În Bine_#7

În Bine

#7

Ilust ra ț i e d e F e d e ri c a Bord on i (P i n terest)

În Bin e

es t e o re vi s tă r eal i z at ă d e s t ud e n ţ i vol unt a ri di n c ad rul Fac ul t ăţ i i d e Ş t i i n ţ e P ol i t i c e,

F ilosofi e ş i Şt iinţ e a le Com un i c ări i , d e l a Un i vers i t at e a d e
Vest din T imiș o a ra , ca re î ş i p rop un e s ă c on tr i b ui e l a c rearea
unei lu mi ma i b u ne p rin ră s p â n d i re a f ap t e l or b un e , p r om ovarea volu nta ria t u lu i ş i înc uraj ar ea i m p l i c ă r i i c i vi c e ş i s oc i al e.
Revista oferă a r tico le b ine d oc um e n t at e ş i c are r el evă m ul t i p l e
perspect ive a s u p ra u nei p r ob l e m e, m e rgân d p r ep on d er en t p e l i nia jurna lis mu lu i na ra t iv p en t r u a ofer i c i t i t ori l or o p ri vi re d et al iat ă asup r a u no r t eme s o cial e af l at e l a ord i n e a z i l e i î n c om un i t at e.

Re d a cți a /E chi pa
Anitta Pelin
Dumitrița Ungureanu
Erika Iszlai
Larisa Sofia
Loren a Păcurar
Miruna Tiuca
Nicoleta Graur

Î n Bi n e

i n .b i n e

inbine.r o

co nta ct.inbine@gm a i l . co m

Cuprins
3

E d i t ori al

4

U n Su p er festi val , c reat specia l pentru a dolescenți

9

„ A m î n c erc at mereu să î n vă ț, să îmbună tă țesc și să mă pliez pe nevo i l e
c el o r p e c are î i c oord on ez.” Povestea lui Alex Luca , preşedintele
o r g a n i z aţi ei stu d en ţeşti Liga AC

16

Ș c o a l a î n vremu ri d e c ri z ă. C um le putem ofer i a cces la educa ție copi i l o r
d i n zon el e d efavori z ate?

24

„ F i n al u l u n u i an î n c are am go nit încontinuu ca să prind sema fo rul p e
g a l ben ”. I n tervi u c u Ol tea Za mbo ri

29

Iel e-sân z i en e – o c omu n i ta te pentru toa te fetele și femeile

35

C u m arată j u rn al i smu l 2 . 0 ?

44

Me di tați i on l i n e real i z ate de elevii o limpici

47

Rox an a D amasc hi n - Ț ec u și provo că rile vieții

53

„ D o ri m să fac em au z i tă vocea copiilor a ba ndonda ţi!”

58

O a l tă l u me. Ju rn al fotogra f ic de pa ndemie

Editorial
Î n a c es t n u mă r c on ti n u ăm să p ovest im d e s p r e B in e şi să n e î n d eplinim mi s i u n ea d e a- l fac e c u n oscut
şi ră s p â n d i t . N e- am u n i t forţel e, am
d epă ş i t u n a n greu , am p ri vi t î n ai nte
și ne -a m c o n c en trat p e p rotagon i ș tii
uno r p r o i e c t e d e su fl et. Î mp ărtăș im
cu v o i v i s u r i l e, sp eran țel e și rea liză rile
ria

l o r.

și

cuno s c u t


pornim
p en tru

Î n c ep em
la

c ăl ăto-

d ru m

fi l mel e

cu
și

Super,

un

sc u rtmetr a jele

pro iect
sa le

de

f ă cute

a r tă
de

cinema togra fi că ,

că tr e

a do l es cen ți .

I l u s t ră m si tu ați a șc ol i i î n vrem ur i de criză și a f lă m de la Cas a Naturii , Ța r a

T i n e r i l o r U n i ți , Ed uB uzz și B rightEd cum putem o f eri a cces la educa ție co pi i l o r
din z o n el e d e favori z ate. T ot î n a cest sens, desco per im pr o iectul “Socia l a nd
L ea r n i n g f o r St ud e n t s” , i n i ți at d e că tr e do i tineri ca re pregă tesc, împr eună cu o
ech ip ă d e o l i m p i c i , el evi d i n țară pentr u exa menul ma tur ită ții. De a semenea , de zba t em c u z â n el e d e l a ie le -sân ziene un subiect ta bu la no i în ța ră : mens t rua ț i a .


V o rb i m c u Ale x Luca, c are î n cea r că mer eu să po tr ivea scă f ieca re om la l o cul l ui

și să g ă s ea s c ă sol u ți i . Și î i reu șește. Fa cem cuno ștință cu Oltea Zam bori și po v es t i m
d esp r e p a rc u rsu l ei p rofesi on al , d espre schimbă rile din ultima perio a dă și de s pre
cum v ed e c u l t u ra p ost- p an d emi e. Roxana Damas chi n- Țecu își prezintă pr o v o că ri l e
vieț ii ș i p ro i ectel e c are o rep rez intă : Un Loc, NESs T , Pentru Voi și Oi l R ig h t .


Continuăm să vă prezentăm poveștile platformelor Nature Talks și Cultura la dubă,

prin ochii și cuvintele jurnalistelor din spatele lor, Teodora Iacob și Alexandra Tănăsescu.
Le f a c em a u z i t ă voc ea c op i i l or d i n centr ele de pla sa ment și a celo r a ba ndonați , cu
a juto ru l o rg a n i z ați ei V oce a Cop iilor Abandonați .


A j u n g e m l a fi n al u l ac estu i ep i sod şi îl ma rcă m pr intr-un mic jur na l f o to gra fi c a l

vieţ ii d e s tu d en t î n p an d emi e. N e bucură m că ne sunteți a lă turi în a cea stă c ă l ă t o ri e
și că a l eg eț i î n c on ti n u are să fac eți și să r ă spâ ndiți, a lă tur i de noi, f a ptele bun e î n
lum e. Mer eu m a i exi stă l oc d e p u ți n Bi ne , în no i și în lucr ur ile pe ca r e le re a l i ză m !

- Lorena Pă cura r
Reda cto r-șef

3

Un Super festival, creat special
pentru artiștii adolescenți
✍ Lorena Păcurar

© Super
Societatea în care trăim se află în per-

festivalul

manentă schimbare. Așa trebuie să fie

traje

său

făcute

de
de

filme

și

scurtme-

către

adolescenți.

și arta care își propune să vorbească
despre ea. Astfel, un grup de adoles-

Proiectul își propune să aducă împre-

cenți talentați și pasionați de artele

ună adolescenții care fac artă, să le

filmului a decis să spargă tiparele. Mai

ofere un loc unde pot crea și forma co-

exact, să își creeze propriul spațiu

laborări. De asemenea, oferă și oportu-

educativ și creativ, unde să se ex-

nități de a învăța despre artă și de a te

prime liber și să nu se simtă con-

conecta cu profesioniști din domeniu.

strânși de normele rigide de la liceu.

Mai mult decât atât, Super dorește să
încurajeze interdisciplinaritatea și să

Este vorba despre Super, un proiect

devină un loc de întâlnire nu numai pen-

de

a

tru adolescenții care fac artă vizuală

ajuns să fie cunoscut de mii de oa-

și audiovizuală, ci și pentru cei care

meni din întreaga lume, mai ales prin

fac artă prin scris, teatru sau muzică.

4

artă

cinematografică,

care

B a zel e a c e s tu i p roi ec t au fost p use în
2 0 1 3, d e c ă tr e u n gru p d e ti n eri crea t ivi, p ri n t re c a re Luca I st od or și Paul
Do gi o i u . „Eram în clasa a zecea, aproape

de vacanța de vară și făcusem două filme.
Unul se numea F r e e C u t , un experiment
cu doi oameni care distrugeau diverse
obiecte formale, în special haine elegante, într-o pădure. Celălalt se numea
Biografia omului altfel, un experiment
pentru care am mers cu câțiva prieteni pe
stradă, purtând măști, ca să vedem cum
reacționează lumea. Voiam ca filmele mele
să fie văzute de cât mai multă lume, dar
© Super

nu prea aveam unde să le arăt. Festivalurile mainstream nu sunt tocmai prietenoase cu adolescenții, iar la liceu nu aveam
vreun curs sau proiecție de film. Așa a
apărut ideea să organizăm, împreună cu
alți câțiva prieteni care făceau filme, o
proiecție dedicată numai liceenilor, unde
spotlightul să fie pe noi.” sp u n e Luca Is todor, co-organizator al festivalului Super.

„Prima dată, am ajuns la Super cu un film
pe care îl făcusem special pentru competiția națională de filme și cu care am
câștigat mențiunea specială. M-a propulsat enorm și am ajuns să cunosc o comunitate de oameni puțin mai mari sau cam de
aceeași vârstă, care sunt artiști, cineaști și
încep să lucreze în cultură și să schimbe
puțin câte puțin peisajul artistic-cultural
din țară. Pentru că am câștigat mențiunea,
am fost chemat să fac parte din echipa
de selecționeri a festivalului. Cu ocazia
asta, am creat o nouă proiecție numită

Incidental Politics, care își propunea
să reunească filme care atingeau mai
mult sau mai puțin intenționat subiecte
socio-politice.”, a f irmă Paul

D og ioiu .


De la prima ediție, ca r e a co n s ta t î ntr-o singură proiecție, Super s-a t ra n sforma t

încet-încet

într-un

fe s t i v a l .

