500 la master și 300 la doctorat în noul an universitar! Există speranțe mai mari, deși bugetul și PNRR nu corespund încă angajamentelor făcute | iunie 2021 | www.prouniversitaria.ro 44 Furnizorii de educație trebuie să satisfacă încrederea publică prin calitatea activității ¹ nterviu cu dl. prof. univ. I dr. Iordan Petrescu, președinte ARACIS
INTERVIURI ESENȚIALE 42 43 ¹ Interviu cu prof. univ. dr. Daniel Cochior, rectorul Universității „Titu Maiorescu” ¹ 52 64 UTM in briefs: 24 de programe de licenţă, 6 de studii postuniversitare, 20 de programe de masterat şi 3 școli doctorale Viitorii studenți pășesc într-un templu al cunoașterii. Ei vor deveni medici adevărați ¹ Interviu cu prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București 58 Adaptabilitate şi flexibilitate. Cariera militară, din ce în ce mai atractivă pentru tineri ¹ Interviu cu domnul general de brigadă, prof. univ. dr. ing. GHIȚĂ BÂRSAN, rectorul (comandantul) Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu 62 „Noi suntem diamantul de la Dunăre!” ¹ interviu cu prof. univ. dr. William B. Harvey, Rector, Universitatea Danubius Galați Universitatea „Titu Maiorescu”, un brand al învățământului superior românesc în Europa și în lume Interviu cu prof. univ. dr. Iosif Urs, președintele Universității „Titu Maiorescu” Universitatea Româno-Americană, trei decenii dedicate performanței în educație ¹ Interviu cu prof. univ. dr. Costel Negricea, rectorul Universității Româno-Americane. 66 Sistemul nu reușește să îndeplinească un obiectiv fundamental: asigurarea de șanse egale ¹ Interviu cu dl. lect. univ. dr. Bogdan Florian, Școala Națională de Studii Politice și Administrative București 80 Revendicările studenților țin de primatul asigurării unui învățământ de calitate ¹ Interviu cu Horia Onița, președinte Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) UNGHI ASCUȚIT 72 Aventura digitalizării. Ținta: o țară SMART. Termen: 2027 75 Cum alegi un program de studii peste hotare PRO UNIVERSITARIA | iunie 2021 | www.prouniversitaria.ro 5
LUNGUL DRUM AL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR CĂTRE STANDARDELE EUROPENE Drumul până la un învățământ superior la standarde europene este lung. Personalul didactic pare insuficient, unui cadru din acest domeniu îi revin mai mulți studenți decât în majoritatea țărilor UE. Iar trendul este unul descendent, facultățile fiind azi mai puține decât în urmă cu un deceniu. Numărul tinerilor din străinătate care vin să se specializeze la noi parcurge o tendință de creștere, dar reprezintă încă o pondere mică în total. Programele de masterat și doctorat cunosc, în schimb, o evoluție pozitivă, atrăgând tot mai mulți cursanți. R omânia are 19,8 cadre didactice la un student, astfel că ne situăm sub media Uniunii Europene, de 15,3 cadre la un student, după cum arată datele oficiului de statistică Eurostat. Țările din regiune au cote mai bune la acest capitol: Slovacia – 11,4, Bulgaria și Ungaria – 11,5, Polonia – 13,8, Cehia – 15,0. De altfel, în numai patru state membre UE se lucrează cu mai mulți studenți decât la noi: Italia – 20,3, Belgia – 21,0, Cipru – 22,0, Grecia – 38,7. Țara noastră cuprinde 90 de instituții de învățământ superior, în cadrul cărora funcționau 546 de facultăți în anul universitar 2019–2020, potrivit celui mai recent raport pe această temă, publicat de Minis- Dacă în 2011 existau 614 facultăți în România, până în 2018 numărul acestora coborâse la 545, pentru ca apoi să urce infim, la 546 în anul universitar 2019-2020. 