Au fo rma t o echipă , a u a dă ug a t m a i
multe pr oiecții și a u orga niza t un a telier de f ilm, deoa rece tiner ii î ș i dorea u să învețe ma i multe despr e ci n e m a .
Apo i, a u fo st a dă uga te a lte fe l uri de
a r te,

or ga nic,

pe

mă sură

ce

a do l es-

cenții a u venit cu pr o priile lor i n i ț i ative. Și-a u expr ima t dor ința să l e fi e
o r ga niza te o expoziție de a rte p l a s t i ce :
pictur ă , foto gr a f ie, desen, sculptu ră ; a t e lier e de foto gra f ie, po ezie, scriere cre a tivă , cr itică de f ilm, concerte ș i s pe cta co le de tea tru cu a r tiști a dol es ce n ț i ,

5

lect u ri d e p o ezi e.

male și interdisciplinare,

tuni tate , ca pe o r a m pă de



abordând

care

la nsa re pentr u el în co m u-

Î n 2 01 9 a a p ă ru t p remi u l

sunt de multe ori trecute

nita tea a r tistică din ca re î ș i

S up e r P i t c h , p ri n c are u n u i

cu

dorea a tâ t de mult s ă fa că

subiecte

vederea

la

liceu.”

a d o le s c e n t î i este oferi tă

pa rte. Da r și ca pe u n m i j l o c

sum a d e 2 0 0 d e eu ro p en -

La

festiva lul

t ru a- i fi n a n ța i d eea d e fi l m.

au

fost

Pe lâ n g ă a c es t a , mai exi stă

men te

pro priu-zis

pe ca r e „îl pot folosi pen-

eveni-

tru a crea schimbarea pe

multidisciplina re.

care o doresc în comuni-

prem i u l p en t r u c el mai b u n

Paul spune că multe din-

tatea și în societatea mea.”

video p o em ( u n vi d eoc l i p

tre z i le a u inclus a tâ t o

car e î m b i n ă p o e z i e și fi l m),

p roi ec ție, câ t și un a lt fel

La ultima ediție a fes t i v a-

prem i u l p en t r u c el mai b u n

d e eveniment a rtistic: un

lului, a opta ma i ex a ct , o r-

f ilm c u t em a t i c ă LGB TQ,

c on c ert, specta co l de tea -

ga niza tor ii a u a vu t pa rte

m enți u n i

p en -

tru , l ectură de poezie sa u

de cele ma i ma r i em o ț i i .

t ru fi l m el e d i n c omp eti ți a

exp oz iția Super. La f ina-

Pentru

na ț io n a l ă ș i i n tern ați on al ă.

l u l fi ecă r ei ediții există și

fos t



c âști gător i, deși tot tim-

fes ti v alul. L-a u m ut a t de

Î n 2 0 2 0, l a Supe r s- au

p u l l e este a mintit a do-

la începutul lui iun i e, l a

d esf ă ș u ra t ș a p te atel i ere

l esc en ților că Super nu e

începutul lui septem bri e,

m ult i d i s c i p l i n a re, c are au

u n c oncurs: ma i impo r ta nt

din ca uza pa ndem i e i . Au

inclu s p o e z i e, s c ri ere c rea-

d ec ât premiile, este să in-

sta t pâ nă în ultim ul m o-

t ivă, fi l m, c r i t i că d e fi l m și

tre î n dia log unii cu ceila lți

ment cu suf letul la gură ,

foto g ra fi e , d a r și atel i erel e

și să creeze, să f a că a rtă .

gâ ndindu-se că e po s i bi l

și

p remi i

integr a te

t em a ti c e d e fi l m LGBTQ+

pri m a

nev oi ți

oa r ă ,


au

a mâne

să îl a mâ ne din n o u s a u

(ca re a fo s t organ i z at î n

Pe n tru

pa rt e n e ri a t

A RT 2 0 0 )

proie ctul la care o s ă ți nă

a cestea ,

fest iv a l u l d e fi l m q u eer și

în t otdeauna cel m ai mult ,

loc până la urmă, c u u n

a t elie ru l d e fi l m și p oez i e

fi i n d c ă e „primul proiect pe

num ăr record de s pec-

„ Ce n e fa c em c u revol u ți a?”.

care l-am inițiat și pe care

tatori la proi ecți i

Org a n i z a t o ri i s e b u c u ră c ă

l-am clădit pas cu pas.” E

m aj ori tatea eveni ment e -

S up e r i n c l u d e, d e l a an l a

p roi ec tul din ca r e a în-

lor care au fos t s o ld ou t .

a n, d i n c e î n c e mai mu l te

vățat m ajo r ita tea lucr urilo r

pro g ra m e

p e c are le știe despre or-

Echipa Super este ră s pâ n-

gan i z ar ea de evenimente.

dită în întrea ga țară ș i î n

Aces t

cu

ed u c ați on al e.

lucru

c on tri b u i e

Luca,

Super

e

la a c c e s u l l a ed u c ați e și
cult u r ă

„prin

6

al

a d ol esc en ți l or

metode

non-for-

să îl f a că online. Cu t o a t e

Republica

edi ți a

a

Mo ldov a .

a vu t

și cu

Su-

Paul a v ăzut m ereu Su-

per- am bas adori i

pe r ca pe o mare opor-

reprezentanțiifestivalului.

s u nt

© Super

E i îl p ro m ovea z ă și organ i z eaz ă u n eveni-

a po i vo r f a ce pa r te din juriul One Wo rl d

m ent ma r c a S u p er î n orașel e l or. A n u l tr ecut

Ro mâ nia și vor f i selecțio nerii Su per.

însă , d i n c a u z a c on d i ți i l or d e p an demie,
id eea d e e ve n imen te a fost î n l oc u ită cu

Super a câș ti gat prem i ul I la s ec ț iu nea

pro ie c t e a rt i s t ic e c ol ec ti ve on l i n e: o re-

ti neret ș i premi ul al II- lea la s ec ț iu nea

vistă cu povești scurte, un poem colectiv, un

artă și cultură din cadrul Galei Societății

m o ntaj d e v i d eoc l i p u ri p e o an u mi tă temă .

Ci v i le 2020 , dif uza tă la ra dio și o n l i n e.

A nul 20 2 0 a a d u s l a Supe r u n n ou pro -

„M-am bucurat mult că munca noastră a

g ra m d e e d u c ați e c i n ematografi c ă numit

fost recunoscută și între ONG-uri și în so-

Z er o l a P u r t a r e, organ i z at î n p arteneria t

cietatea civilă, mai ales în contextul în care

cu O n e Wo r ld Român ia și You. T he Youth

e o muncă pe care o facem din pasiune,

P r o j e c t . Ac es ta î și p rop u n e să d ezvo lte

de multe ori voluntar sau cu renumera-

cuno ș t i n ț el e î n materi e d e sel ec ție și

ții minime pentru echipă.”, spune Luca.

cura t o ri a t u n u i n u măr d e 6 l i c een i , ca re

7

C u t o ate ac estea, u n astfel de pr emiu nu ga ra ntea ză și continuitat ea fe sti val u l u i , mai al es în a cea stă perio a dă dif icilă pentr u sect o r u l c u l tu ral . L a c âteva săptă mâ ni după ce a u primit pr emiul, a u
a fl a t că l e- au fost resp i n se ma i multe cereri de f ina nța re depuse.


8

© Super

„Am încercat mereu să învăț, să îmbunătățesc și să mă pliez
pe nevoile celor pe care îi coordonez.” Povestea lui Alex
Luca, preşedintele organizaţiei studenţeşti Liga AC

✍ Anitta Pelin
„Câteodată crapă toate în același timp, alteori câte unul pe rând.” Da r el e mereu a co l o ,
să lip e a s c ă fi ecare b u c ăți c ă sp artă, s ă potr ivea scă f ieca re om la locul lui și să gă s e a s că
so luț i i . N u s e pl ân ge d e p rea mu l te responsa bilită ți, ci le îmbr ă țișea ză cu buc uri e, î n
ciuda o b o s el i i . N u fac e găl ăgi e mu ltă , da r r ezo lvă f ieca re pr oblemă a coleg i l o r l ui ,
f iind u n a mp l i fic ator al voc i i l or. Î i pla ce să descopere câ t ma i mult, da r se la s ă ( m a i )
g reu d es c o p e ri t. Î n să eu am î n c erc at. Așa cum încea r că și el în f ieca r e zi. Și îi reuș e ș t e .
Î n r â n d u ri l e d e mai j os vă p rez en tăm povestea lui Alex Luca, pr eședintele organ i za ț i ei
st ud e n ț eș t i L i ga AC (L i ga Stu d en ți l or din Fa culta tea de Automa tică și C a lculat o a re) .

© Alex Luca
A m 2 1 d e a n i ș i su n t stu d en t l a F ac ulta tea de Auto ma tică și C a lcula toa r e în a n te rm ina l. F a c v o l u n t a ri at d i n l i c eu , mai „ha r dco re” de câ nd a m intra t la f a culta te și a ct i v e z
într- o o rg a n i z a ți e n egu vern amen tal ă.

9

În

l i c eu

mai

de

c o l eg i i

regret e că , în momentul de

la f a culta te cu m a j o ri t a-

și

față, n u știu nici f ra nceză

tea co legilor de li ceu, m i

Ap oi ,

foarte bine, da r a m și uita t

se pă rea că nu se î n tâ m pl ă

la

și d i n germa na pe ca re o

nimic inter esa nt, in t ra s e m

case d e c o p i i să d on ăm.

î n vățas em în ciclul prima r.

într-o

st râ n g e a m
m erg ea m

de

trăgeam
c l asă

b ă nu ți .
cu

d i ri gi n ta

mo noto nie.

Mi

se

pă rea și f oa rte gre u cum
Î m i p l a c e fo a rte mu l t să

P ri mu l conta ct cu volun-

jo ngla m cu cursuri l e, de

cit es c ,

p ersoan ă

tari atu l a f o st la Cons i li ul

diminea ță pâ nă seara m e r-

f o ar te i mp l i c a t ă, ad i c ă am

Ș colar al Elev i lor, câ nd

gea m doa r la f a culta te . Am

a juns î n p u n c tu l î n c are,

am p articipa t la o str â n-

vă zut că încep rec rut ă ri l e

d a că a m u n l u c ru d e l i vrat

gere de că rți a uno r elevi

în ligă și mi-a m zi s că

în co m u n i t a t e , tot ti mp u l

d i n șc oa lă , ca r e er a u do-

poa te să f ie pentru m i n e,

m eu

j u ru l

n ate u nei ca uze. Ma i tâ rziu,

să ies din situa ția a s ta .

a celu i d e mer s și mă or-

am rea liza t un proiect prin

g a niz e z d e a ș a n atu ră î n c ât

c are elevii putea u să f a că

În primul a n de vo l un t a ri a t

să - l fa c c â t mai rep ed e.

p răj i tu r i, pe ca r e le vin-

la Liga AC m-a m im pl i ca t



d eam la un sta nd o rga ni-

cel ma i mult pe pro i e ctul

Î n cl a s a a V I -a am sc h i m-

z at î n șco a lă în să ptă mâ-

ISWi nT . Am fost r es po n s a -

bat

na

C ră ciun.

bil de a gă si, co nta c t a ș i o r-

f ăcus em ș c o a la ge rman ă

Strân gea m în f ieca r e a n în

ga niza f a cilita torii pen t ru

în

Mare ,

j u r d e 3.000-4.000 de lei,

workshop-urile din ca drul

d upă c a re m-a m mu tat c u

p e c are îi do na m că tre un

pro iectului. Așa a m fă cut

pă rin ț i i ș i c u fr atel e meu î n

orfel i na t. Într-un a n știu că

pa rte din echipa de co o r-

Tim iș o a r a . A fo st o tran-

am aj u ta t centrul de la Bu-

dona re, ia r după edi ți a di n

ziț ie d es t u l d e b u l versan tă

z i aș să a chiziționeze o cen-

2018 a m decis c ă m i -a r

pent ru m i n e. E l u c ru l p ri n-

tral ă pe lemne, pentru că

plă cea să co o r don ez î n-

cip a l l a c a r e m ă gân d esc

n u mai a vea u că ldură .

treg pro iectul. Avâ n d ex-

sunt

o

g ra v i t e a z ă

școala.

în

P ân ă

S â n n i c o l aul

atu n c i

î n a inte

de

când mă î n tr eb i d e c o -

per iența a nului a nt e ri o r ș i

pilă ri e . Î mi a d uc ami n te c ă

F i i n d e lev la un pro f il de

avâ nd a cces la info rm a ț i i ,

îna int e m ă c h i nu i am să î n-

matematică-informatică,

am

văț g er ma n a , a veam și c âți-

am p a rticipa t în liceu la

ediția din 2019 care, di n

va p r i et e n i î n Au stri a și am

u n c oncurs o r ga niza t de

pă ca te, a fost și ult i m a pe

st a t l a e i î n tr-o vac an ță, c a

Liga A C pe zo na de a lgo -

ca r e a m desf ă șur a t- o fi zi c.

să p o t s ă v o r b esc c u c op i i i ,

ri tmi c ă , a tunci a m a uzit și

să ap ro fu n d ez l i mb a. Cân d

p en tru pr ima da tă de or-

Atunci câ nd a m fo s t co o r-

a m a j u n s l a T i m i șoara, am

gan i z ație. Am termina t li-

dona tor

învăța t fra n c ez ă și u n mare

c eu l î n Timișo a ra , a m venit

pa rticipa t

10

reușit



de

coo rdo n e z

pro ie ct ,
la

am

di ve rs e

© Alex Luca
wo rk s h o p -u ri , trai n i n g- u ri

în

de

pa ra lel, în f uncție d e gra dul

sa u c u rs u ri d e d ez vol tare

ISWin T . Acest co ntext de

de complexita te a l pro -

profes i o n a l ă

p erson -

n etworking m-a deter mi-

blemei, co nta ctez pers o a -

a lă ( p r ec u m man agemen-

n at să-mi da u sea ma că îmi

na

t ul vol u n ta ri l o r sau sc ri ere

p l ac e pa rtea de r eprezen-

dr ul f a cultă ții și încercă m

d e p ro i ec t e ) c are, î n mare

tare a or ga niza ției în extern

să gă sim o soluție î m pre-

pa rt e , a u fo s t d i n afara

și am ca ndida t la f uncția de

ună . În majo r ita te a zi l e-

sferei s tu d en țe ș ti . A m c ău-

vice preș edi nte externe și

lo r, există întâ lnir i l a n i vel

t a t m e re u o p ortu n i tăți d e

ap oi l a cea de preș edi nte.

de f a culta te sa u un i ve rs i-

și

net wo rk i n g c u al te organ iza ț ii d i n ț a ră , d i n afara
sferei n o a s t r e d e ac ti vit a t e, c a s ă î n v ă ț mai mu l te,
d a r ș i s ă d e s c h i d oc hi i și să
văd c ă s e p o a te mai mu l t
d ecâ t c ee a c e fac organiza ț i i l e

s t u d en țești

din

inerți e î n mo me n tu l d e față.
Am

cunoscut

m eni
și

am

cu

mu l ți

v i z i un i

î n c er c at

oa-

d i feri te


i n te-

g rez to a t e l u c r u ri l e astea

ed iția

r espectivă

O z i c a pr eședinte a l Ligii
Ac d epinde foa r te mult de

r esponsa bilă

din

ca -

ta te, câ teoda tă chiar ș i m a i
multe pe zi la ca r e pa rti ci p.

tot ce se înt â mplă în jurul

Sunt reprezentant u l s t u -

meu . În timpul semestru-

denți lor î n Bi rou l C on -

l u i mă trezesc, mă orga -

s i li ului Facultăți i . În m a -

n i z ez s ă intru la cursur ile

jo rita tea să ptă mâ nil o r s un t

p e c are le a m în ziua res-

întâ lnir i, f ie că vo r b i m de-

p ec ti vă,

a pa r

spre burse, problem e a l e

c âteva întrebă r i, pro bleme

studenților sa u orice l ucru

sau n edumerir i din pa r tea

a dministr a tiv la n i vel de

u n or s tudenți. Mă stră du-

f a culta te sa u la ni ve l de

i esc să r ă spund tuturor. În

sena t – tot ce regl em e n -

a po i

cla r

11

t ea ză a c t i v i t a t ea p er total , d e l a dez-

la dispo ziție că tre studenți într-un m o d

b a t er i l e

moda lita-

secur iza t, pe o pla tformă internă . După o

t ea p ot ri v i t ă pen tru a î n c ep e faculta-

dezba tere foa rte a mplă în Sena t în s pi ri t

t ea î n c o n d i ț i il e ac tu al e

p ân ă l a cum

democr a tic, în pr ezent se recoman dă ca -

să o rg a n i z ă m metod ol ogi a d e d es f ă șu -

dr elo r dida ctice să -și înregistr eze cur-

ra re

surile și să le pună la dispo ziția elev i l o r ca

a

l eg a t e

de

p ro c es u l u i

c are

e

ed u c ați on al

online.

resursă educa ționa lă , da r nu e obliga t o ri u.
La U P T ave m m an d ate d e c âte d oi a ni,

Majorita tea f a c a sta , cel puțin la no i î n fa -

nu ave m l o c u r i atri b u i te organ i z ațiilo r,

culta te, și îi a preciem fo a rte mult. Da r, m a i

se ca n d i d e a z ă i n d ep en d en t și ești a les

sunt și ca zuri excepționa le ca re nu o fa c.

d e că t r e t o ț i stu d en ți i d i n fac u l tate. Tipa rul

p er s o a n el or

c are

aj u n g

preșe-

De ce zic că a fost fo a r te dif icil? Atun ci

d inț i d e o rg a n i z ați i , cel p u ți n l a noi, e

a m o r ga niza t și co nsultă r i, linia d e a rgu-

fo rma t d i n p er soan e c are î și d oresc să

menta re a fo st f ix în per ioa da inci pi e n t ă

f acă p u ț i n m a i mu l t, p e d e- o p arte să

pa ndemiei, to a tă lumea era nepre gă t i t ă ,

se d e z vo l t e p e p l an p erson al , d a r pe

a dică er a u și studenți ca re nu dis pun ea u

d e a l t ă p a r t e s ă aj u te c omu n i tatea și să
f acă p a rt ea d e rep rez en tare. A șa a r a tă
și p r of i l u l s t ud e n tului re pre ze n tat și
e no rma l s ă c a n d i d ez e, d ac ă regu l a ment ul le p er mi t e ș i ei î și d oresc ac est lucru.
Repe rc u r s i u n i l e p an d emi ei n u s- au lă sa t
a șt ep t a t e n i c i î n z on a d e re p re ze ntare.
A fo s t fo a rt e p r ovoc ator semestru l trecut,

de instrumente ca să intre la o re l e o nline sa u de co nexiune. Da că r at a i cursurile sa u la bo ra toa rele, nu ave a i cum
să le recuper ezi sa u să ajungi l a i n fo rma ția respectivă , f iind totul a șa , de pe
o să ptă mâ nă pe a lta . Toată lumea s e
aș tepta că vom reveni fi zi c. Și provo ca r ea a fo st să co nvingem pr ofe s o ri i .

d in p u n c t u l m e u d e ved ere. Mai al e s pe
zo na d e r ep r ez en tare î n foru ri , p en tru că
a b so l u t t ot c e ști am rap ortat l a mod de
d esf ă ș u ra re ș i proced u ri , a treb u i t contest a t și g â n d i t d e l a z ero sau regân d i t pent ru o n l i n e. D e m u l te ori au fost și l a cune.
Cel m a i d i fi c i l l u c ru a fost u n p roc es de advo cac y, î n c a r e am î n c erc at să c on vingem
S ena t u l U n i versi tăți i să i n trod u c ă î n no ua
m eto d o l o g i e d e ac ti vi tate d i d ac ti că online î n re g i s t r a rea c u rsu ri l or și p u n erea lor

12

© Alex Luca

Plani fi c a rea

e ra

făc u tă

c u al ți fo ști membri din

a suma t să pro punem un s et

d o a r p e c â t e o l u n ă, p en -

l i gă. Î n toa tă nebunia a sta ,

de mă suri și un reg ul a m e n t

t ru c ă a v e a m sp eran ța să

treb u i a

timp

de înf iința r e a une i s t ruc-

ne

n e- am

p en tru meeting-ur i, ta sk-

turi specif ice în u n i vers i-

t rezit l a î n c ep ut d e mai c ă

u ri și a ctivită ți sepa ra te.

ta te, ca re să ges ti o n e ze

nim en i n u s e m ai î n toarc e



într ea ga situa ție. P e pa r-

la un i v er s i t a t e. A fost u n

Ed ucați e

toți e

cursul pro iectului am fă cut

șo c p e n t ru t o ți și u n mo-

u n p roiect prin ca r e un

cer ceta r e, a m f ă cut co n-

m ent î n c a re a treb u i t să

gru p de studenți și foști

sultă r i cu comunitat ea , cu

ne

stu d en ți

experți în domeniu , cu a l t e

î n to a rc e m

re a d a p t ă m.