6 PRO UNIVERSITARIA terul Educației. Învățământul de stat predomină în fața celui privat, deținând 60% dintre universități și 74% din totalul facultăților. Astfel, potrivit Raportului, avem pe teritoriul țării 55 de instituții de învățământ superior de stat și 35 particulare, cu 407 facultăți de stat și 139 de facultăți particulare. În condițiile în care ne prezentăm mai slab decât majoritatea statelor europene, sistemul cunoaște un fenomen de contractare. Numărul total de universități înregistrează un trend descendent în ultimul deceniu, „situație determinată, în primul rând, de scăderea numărului de universități particulare, concomitent cu păstrarea, în aproximativ aceiași parametri, a rețelei de învățământ superior de stat”, menționează Raportul privind starea învățământului superior din România (2019-2020), publicat de Ministerul Educației. Avem tot mai puține facultăți, dar și tot mai puțini studenți. Trendul descrescător parcurs de instituțiile de învățământ superior se corelează cu tendințele înregistrate la nivelul efectivelor de studenți. Astfel, | iunie 2021 | www.prouniversitaria.ro numărul tinerilor înscriși în programele de licență a scăzut semnificativ în perioada 2011-2016, de la 539.900 la 405.600, apoi a crescut ușor, la 408.200 în anul universitar 2017-2018, după care a urmat un nou declin, la 407.400 în 2019-2020. Statul își ia „partea leului” Deși are o acoperire în scădere, statul își ia „partea leului” și în ce privește efectivele de tineri studioși. În anul universitar 2019/2020, în sistemul de învățământ superior din România au fost înmatriculate 543.300 de persoane, cu 9.000 mai mult decât în anul precedent. La nivel național, urmau programe de studii universitare de licență circa 75% din totalul studenților, universitățile de stat având 73,9% din totalul studenților lor înmatriculați numai la acest ciclu. În universitățile particulare, procentul celor de la studii de licență era de 82,5%. Restul de 25% din totalul celor aflați la studii era repartizat astfel: 20,5% – programe de studii universitare de masterat, 4% – programe de studii universitare de doctorat, iar 0,5% – programe de studii
Sistemul național de învățământ superior acoperă municipiul București și 37 de județe. În patru județe (Botoșani, Giurgiu, Ialomița și Vaslui) nu există facultăţi. postuniversitare (programe postdoctorale, programe de studii apro undate și academice postf universitare, programe de studii postuniversitare de specializare). Câți tineri vin din afară Numărul studenților străini care învățau în universitățile noastre în anul 2019-2020 era de 27.111, reprezentând o pondere de 6,7% din total. În ultimii cinci ani, atât efectivul, cât și ponderea acestora au urcat ușor. Anul universitar 2014-2015 număra 21.684 de studenți străini, respectiv 5,3% din total. Între aceleași perioade comparate, numărul cursanților străini de la învățământul superior particular a scăzut de la 2.453 la 2.130, în timp ce ponderea lor a crescut de la 3,7% la 3,8%. În ceea ce privește studenții străini care au ales o unitate de stat din România, a crescut atât numărul acestora, de la 19.231 în anul universitar 20142015 la 24.981 în 2019-2020, cât și procentajul lor în total, de la 5,6% la 7,1%. De ce scad înmatriculările În pofida faptului că anul universitar 2019-2020 a cunoscut o creștere, față de anul precedent, a număru- lui de cursanți înscriși la programul de licență, se remarcă o diferență majoră între numărul celor înscriși în anul universitar 2011-2012 și al celor din 2019-2020 (cu 132.500 mai puțini cursanți), relevă datele statistice de care dispune Ministerul Educației. În viziunea specialiștilor din cadrul ministerului, scăderea numărului de înmatriculări de la un an la altul a fost determinată de un complex de factori: ponderi mai reduse de absolvenți de liceu care au promovat examenul de bacalaureat; număr mai mic de persoane care aleg să urmeze simultan mai mult de un program de studii universitare (spre deosebire de anii anteriori); scăderea demografică a populației de vârstă teoretică de școlarizare la acest nivel de studii (19-23 de ani). Alte posibile cauze care au condus la scăderea drastică PRO UNIVERSITARIA | iunie 2021 | www.prouniversitaria.ro 7