și

Cu

c âte-

să -mi

fac

pentru

și-a u

propus

va s ă p t ă m â n i p i erd u te, a

să î mbună tă țea scă în

o ri-

or ga niza ții și studenț i de l a

t reb u i t

ce

de

a lte universită ți din ț a ră ș i

t eria , t e s t a r ea și p red a-

mi c ă, a ccesul la educa ție

din a f a ră . Am r eda ct a t do -

rea în s ă p t ă mâ n i l e rămase.

al

cumentele și le-a m î n a i n t a t



b i l i tăți

în

Univer sita tea

Pe lâ n g ă a c e s tea, su n t și

P ol i tehnica

Timișoa r a .

o „ cl o ș c ă ” p en tru p u i i d i n



Pa ndemia ne-a da t pe s-

Lig a A C , a m g ri j ă î n sp e-

Î n ac est sco p, a m avut o di -

te ca p pla nurile și î n ca -

cial d e Bi r o u l d e Con-

rec ți e de awarenes s prin

dr ul

duce r e ș i d e ac ti vi tatea

c are am vrut să a ducem

ră mâ nâ nd în zona de o n -

ech ip ei d e c o n d u c ere, p e

î n p ri m -pla n problema și

line, a ctivită țile ca re a r fi

car e î i ma i t r a g d e mân ec ă

să i n i țiem o dezba tere pe

trebuit să se des fă ș o a re

d a că î n tâ r z i e sau d ac ă n u

ac est s ubiect în comunita te

f izic și pentru ca re ave a m

se în t â m p l ă l u c ru ri l e c u m

– și c ea de-a do ua co mpo -

a lo ca t buget, a u fo s t des-

t reb u i e . L e d a u feed b ac k

n en tă, de acces i bi li zare

f iința te. Cu bani i c u c a r e

când a u n e v o i e, î n c erc ăm

p rop ri u-zisă . Studenții cu

am rămas , am achiziț io-

să g ă s i m s o l u ți i c ân d se

d i z ab i lită ți nu vin la f a cul-

nat covoare tacti le pen -

co nf r u n t ă

p rob l eme,

tate p e ntru că nu sunt mulți

tru

și av em ș i ș ed i n țe for-

stu d en ți cu diza bilită ți se-

ri lor, pe care le- am dona t

m ale o d a t ă p e săp tămân ă.

vere c a r e să o necesite. Și

uni vers i tăți i și c a re vo r



p orn i n d de la a cea stă idee,

f i mo nta te în princ i pa l e l e

Până l a fi n a l u l l u n i i d e-

am ap lica t proiectul spre

corpuri

cem b ri e a m c oord on at și

fi n an ța re

pentru a f a cilita a cce s ul

pro ie c t u l E d u cație

p ean

î n g ră m ăd i tă

cu

ma-

pe n -

mă sură ,

o ricâ t

studenților

și

la
a

cu

nivel
fost

diza-

eur o-

f ina nța t.

conducerii

a cestui

ghi dajul

a le

per soa nelo r

univers i t ă ț i i .

pr o i ect

și,

nevă ză t o -

unive rs i t ă ț i i
nevă z ă t o a re.

t r u to ț i , u n p roi ec t i n d epend en t d e L iga AC, p e

Î n c eea ce privește pa rtea

Nu co nsider că a m fo s t cel

car e l -a m a p l i cat î mp reu n ă

de

ma i bun lider, cred că t ot

ac cesibiliza re,

ne-a m

13

t im p u l e l o c d e mai b i n e. Am î n cer ca t

pa re interesa nt. Da că mă a tra ge, o ci t es c.

m ere u s ă î n v ă ț , să î mb u n ătățesc și să mă
pliez p e n evo i l e c el or p e c are î i c oor do-

Nu a m foa rte mult timp liber, da r î m i

nez. P e n t ru m i n e, î n c ei trei an i și j u m ă ta te

ma i pla ce să că lă to resc și îmi pl a ce

d e vo l u n t a ri a t î n L i gă, au fost imp ortanți

a r ta . De o bicei, că lă tor esc cu id ee a de

o a m e n i i ș i a m fost un amp lificator al

a mer ge la muzee, de a vedea pi ct uri ,

vo cii l o r, a t â t l a n i vel d e rep rez enta re,
cât ș i l a n i vel d e c oord on are d e echipă .
Tot t i m p u l a m î n c erc at, n u să evi t artif icia l
co nf l i c t e l e , d a r să n u l e l as să se amp lif ice.
Da că s i m ț ea m că su n t ten si u n i î n echipă ,
m ere u n e l u a m ti mp u l să sp u n em l u c rur ilor
pe nu m e, s ă d e z b atem, să găsi m o soluție.
A m î n c er c a t m ereu să p ăstrez u n ca -

sculptur i sa u elemente de a rtă ș i a rhitectură . Da r se preta în a lte t i m puri .
În momentul de f a ță , focusul meu e s ă î m i
f ina lizez lucra r ea de licență și să duc l a
bun sf â rșit to a te responsa bilită țil e a s uma te ca pr eședinte a l ligii sa u ca s t uden t
reprezenta nt. La va ră vrea u să-m i i a u
puțin timp liber să mă gâ ndesc, să m ă rela xez, chia r f ă r ă nicio presiune. Nu a m m a i

d ru d e s c h i s d e d i al og, să p ovesti m și lu-

avut o va ca nță pe bune cr ed că din a n ul I,

cruri d i n v i a ț a p ri vată, p en tru a n e pu-

a dică o va ca nță în ca re să nu mă g â n des c

t ea î n țe l e g e mai b i n e. Un l u c ru foa rte

că tr ebuie să ajung a ca să pentr u că a m

im p o rt a n t mi s e p are d i al ogu l și d ezba-

de f ă cut ceva sa u să -mi ver if ic tel efo n ul .

t erea . C â n d c o ord on ez o ec h i p ă, evit să
luă m d ec i z i i l e p ri n vot, c i al oc atât timp

Fiind a tâ t de multe structuri, a ces t ea

cât e n e c es a r d i sc u ți ei , c hi ar d ac ă du-

sunt vo la tile. Câteodată crapă toa t e în

rea ză ma i m u l t , p ân ă toată l u mea ajunge

acelaș i ti mp, alteori câte unul p e r ând.

să - și s p u n ă p u n c tu l d e ved ere și d ecizia

Vr ea u să -mi ia u puțin timp să vă d ci n e

est e l u a t ă p r i n tr- u n c on sen s. Cl ar, î n une-

sunt, cum sunt, cu ce a m ră ma s după pa-

le pă rț i e x i s t ă c omp romi su ri , d ar cumva

tru a ni de f a culta te. Proba bil spr e fi n a l ul

t o a t ă l u me a s ă fi e d e ac ord c u o var ia ntă
f inală , n u s ă aj u n gem l a u n vot c ar e să
creez e o p ră p a sti e î n tre memb ri i ec hipei.
Î m i p l a c e mu l t să c i tesc , aș sp u n e că de
t o a t e . N u a m u n gen l i terar an u me. Î n funcție
d e m o men t ș i de c on text p er total , pot să
cit es c că rț i mai u șoare, mai c omercia le,
car e s ă n u mă p u n ă foarte mu l t p e gânduri.
Da r, c i t es c ș i c l asi c i i l i teratu ri i u n i ver sa le,
no nf i c ț i u n e, ș i fi c ți u n e, fan tasy, SF, ro m ane g r a fi c e, m emori i , c am ori c e m i se

14

© Alex Luca

verii vo i î n c er ca să mă an gaj ez , pentru

cauză. C red că cel ma i impo rta nt l ucru

a - m i c re ea o i magi n e d e an samb l u a su-

pentru un pr eședinte de orga nizaț i e s tu-

pra d o men i u l u i. P ân ă acu m n u am avut

dențea scă , ca r e și-a a suma t reprezen ta -

t im p u l n ec e s a r să mă an gaj ez î n I T, da r

rea , este s ă fi e li antul î ntre organiza ț ie

m i- a r p l ă c ea s ă fac asta și c a exercițiu.

ș i s tudenți , pe de-o pa rte, și cond u c er ea

Pe t e rme n l u n g, î mi d oresc să c o ntinui

uni vers i tăți i , pe de a ltă pa rte. Ș i fi i n d

st ud i i l e ș i s ă aju n g î n u n i versi tate, poa te

cumva la mijloc, din punctul meu de vedere,

în zo n a d e p r ed are sau d e c erc etare. Și

e n e vo i e s ă a i u n g r a d fo a r t e r i d i c a t d e

cred c ă o r i c â t de ob osi t aș fi î n momen-

diplomație pentru a nu supăra nicio parte.

t ul d e fa ț ă , o s ă c on ti n u i și c u ac tivitat ea în s e c t o ru l n egu vern amen tal . O s ă vă d

La noi în f a culta te există și mereu a ex i s t a t

ce op o r t u n i t ă ț i d e vol u n tari at mai există

deschidere, da r prin dezba tere și co n s e n s .

și la a n u l s a u , d acă n u , c h i ar d i sc u tam cu

Nu a mers, cel puțin în isto r ia rec en t ă , cu

co legi i d i n e c h i p a Ed ucație p e n tru toți ,

proteste sa u gr eve. Suntem co nsul t a ț i ș i

ca la u n mo men t d at să n e d esc hi d em un

ne putem spune pă rer ea în o rice lucru, da r

ONG a l n o s t ru și să ap l i c ăm l a p roiecte,

ține de noi câ t de ser io s f a cem a rgum en-

d upă

ta rea , a stfel încâ t să obținem a ce l l ucru.

tiparul

și

d ori n țel e

n oa str e.

Pent ru v i i t o ru l președ i n te al L i gi i AC a ș f i
spus fa ke i t u n ti l you make i t, d ar n u e un
ră spu n s d es t u l d e i n tel i gen t. Cre d că e
i m p o r t a n t s ă - ți cun oști t ot timpul atât
l i m i t e l e , c â t ș i limit ările și să acț i one -

Avâ nd în vedere ima ginea per a n s a mblu,
ia t

viitorul
sa u

f a tă ,

președinte,
tr ebuie

f ie

să -și

el

bă -

r ecun o a s-

că a cest r o l de inter media r, să -l a s um e
și să va dă și respo nsa bilita tea p o s t ul ui .

z i me r e u d e s c his în cun oșt in ț a asta de

© Alex Luca

15

Șco a l a î n v re mu ri d e c ri z ă. Cu m l e
p ut em ofe ri a cc es l a ed u c ați e c op iilo r
din z o n el e d efavori z ate?
✍ Erika Iszlai

Uni ți ,

tru ca mpa nia „C u Adevă r a t Înf ric o ș ă t o r”,

E duBu z z ș i B right Ed su n t O N G- ur i și

35,8% dintre co piii din f a miliile de za-

pro ie c t e d i n d i f eri te c ol țu ri al e țări i , ca r e

va nta ja te sunt expuși a cestui ri s c, i a r

a u lu p t a t ș i î n pan d emi e p en tru a l e o f er i

procentul în ceea ce-i privește pe co pi i i

a cces l a e d u c a ț i e c op i i l or d i n med i i le de-

din mediul rur a l este și ma i ma re, 44. 3% .

f avo ri z a te . A v em u n a d i n tre c el e mai bune



vit ez e d e I n t ern et d i n E u rop a, d ar î n multe

Aceste orga niza ții a u înțeles câ t de i m-

lo curi î n c ă n u a aj u n s ac est „l u x”, atâ t de

po r ta ntă este implica r ea pentru a pro-

neces a r p en t r u a p u tea p arti c i p a l a o rele

duce schimba re, chia r și în r ea lita tea a ct u-

o nlin e. A s t fe l , u n i i el evi ren u n ță d ef ini-

a lă . C ă lă toria virtua lă pe ca re a m fă cut -o

t iv la ș c o a l ă . V orb i m d e c i fre al arma nte.

a r e scopul de a pr ezenta so luțiile gă s i t e

Co nfo r m a n a l i z ei real i z ate d e c ătre or ga -

pentru a cr ea opo r tunită ți de dezv o l ta re

niza ț i a

pentru elevii din zo nele def a v o ri za te .

C a sa

16

Naturii,

Salvați

Ț ara

Cop i i i

T in e rilor

Român i a

pen-

„N u n oi a m a les L a sl ea. Lasle a n e -a ale s p e no i ! ”
A so c i a ț i a C a s a N at urii este
un ON G d i n Lasl ea, j u d ețu l
S ib iu , î n fi i n ț a t î n 2 0 1 8 . Misiune a ei e s t e să î n c u raj ez e
t ineri i ș i c o p i i i d e l a sat să î și
d ezv o l t e g â n d i rea c ri ti c ă și
iniț ia t i v a . A s t fe l , ei p ot d eveni v i i t o ri l i d e ri ai sc h i mb ări i
în comu n i t ă ți l e l or. „Visăm ca

România rurală să fie transformată într-o zi într-un loc
mai bun de tinerii educați
de la sat. Pentru a ne atinge
acest vis, oferim oportunități
de educație calitativă, în special

antreprenorială,

ecologică,

copiilor

civică,
și

tine-

rilor de la 6 până la 25 de
ani.” , s p u n e E l en a Șe rbăn e scu, m e m b r u î n Con si l i u l D i rect o r a l A s o c i a ț i ei Casa N atu ri i .

© Casa Naturii

Î n sp a t el e p o r ț i l or mari și c ăsu țel or colo-

Din fericire, există școli în f iecare di n-

ra te d i n L a s l ea , se asc u n d e u n al t adevă r

tre sa tele comunei și a u fost reabi l i t a t e

car e n u a p a r e în p ovești l e d e vi s d e scr i-

re cent. „Problema nu e neapărat infra-

se pe i n t er n e t. L asl ea n u are c an al i z a re și

structura școlară, cât inegalitatea eco-

a pă c u re n t ă , „ pe străd u țel e l ătu ral n ice te

nomică și socială, care se transformă în

um p l i d e n o r o i c ân d p l ou ă, d ac ă mer gi la

inegalitate de șanse, pe care sistemul

perife ri a s a t el or, c ăsu țel e săsești se tra ns-

de învățământ nu o poate recupera. Noi

fo rmă î n m i c i l oc u i n țe i mp rop ri i , î n ca r e

încercăm să intervenim. Oferim oportu-

lo cui e s c d e o b i c ei fami l i i n u meroa se.”

nități educaționale gratuite, care nu există în mod normal la sat.”, a da ugă El en a .

E lena a ma i p ovesti t d esp re fap tu l c ă ora șul
cel ma i a p ro p i at, Si ghi șoara, se afl ă la 15

De la a pa riția virusului SARS-C o V-2, s -a

k m și n u e x i s t ă t ran sp ort p u b l i c p ân ă a colo.

to t vorbit despr e digita liza rea ed uca ți ei .

17

„Educație digitală în școala rurală a

o avem anul acesta pentru copii. Făceam

început odată cu reintrarea școlilor în

ore de citire online cu ei în primăvară

online, în luna noiembrie. Noi planifi-

și știam cât de în urmă au rămas. Așa că,

casem acest proiect să se potrivească

după ce am putut ieși din case, am luat

atât la orele fizice, cât și în cazul în care

50 de copii între 7 și 13 ani și o dată pe

școala revine în online. Și iată că a fost

săptămână am citit povești, fabule, piese

bine că ne-am pregătit pentru acest sce-

de teatru cu ei. Cinzia și Mălina, de loc

nariu, pentru că s-a adeverit.” P roiectul

din sat, surori, și cu facultatea de peda-

est e re a l i z a t c u sp ri j i n u l fi n an țări i o bțin-

gogie la activ, s-au ocupat atât de bine de

ut e î n c a d ru l p rogramu l u i Start ONG ,

copii, încât ei veneau sâmbăta și le băteau

la nsa t d e Ka u fl an d Român i a și i mp l emen-

fetelor în geam să meargă să mai citească.”

t a t d e A s o c i a ț i a Ac t for Tomorrow. Elevii
d in c o mu n a L asl ea au p arte, p ri n a cest

Pentru 2021, a r dori să -l tra nsf o rm e î n

pro ie c t , d e o re on l i n e d e matem a tică ,

Clubul copi i lor, „un spațiu în care să

ed uc a ț i e t eh n ol ogi c ă și ec ol ogi c ă, bio -

ne vedem cu copiii, să citim, să ne uităm

lo g ie ș i c h i m i e. Ac este ore su n t susți-

la filme, să ne jucăm. Ceva normal pen-

nut e c u aj u t o rul u n or p ac hete ed u ca țio -

tru oraș, dar ieșit din comun pentru sat.”

na le c o m p l em e n tare, c are c on ți n ma nua le
3 D , h ă r ț i i n te ra cti ve, vi d eoc l i p u ri și j ocuri.

Tot în perioada verii a avut loc Șco-



ala de vară pentru tineri ghizi loca-

C lubu l d e lec t u ră este u n al t p roi ect asigu-

li, în care copiii au învățat istoria pro-

ra t p ri n S t a r t O NG, p e c are l - au î n c h eia t la

priei lor comune, dar au avut loc și

f inalu l l u n i i n o i e mb ri e. „Cred că a fost cea

ateliere de educație pentru sănătate.

mai bună activitate pe care am fi putut să

„A face lucrurile necesare, la momentul potrivit.”
E x em p l e d e b u n e p rac ti c i găsi m și la Bu-

mai bune soluții la nevoile cu care aces-

cureș t i , l a Ța r a T in e rilor U n iți . Aso cia ția

tea se confruntă.” , spune Steli an D r ă g oi ,

a ap ă r u t î n 20 1 4 , c a u rmare a u n u i p r oiect

CEO al As oci ați ei Țara Ti neri lo r Uniț i.

so cia l i n i ț i a t de c i n c i p ri eten i . „Ne-am

strâns la cineva acasă și ne-am gândit cum

În 2015 a u dema r a t primele pr o iec t e edu-

putem realiza o schimbare benefică, cum

ca ționa le în co munită țile din Buz ă u, Te-

putem răspunde nevoilor comunității. Am

leor ma n și Va slui. „Am știut că nu este su-

început cu un buget de 200 lei, 5 vo-

ficientă doar o intervenție socială, ci se

luntari și 4 familii beneficiare. Încă de

impune o completare prin proiecte edu-

la început ne-am asumat rolul ONG-ului

caționale ce vin în sprijinul dezvoltării be-

activ în comunitate, prin găsirea celor

nefice ale comunității.”, povestește Stelian.

18

singuri,

promovat testarea națio-

a d a p ta t e l a p an d emi e și

afec tați în mo d dir ect de

nală sau examenul de ba-

la p ro b l e mel e ac tu al e a

efec tele nega tive a le pa n-

calaureat.” Activita t e a s o-

venit î n u rma u n or an a-

d emi ei. În pla nul a cțiunii

cia lă a consta nt în „cinci

lize a c a p a c i t ăți i d e i n-

ed u c ațio na le,

oferit

familii și cinci bătrâni sin-

t erve n ț i e p e care l e avea

50 de tablete și materi-

guri care au beneficiat de

ONG-u l î n a c el momen t:

ale educaționale pentru un

alimente, măști, dezinfec-

„o echipă unită și bine

grup de copii defavorizați

tanți și alte ajutoare nece-

pregătită în domeniul so-

din Vaslui. De asemenea,

sare. O familie din Fru-

cial/educațional și un por-

am continuat proiectul de

mușani,

tofoliu de sponsori fideli.”

mentorat la distanță, prin

a primit un frigider și un

Pr o iec t el e s -a u c on c en trat

care am acordat meditații

aragaz, iar o bătrână sin-

pe d o u ă d i re c ți i : soc i al și

la

gură a primit un aragaz,

ed uc a ț i o n a l . P e p arte so-

men pentru opt copii de-

o

pereche

cială , s -a u a x a t p e d ou ă

favorizați din Prahova și

și

deplasare

g rupu r i : fa mi l i i d efavori-

Vaslui. Toți acești copii au

I niț ier ea

unor

p roi ec te

z ate

și

bă tr â ni

disciplinele

„am

de

exa-

județul

de
la

Călărași,

ochelari
medic.”

19

O ma re p a r t e d i n ac ti vi tate a fost muta tă în mediul o nline și a u d e m a ra t
pro ie c t e

de

i n formare

pe

Youtube

și

pe

pla tformele

so cia le.

AmUnAT-

TU este un proiect prin care un psihoterapeut a abordat teme legate de problemele

întâmpinate

în

timpul

pandemiei:

relația

copil-părinte,

tranziția

de

la munca fizică la muncă în mediul online, stresul cauzat de pandemie, etc.”

„Think outside the bus”
BV)

f i fost a colo. „În partea din

f o st A u g u s ti n , j u d . Brașov.

sc oate a uto buze la lici-

față are o mică bucătărie,

Na t a li a Gi n g h i n ă și Ad ri -

tați e, l i s-a pă rut o so luție

cu plite și cuptoare elec-

a n Se c a l a u p red at amân-

p erfec tă , ma i a les la gâ n-

trice,

d o i î n A u g u s t i n , p ri n or-

d u l c ă „pentru copii va

casnice, un ecran pentru

g a niz a ț i a

fi fascinant să vină să în-

ateliere de gătit, de edu-

vețe

cație

U rm ă t o a re a

și

d esti n ați e

a

c omu n i tatea

d e p ro fe s o ri T e ach

for

p ort

Br a șo v

(RAT

într-un

autobuz.”

chiuvetă,

pentru

electro-

sănătate.”