a numărului de studenți sunt rata crescută de părăsire timpurie a sistemului educațional preuniversitar și fenomenul migrației externe, care afectează num[rul celor care pot să acceadă la acest nivel educațional. Masteranzii – atrași de Afaceri, administrație și drept Programele de tip masterat au atras 113.950 de cursanți în anul universitar 2019-2020, sensibil mai mulți decât în 2014-2015, când au fost 107.092 de cursanți, efectivul cunoscând o scădere la 104.739 în 20152016, după care au urmat creșteri constante. Distribuția studenților din aceste programe, pe cele 10 grupe de specializări de bază, evidențiază ponderi mai ample la unele grupe de specializări precum: Afaceri, administrație și drept (26,2%); Inginerie, prelucrare și construcții (21,7%). Ponderi ridicate se înregistrează și în rândul specializărilor: Științe sociale, jurnalism și informații (11,3%); Arte și științe umaniste (9,7%). Cele mai mici ponderi se observă la: Sănătate și asistență socială (3,4%); Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare (3,9%); Servicii (5,4%). În ceea ce privește grupa de specializare care a reușit să atragă din ce în ce mai mulți beneficiari în intervalul 2014-2020, Științele educației a cunoscut cea mai mare creștere a numărului de masteranzi (de la 2,3% la 5,5%). (de doar 198 de persoane), față de anul universitar precedent și se află sub nivelul din 2014/2015 (când au fost 4.000 de persoane). La nivelul anului 2019/2020, mai mult de jumătate dintre studenții înscriși în programe postuniversitare sunt cuprinși în domeniul Științele educației (64,6%). La nivelul grupelor Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare și Sănătate și asistență socială nu sunt studenți înscriși în programe postuniversitare, situație întâlnită și în anul universitar precedent. Cele mai mici ponderi se observă la nivelul grupelor: Servicii (2,0%); Științe socia- Științele educației, în topul programelor postuniversitare Programele postuniversitare de formare și dezvoltare profesională vizează actualizarea sau dezvoltarea unor unități de competență solicitate de standardele ocupaționale și sunt dedicate absolvenților. Datele statistice raportează un total de 2.699 de persoane participante în anul 2019/2020. Numărul de persoane înscrise la aceste programe a cunoscut o ușoară creștere 8 PRO UNIVERSITARIA | iunie 2021 | www.prouniversitaria.ro le, jurnalism și informații (2,1%); Inginerie, prelucrare și construcții (4,5%); Afaceri, administrație și drept (5,6%); Tehnologiile informației și comunicațiilor (6,0%). Vom avea mulți doctori în Inginerie și construcții 21.666 de cursanți erau înscriși la studii universitare de doctorat în anul universitar 2019-2020, evident mai mulți decât în urmă cu cinci ani, în 2014-2015 fiind înscriși la această formă de învățământ 18.777 de cursanți. Analiza distribuției doctoranzilor după apartenența la grupe de specializări evi dențiază diferențe semnificative. Astfel, ponderile cele mai ridicate de doctoranzi s-au înregistrat la specializările: Inginerie, prelucrare și construcții (27,2%); Sănătate și asistență socială (19,6%). Alte specializări cu ponderi importante de studenți doctoranzi sunt: Arte și științe umaniste (17,2%); Afaceri, ad i istrație și drept (9,6%). Cele mn mai mici ponderi s-au înregistrat în rândul grupelor: Științele educației (1,2%); Tehnologiile informației și comunicațiilor (3,0%); Servicii (3,4%).
Fleepit Digital © 2021