R o m a n i a . C ei d oi au d ec i s

A șa s-a nă scut EduBuzz ,

să co n t ri b u i e l a d ez vol ta-

un

rea c o m u n e i , să fac i l i tez e

stru i t în do a r 45 de zile.

spre burduf, spațiul este

resurs e ș i a c t i v i tăți p en tru



planificat

co m u n i t a t e a

Ed ub uzz es te un s pați u

tăți ce implică scrisul, cu



e d ucați onal,

măsuțe

A u c ă u t a t o c a s ă î n c omu-

structura unei săli de

board, tablete, lămpi și

nita te , d a r „casa s-a lă-

c l a s ă . C ei doi a u f ă cut o

cutii de depozitare pen-

sat căutată în continuare.”

d esc ri ere a tâ t de a tentă ,

tru scaune, dacă vom avea

Câ nd a u v ă z u t an u n țu l c ă

î n c ât m-a u f ă cut să -mi ima -

nevoie

R eg ia A u t o n o mă d e T ran s-

gi n ez s pa țiul, ca și cum a ș

ma jumătate a autobuzu-

20

vu l n erab i l ă.

spa țiu

inedit,

con -

depășind

© EduBuzz

„Mergând

dinspre
pentru
pliante,



bord
activiwhite-

folosim

pri-

lui pentru alte activități

p ări n ți , a șa da r putem spune

începe cel mai probabil la

pedagogice

necesită

c ă sp ațiul și-a început deja

finalul lunii decembrie sau

mai mult spațiu. Jumăta-

vi ața. De pe 16 noiem-

după sărbătorile de iarnă.

tea din spate a autobu-

b ri e, a utobuzul f a cilitea ză

Vom lucra cu un număr re-

zului

și

vizite

dus de copii în autobuz

relaxare,

sc u rte, în grupuri mici, a st-

și vom programa activi-

board-

fel î n c â t un numă r câ t ma i

tăți

instrumente

mare de co pii și pă rinți

prin care trecem. Bineînțe-

muzicale, cu bibliotecă.”

să p oa tă vedea ce a ieșit.

les că avem instalate do-

este

ce

spațiu

media,

pentru

pentru

citit,

games,

cu

cu

multi-

ac cesul

pentru

potrivite

zatoare

cu

perioadei

dezinfectant,

Tra ns fo rma r ea au tob u z u l u i

„Mai oferim suport tehnic

lampă UV pentru igieniza-

și pr eg ă t i r ea l o c u l u i u n d e

pentru elevii care au în-

rea spațiului între grupe,

st ă e l a c u m a u făcu t p arte

ceput școala online. Sesi-

masca

d in a c t i v i t a t ea d e î n vățare

unile de lucru programat,

verificăm temperatura ce-

pla ni fi c a t ă p e ntru c op i i și

cu activități specifice, vor

lor care intră în spațiu.”

este

obligatorie,

„BrightEd for a brighter future”
Fa b ia n L e i b a e ste d i n V ăr-

p roi ec te,

primele

a telier a fo st a l lu i Fa bi-

b ilă u ( P ra h o v a ) și Dian d ra

z ec e câ știga u o f ina nța re

a n, la Vă r bilă u. „Au fost

Fech i t a d i n T ă mășen i (N e-

de

co n-

17 elevi. Totul a fost nou

a m ț ). L a d o a r 1 7 an i , c ei

c u rs era u înscr ise însă 17

pentru noi, dar am încer-

d o i a u î n ț el e s c ă l u c ru ri l e

ec hi p e. „Noi nu eram nici

cat să învățăm pe parcurs.

se po t s c h i mb a d oar d ac ă

măcar

zece,

După atelierul meu, m-am

se v o r i mp l i ca. A șa s- a

dar la final au primit toate

întâlnit cu copiii pe stradă

nă scu t

echipele

Așa

și erau opriți pe margin-

proiec-

ea drumului și-și făceau

finanțare

un grup de WhatsApp. Eu

Br i g h t Ed .

Sc op u l

unde

2 000

lei.

în

În

primele
finanțare.

pro ie c t u l u i es t e p regăti rea

s-a

elevi l o r p e n t ru l u mea d i gi -

tul

t a lă , p ri n o rg a n i z area d e

din

a t elie re

l o c a l e.

1200 lei.” , a spus Dia ndra .

pro ie c t

inițiat

E ste
în

un

bucurat
nostru
partea

și
de

EduLab,

de

le

explicasem

atelier

acest lucru, fiind o modalitate

c ad ru l

la

face

ușoară

temele

de

a-și

împreună.”

E duL a b , u n p ro gram on l i n e

Atu n c i câ nd a u început a te-

d e a n t r ep re n o ri at î n ed u -

l i erel e pentr u cei din ci-

caț ie p en t r u l i c een i i d i n

c l u l p rima r, sco pul pr inci-

Br ighted

a

m edi u l r u ra l , o rgan i z at d e

p al a fost de a -i f a milia r iza

a teliere

f izice

Fund a ț i a N o i O rizon turi .

c u i n ter netul, de a -i învă ța

line



d esp re sigura nța pe inter-

levi din tr ei sa te di n P ra-

n et și cyber bullying. Pr imul

hova ,

A

fos t

un

c on c u rs

de

rea lizat

pentru
Nea mț

și

92
și

de

de j a
o ne-

Mure ș .

21

Din 1 4 a u g u s t și p ân ă î n 1 5 sep tem brie,

nu a ajutat atât de mult, pentru că ur-

t o a t ă p a rt ea d e i mp l emen tare a p roi ectului

mătoarea lipsă identificată a fost inter-

t reb u i a s ă fi e g a ta. Fab i an și D i an d ra a u a les

netul. Acum, strângem și device-uri și

să - și c o n t i n u e ac ti vi tatea și d u p ă închi-

încercăm să adunăm și fonduri pentru a

d erea p ro i e c t u l u i . Și , p en tru c ă c ei d o i sunt

le putea plăti abonamentele la internet,

încă mi n o r i ș i n u p ot forma u n O N G, r ă mâ n

iar astfel să aibă acces la școala online.

co nec t a ț i p u t er n i c c u F u n d ați a N oi Ori-

Credem că cel mai important aspect din

zo nt u r i , c a r e î i aj u tă p e p artea l egi sl a tivă .

întreaga

noastră

activitate

este

peri-

oada de mentorat, care urmează după ce
După p r i m e l e atel i ere, au real i z a t că

elevii primesc dispozitivele, perioadă în

cei m i c i n u a u tehn ol ogi e c u c are s ă lu-

care vom fi alături de ei pentru a-i susține

creze . „Am inițiat o campanie de donare

cu

noua

de tablete și laptop-uri, însă nici asta

© Fabian Leiba

22

tehnologie.” ,

a

spus

Fa bi a n .

E c h i p a s- a extins peste tot pr in ța ră , ia r a cum
B rightEd

n u m ă ră

a proxima tiv

50

de

vo-

l u n tari , c u vârste cupr inse între 15-29 a ni.
Ac este organ i za ții a u înțeles câ t de imp ortan tă

este

implica rea

pentru

a

pro-

d u c e sc hi mb are, chia r și în rea lita tea a ctual ă. Călăt oria v i rtuală pe care am făcut- o
are scop ul d e a prezenta s oluți i le găs i te
p e n tru a cre a oportuni tăți de dezvoltare
p e n tru

e le vii

di n

zonele

defavori zate.

23

„ F ina l u l u n u i a n î n c are am gon i t
înco n t i n u u c a să p ri n d semaforu l p e
g a lb e n . ” I n t e rv i u c u Ol tea Z amb ori
✍ Dumitrița Ungureanu

© Oltea Zambori
E sp ec i a l i s t î n c omu n i c are, organ iza tor

cu capul, de trecut (prin) angoase, feri-

d e even i me n t e c u l tu ral e, d ar, mai pre-

ciri, tristeți, stări de tot felul.” , sp un e ea .

sus d e to a t e, un om î n d răgosti t d e f r u-

Am vo rbit despr e pa rcursul profes i o -

m o s. A ven i t î n T i mi șoara î n ap ri l i e 2006,

na l, despre schimbă r ile pe ca re l e -a

cu d o r i n ț a d e a l u a totu l d e l a ca pă t.

f ă cut în ultima perio a dă și despre cum

De a tu n c i , a c ăz u t și s- a ri d i c at d e zeci

vede cultura po st-pa ndemie. Vă i n v i t s ă

d e o ri , d a r n u a î n c etat n i c i od a tă să

f a ceți cunoștință cu Oltea Zamb or i s a u

caut e r ă s p u n s uri , să î n vețe și să zâ m-

Nebuloas a, cum își zicea ea a cum 12

b ea sc ă . „Mereu va exista un loc de dat

a ni, câ nd a început a ctivita tea p e bl o g.

24

C e a i s p u n e d e sp re tin e sau cum te-

pus cu burta pe ca rte și cu o chii pe i n-

a i p r e z e n t a u n e i p e rsoan e care nu te

ter net. Încă n-a m termina t de în v ă ț a t ș i

cun oașt e ?

nici nu cr ed că voi termina prea curâ n d.

U ite c e î n tr eb are fai n ă, n u mă p rea gâ nd esc l a a s t a ! A ș sp u n e d esp re mi ne că
sunt Ol t ea ș i cel mai b u n l u c ru p e ca re
îl f a c e s ă a ș ez oamen i i l a masă pentru
a g ăs i o mo d a l i tate d e a l u c ra î mp r eună .

De la o s i mplă conferi nță PRbe t a a i
ajuns î mpreună cu colega ta, Cr is t ina
Puțan, la o agenți e de com uni c a r e. A
fos t greu s ă faceți aces t pas ?
Era un pa s f ir esc, deși în sens invers fa ț ă

A i o p r a c t i c ă d e pe st e 10 an i în co -

de multe a lte povești simila r e; de o bi cei ,

m un i c a r e . C u m a în ce p ut pove stea ta

o a menii își f a c întâ i o formă jur idică , a bi a

î n lume a PR-ului?

a po i cr eea ză un eveniment. La noi a fo s t

Avâ n d î n ve d e re c ă am l u c rat î n vâ nză ri

invers, înt â i s-a nă scut co nfer ința, a u ur-

a lți 1 4 a n i î n a i nte să mă ap u c d e P R, cr ed
că p ot s ă s p u n c ă am 2 4 d e an i experiență î n c o m un i c are. D e l u mea P R-ului
m - a m „ î mp i e d i c at” c ân d am î n c eput să
ajut d i ver s e a gen ți i d i n B u c u rești să ia
leg ă t u ra c u b l o ggeri și oamen i d e p e Twit t er d i n T i m i ș oara, eu ap arți n ân d a cest ei lu mi , d i n p ostu ra d e b l ogger. Am încep u t s ă l u c r ez l a c amp an i i , ap oi am fo st
invit a t ă s ă mă oc u p d e c omu n i c are o nline p e n t ru u n festi val d i n O rad ea. Mi-a

ma t multe mo mente în ca re pa r t i ci pa ți i
ajungea u la noi pentru diverse ne vo i î n
co munica re, a șa că în 2013, împ i n s e de
la spa te de Ștefan Szak al (inves t i t o rul
nostr u, cel ca r e a fonda t [e-spres -o h ] ,
Ho mef r esh și a ltele), ne-a m co nst i t ui t î ntr-un SRL. Da r PRbeta er a deja m a i m ul t
decâ t un SRL, era a cea idee că po ț i fa ce
lucr uri extr a or dina re, cu multă m un că ș i
în a f a r a Bucureștiului, f ă ră to a te a ce l e
co mpa nii ma r i ca re să -ți dea de l ucru.

plă cu t , a m v ru t să ști u mai mu l te și m-a m

© Oltea Zambori

25

A fo s t g re u , d a r am avu t al ătu ri oameni ex-

cru: să a m clienți consta nt. Aici nu put em

t ra o rd i n a r i , c a re n e- au d at d e l u c ru sa u ne-

vo rbi despr e fee-uri luna re, de m ul t e o ri

a u sp ri j i n i t p e rs on al , î n așa fel î n c ât să nu

co ntra ctele depind de f ina nță rile publ i ce

d ispe ră m c â n d d ăm d e momen te d i ficile.

primite de co la bora tori și a sta îns e a m n ă
că nu se pot f a ce multe previziuni fi n a n ci-

Î n 2 0 1 7 a i p u s b aze le B Mage n cy, pri -

a r e. Da r, a m o echipă va lo roa să , lucre z cu

m a a g e n ț i e d i n Român ia care se ocupă

co la bor a tori per ma nenți, ia r Ada V la d,

exc lu s i v d e comun icare a e ve n imen-

cea ca r e mi-e a lă turi de ma i bine de do i

t e l o r c u l t u r a le și prod ucție d e e veni-

a ni, e și cea cu ca re reușesc să f a c s t ra t egi i

m e n t . C e t e -a făcut să ale gi aces t

de creșter e pe ca r e să le și implem e n t ez.

d r u m mult mai sp e cific?
Î nt ot d e a u n a a m fost atrasă mai mult de
fest iv a l u ri d e mu z i c ă, fi l m sau tea tr u,
co ncer te s a u proi ec te c u sp ec i fi c cult ura l n i ș a t . S u nt u n mare fan al d ansului
co nt emp o ra n ( at ât d e mare î n c ât merg
spec i a l î n a l t e p ărți să văd sp ec ta co le

Au trecut m ulte luni de când a u în ceput res tri cți i le legate de per ioa da
de pandemi e. Eveni m ente, s pec t a c ole,
concerte, toate au fos t anulate s a u
au trecut î n onli ne. Cum a fos t pent r u
ti ne s ă te adaptezi noi lor reguli ș i c e

b une ) , mă p a s i on eaz ă mu l ti c u l tu ral ita tea

ți s - a părut cel mai compli c a t ?

și sch i m b ă ri l e pe c are l e ad u c e î n spa țiile

C omplica t a fo st că mi-a că zut bus i n es s -ul

urb a n e, mă b u cu ră p ovești l e vec h i , des-

în pr opo r ție de 99% în do uă zile, î n tre

pre o l u m e p e c are n - am c u n oscut-o.

10 și 12 ma r tie. C â nd se întâ mpl ă a s t a ,
cu a semenea repeziciune, nu prea ș t i i ce

A m l u c r a t d es t u l d e p u ți n c u c l i en ți co r-

te-a lovit. Am sta t vreo două săpt ă m â n i

po ra t e, p en t r u c ă n u l e î n țel eg întot-

cu pă tura în ca p, pâ nă m-a sunat V la d

d ea u n a d o r i n țe l e și n i c i n u - mi p l ac e prea

Tăuș ance , un a lt co la bora tor ve ch i a l

t a re s ă l u c r ez d u p ă șab l oan e. Chi ar da că

a genției și mi-a zis: „Ăsta nu-i moment să

în cu l t u ră b a n i i su n t mai p u ți n i d ecâ t în

stai cu pătura în cap. Dacă tu, un om cu

co rpo ra t e, m -a atras l i b ertatea d e miș-

potențial și resurse, abandonezi lupta, ce

car e ș i g â n d i re, mai mu l t d ec ât b anii. În

să mai așteptăm de la alții care n-au nici-

co nt i n u a re e a șa, chi ar d ac ă 2 02 0 n-a

un sfert din resursele tale?” A mers . Mi -

fo st c el ma i b u n an p en tru even i mente

a m da t pă tur a jos din ca p și m-a m a puca t

d in s fe ra c u l t ural ă și d e en tertai nment.

să ca ut so luții. Am oferit co nsultan ț ă celor ma i loviți decâ t mine, a m strâ ns e ch i-

C e o b i e c t i ve ți-ai p rop us p e n tru

pa de lucru pentr u conferința de m a n a ge-

p r im i i a n i d e activit ate ai age n ț iei ? Și

ment cultura l (Li nked culture) ș i n e -a m

ce a i r e u ș i t să „bife zi” pân ă acum ?

propus să f a cem prima co nferință o n l i n e

Î n p ri n c i p i u , m i - am p rop u s u n si n gur lu-

din Ro mâ nia f ilma tă profesio nist, cu s u-

26

b iectel e fo a r te fi erb i n ț
din acea perioadă.
A m av u t d o u ă stu d i o- u ri ,
la Ti m i ș o a r a ș i Bu c u rești ,
cu inv i t a ț i d i n toate z on el e
cult u r a l e ( ma n a gemen t art ist ic ,

s c r i i to ri ,

d rama-

t urg i, a r t ă c o n temp oran ă,
inst itu ți i a l e s t atu l u i , c hi ar
și pe Bo g d a n G he orghiu ,
și t im p d e d ou ă z i l e am
încer c a t s ă g ă si m răsp u nsuri s a u u n s t ro p d e sp era nț ă . E ra s p re fi n al d e mai ,
a b ia i e ș i s e m d in c aran ti n ă
și ne-a m d a t u n i i al tora
curaj u l d e a s pera c ă vom
ajung e î n v rem uri mai b u n e.

Cel m a i c o mp l i cat a fost să
g â nd es c , c o o r don ez și c o m uni c e ve n i men te c u toate
rest ri c ț i i l e î n v i goare. Cu
t o a t e a s t ea , a m i mp l ement a t u n p ro i e c t mare, I m p l a n t p e n t r u re fuz Sim fo n i c , l a Reș i ța, am l u c rat
cu O n e N i g h t Gal l ery p ent ru p ri m u l ma re even i men t
a l anu l u i l a M u z eu l Corn el i u

© Oltea Zambori
era vala bil a zi (din punct

un om cu a tâ ta cr eat i v i ta te

d e veder e a l restr icțiilo r

și putere de mun că , î n-

p en tru evenimente) putea

dr epta t spre soluți i , pe n-

să n u m a i f ie va la bil mâ ine

tru ca re „nu pot” nu pre a

și e extr em de obo sito r să

există ),

tot

Ana Tudor; ei mă s us ț i n ,

gâ ndești

evenimente

Anca

Sp ir idon,

c u 3 - 4-5 scena rii posi-



b i l e.

Da r

so luții câ nd eu nu l e a m .

fost

bine,

n erăb da re

a

tr ecut,
a ștept

a nul

a

încurajea ză ,

vin

cu

cu

2021.

Apoi, oa menii de a ca s ă ,
unul ma i ma re și d o i m a i

Ce t e aj ută î n aceas tă
pe rioadă s ă te mobi li -

mici. C ei cu ca re gă t e s c,


joc,



pl i m b

și

ze zi ? Ce te i ns pi ră?

povestesc. Fă r ă ei ș i fă ră

L ove s Al i n a Bohoru ), am

O amenii cu ca re lucrez,

mo mentele în ca re m -a u

lucr a t c ot l a c ot c u OA R –

ec hi p a f ă r ă de ca re a ș f i

F ilia la T i m i ș p en tru Bi en al a

n i mi c . Ada Vlad, Bogdan

d e A rh i t e c t u ră 20 2 0. A fost

Cotîrț ă (unul dintre mo-

co m p l i c a t p e n t ru c ă tot c e

d el el e vieții mele de a cum,

Miko s i (On e N i ght G alle ry

îmbr ă țișa t, nu cr ed că putea m să f iu a tâ t de s e n i n ă
la f ina lul unui a n î n ca re
a m gonit încontinu u ca s ă

27

prind s em a fo r u l p e gal b en .

d e l a C J Timiș. Ră spunsul

e ve n i m e n t e l e / p r o i e c t e l e

n e- a u imit și pe no i, nu ne

ca r e se întâ mplă în Ro m â n i a

. L a s f â r ș i t u l lun ii se p -

aștep tam la a pr o a pe 400

și mi se pa r e că e o o ca zi e

t em b r i e , B Mage n cy a

d e oameni ca r e a u urmă r it

bună de a scă pa de ba l a s t .

l a ns a t p r i m u l mod ul al

toate cele pa tr u cursuri.

șco l i i o n l i n e de man age -


Îmi doresc ca o a m en i i cu

m e n t c u l t u r a l. O in iț ia-

U rme ază ș i alte m odule?

a devă ra t va loroși s ă n u s e

t i v ă c e a fo s t primit ă

Cum au fos t aleș i trai -

dea bă tuți și să ma i s t râ n gă

cu b r a ț e l e d e schise , d in

n e rii? A fos t un proces

puțin din dinți, pe n t ru că

câ t e a m o b s ervat . Cum

riguros de s elecți e?

a ap ă r u t i d e e a ace st ui

D a, c ategoric, e o idee

curs?

b u n ă și vrem să continuă m

A sta e o i d e e mai vec h e,

p e l i n ia a sta . Urmea ză și

a re c e l p u ț i n v re o c i n c i an i .

u n Bootca mp pe subiect,

Mi- a m d o ri t î n totd eau n a să

ac u m

co nec t e z o a men i i p e c are

p e a gă si f ina nță ri pen-

îi cun o s c ș i s u n t b u n i p ro-

tru toa te cele trei dir ecții

fesio n i ș t i î n d omen i i l e l or

al e

cult u r a l e s a u d e en tertai n-

Con ference, The Scho o l și

m ent, c u o a m e ni i c are vor

The

să în ve ț e d e s pre c u m se

d e sel ecție nu a fo st a tâ t

g â nd eș t e ș i i mp l emen teaz ă

d e ri guros, do a r că a pre -

un p ro i ec t c u l tu ral . Ști am

val at do r ința de a ofer i

că e o n e vo i e pe p i ață, mai

c ât mai multă info rma ție

a les p en t ru z o n a d e en ter-

î n d oar pa tru cur sur i. Tra i-

t a inm en t, o a m en i i î n c ă n u

n eri i

șt iu c e î n s e a m n ă să gân -

c u c are a m lucr a t și lu-

d ești u n c o n c er t sau u n fes-

c rez , foa rte bine pregă tiți

t ival, c u m s ă i m p l emen tez i

și

id eea , c u m s ă vi n z i , c u m să

c u ți l a nivel interna țio na l.

sunt

L inked

co ncentra tă

C ultur e:

Bo otca mp.

sunt

toți

p r a cticieni

The

Procesul

o a meni

recunos-

f aci b u g e t u l , ce î n seamn ă
ch eltu i e l i

de

p rod u c ți e,

Cum vezi tu dezvoltarea

et c. F i i n d a n u l î n c are, teo-

culturi i î n v i i torul a-

ret ic , a m av u t ti mp și d e

p rop iat, av ând î n vedere

t est e,

am

t es tat

i d eea,

prof i t â n d d e fa p tu l c ă am
câșt i g a t o mi că fi n an țare

28

contextul actual?
Cred c ă ni s-a ofer it o șa nsă
exc ep ționa lă

de

a

tr ia

reco nstr uirea

zon ei

cul-

tura le româ nești are n evoie în primul râ nd de e i ,
de oa menii cu ide i , ca re
pot a tra ge resur se i m po rta nte. Îmi ma i do res c ș i
ca pro iectele viito a re de
nișă să f ie co nstrui t e cu
ma i multă gr ijă , să fi e comunica te ma i ef ic i en t ș i
să a ibă în grijă p ubl i cul ,
or icâ t de ma re sa u m i c a r
f i; să nu se ma i ch e l t ui e
ba ni a iur ea pe pro i e ct e
conda mna te întuneri cul ui .

Reconstrucția cultura l ă ș i
tot a cest ecosistem î n ca re
tră ia m pâ nă a cum a pro a pe
un a n va avea un dr um l un g
Vo m vedea și vo m m un ci ,
ca m a sta e concluzi a m ea .

Iele- s â n z i en e – o c omu n i tate
p ent ru t o a t e fetel e și femei l e
✍ Erika Iszlai

© iele-sânziene
Mens t ru a ț i a es te î n c ă u n su b i ec t ta bu,

societa tea în ca r e tr ă im, sprijini n du-s e

car e t r eb u i e a bord at c u emp ati e și înțe-

una pe a lta , și nu concur â nd un a cu

leg er e. „ i e l e - sân zie n e ” a ap ărut chi ar

cea la ltă . Din 2019, „zâ nele” organ i ze a ză

di n n e vo i a d e a n ormaliza ace s t lu-

a teliere și webina rii, tr imit un n ew s l e-

cr u ș i d e a ofe ri sprijin și re surse fete -

tter feminist, da r a u și un sho p ca ri t a bi l .

l o r și fe m e i l o r vuln e rabile d in Români a,
a t â t p e p l a n social, cât și e moți onal.

Oana
tre

Cons tanti n
zâ ne.

Este
de

este
so ciolog

proiecte

una

di n-

și

co o r-

la

iele .

Io a n a C i u h a n , fon d atoarea p roi ectului

do na toa re

și- a i m a g i n a t î n c ă d e l a î n c ep u t o co -

Am sta t de vo rbă cu ea despre pr oa s pă t ul

m uni t a t e d e femei , b az ată p e sol ida ri-

ONG, despre cum f a ci pa rte din co m u-

t a t e ș i v a l o ri c omu n e. E a a d ori t ca fe-

nita tea lo r, da r și despr e pla nuri l e de

m eile s ă d e p ă șeasc ă p i ed i c i l e p u s e de

viitor. Vă invită m să vedeți ce a i eș i t !

29

D e c e n u m e le d e

vrem

„ i e l e - s â n zie n e ”?

p ri mu l numă r a l revistei.

A m fo s t i n s p i rate d e mi -

A m p ornit cu ideea că va

Ideea clubului a ven i t di n

fi o revistă pentru a do -

nevoia de a oferi a do -

l esc en te ca re să f ie deo-

lescentelor din Bu cureș ti

p otri vă a tra ctivă , câ t și in-

un spa țiu sigur și i n cl uz-

format ivă . Să f ie, pra ctic,

iv, unde să a ibă loc a t e l-

o surs ă de î ncredere pe

iere, întâ lnir i, proiecț i i de

care ele s ă o ci teas că cu

f ilme și multe a ltele. S ă fi e

plăce re ș i unde s ă gă-

un spa țiu info rma l, da r î n

se ască răs puns uri la î n -

ca r e ele să învețe, n u do a r

tre bări le care e normal s ă

despr e igiena mens trua l ă ,

apară în această perioadă.

ci și despr e femin i s m s a u

F etel e au muncit fo a rte mult

rela țiile de pr ieteni e di n-

p en tru a cest pr im numă r, a u

tre femei. Ne-a m da t s ea-

d oc u menta t

au

ma că în București n u e -

sc ri s despre exper iențele

xistă un a stfel de spa ț i u, cu

l or

de

toa te că este ca pita l a ță ri i

puberta te,

și un o r a ș ma re, dezvo l ta t .

au făcut ilustra ții, a u ve-

Ne do rim să tr a ns fo rm ă m

n i t c u idei de socia l media .

C lubul

t o lo g i a r o mâ n ea sc ă, î n c are
se sp u n e c ă s â n zi en el e su n t
crea t u ri p a ș n i c e, c are p rot ejea z ă fe mei l e. P e d e al tă
pa rt e , i el el e s u nt văz u te c a
nișt e fi i n țe s u p ran atu ral e
m alefi c e , c a u n soi d e z ân e
rele. Î n n u me l e asoc i ați ei
se re g ă s e s c a mb el e p en t ru c ă n e -a p l ă c u t ac eastă
a nt ite z ă

d i n t re

z ân el e

b une ș i z â n e l e rel e. Amb ele su n t c u n o s c u te p en tru
co nex i u n e a l o r c u n atu ra,
ia r u n e l e l e g en d e sp u n c ă
ielele t r ă i e s c î n c er sau î n
pă d u r i , c ă d a n s eaz ă î n horă
și nu s u n t c re a tu ri sol i tare
pent ru c ă n e r eferi m î n totd ea u n a l a el e c a l a u n gru p .
Ielele , ț i n â n d u -se d e mân ă
și d a n s â n d î n c erc su n t o
m eta fo r ă b u n ă p en tru c eea
ce ne d o r i m s ă rep rez i n te
a so ci a ț i a n o a s t ră p en tru fet ele ș i fem e i l e di n Român i a.
N e p u t e ț i p ove st i mai
m ult e d e s p r e proie cte le
d e r u la te ?
Re v i s t a

i e le

este

un

pro ie c t î n c a re am ad u n at
la o la l t ă 4 5 d e ti n ere volunt a re .

30

A l ă t u ri

de

el e



la nsă m

cur â nd

subiecte,

p ersona le

ad ol escență ,

lega te

grupur i

spa țiu
Club ul

fetelor

este

un

de

a dole s ce n t e .

fetelo r
sigur

și

î n tr-un
i n cl uzi v,

f uncțio na l pe ter men l un g.

sp ați u pe ca re l-a m desc h i s î n București, la sediul

Shop- ul

n ostru , și pe ca re vrem

tocma i ce a trecut pri n t r-o

să- l d ezvoltă m în per io a da

re-la nsa r e. Ne do ri m ca

c are urmea ză . Deși clubul

a cesta să cr ea scă în peri o a -

este deschis, nu a m pu-

da urmă to a re și să dev i n ă

tu t orga niza întâ lniri sa u

o pla să de sigura nț ă pe n-

atel i ere

ca u-

tru noi în a ceste v rem uri

z a p andemiei. Atelier ele

incer te. De a semen ea , n e

s- au muta t în online pentru

dorim ca prin inte rm e di ul

c ă, d eș i spa țiul e suf icient

shop-ului să putem s ă n e

p en tru un grup restrâ ns,

continuă m

n u n e-a m a suma t mo men-

ca r e le-a m început , ș i s ă

tan

la nsă m a ltele no i, fă ră s ă

a colo,

d e cizia

de

din

a

primi

nostr u

c a ri t a bi l

pr o iectel e

pe

f im în p er ma n e nță p resate d e n evoi a de a

Distribuim a bso rba nte reutiliza bile ș i a do -

g ă si fi n a n ța to ri , d e a ap el a l a gran tu ri sa u

lescentelo r ca re pa r ticipă la a te l i ere l e

co m p a n i i c u v a l ori d i feri te d e al e n oa str e.

noa str e de educa ție menstrua lă , pe ca re
le învă ță m cum să le fo losea scă și cum s ă

Tot o d a t ă , n e - am d orit ca fe me ile di n

a ibă grijă de ele, da r și a lto r fem e i ca re

Ro m â n i a s ă a i bă acce s la prod use d e i gi -

a u nevoie de o soluție pe term e n l un g

e n ă m e n s t r u a lă d e b un ă calitate , s i g -

pentru perioa da menstrua ției. Sun t o v a r-

ur e p e n t r u c orp ul lor și p rie t e noas e

ia ntă fo a rte bună din punct de vedere a l

cu m e d i u l î n con jurăt or. Ab sorb a ntele

nevo ilo r ma teria le. Pra ctic, abs orb a nt ele

no a st r e re u t i l i z ab i l e su n t man u fac tura te

reuti li zabi le reprezi ntă un m od pr in

în Ro m â n i a , î n tr-u n atel i er î n c are an gaja ții

care fetele ș i fem ei le î ș i pot ges t iona
mens truați a, fără s ă fi e nevoi te s ă a pe leze î n fi ecare lună la s oluți i a lt er na ti ve care pot s ă le afecteze s ănăt a t ea ș i
care nu s unt o s oluți e pe term en lu ng .
De a semenea , tot pe sho p avem ș i n i ș t e
kit-uri ca re conțin a bsor ba nte ș i produse de igienă , pe ca r e o a menii l e pot
cumpă r a , ia r noi ne a sigură m că el e aj un g
la cele ca r e a u nevo ie de a ce l e produse. Es te un mod pri n care oa me ni i aleg s ă s us ți nă proi ectele noa s tre, dărui nd un as tfel de k i t c u iva
care are cu adev ărat nevoi e de el.

© iele-sânziene
sunt t r a t a ți î n mod eti c . Un ab sorb a nt de
unică fo l o s i n ț ă n u p oate fi rec i c l at și se
d eg ra d e a z ă î n 5 0 0 - 8 0 0 d e an i , i ar o fem eie a r fo l o s i î n med i e p este 2 0 0 de a bso rb a n t e p e a n. Ab sorb an tel e reu tilizab ile p ot fi fo l o s i te mai mu l t d e 5 an i da că
sunt î n g ri j i t e c um treb u i e. Se red u c a stfel
nu d o a r c o s t u ri l e l egate d e i gi en a menst rua l ă , c i ș i imp ac tu l asu p ra mediului.

Aveți ș i un news letter fem i n is t ,
pri m ul de aces t ti p î n Români a. C e c u pri nde aces t news letter?
În news letter a dună m cele ma i rece n t e
vești din lume și din Ro mâ nia despre s i tua ția femeilor și nu numa i. Pri v i m pr in
lenti lă
tante
as upra

fem i ni s tă
eveni m ente
fem ei lor,

cele
cu

mai

i mpact

as upra

impordir ec t

com u nit ă ț ii

LGBT, as upra m i nori tăți lor î n g ener a l.

31

Î ncerc ă m î n fi ec are n ew sl etter să includem a t â t veș ti b u n e p e c are vrem să
le d ă m ma i d ep arte, c ât și vești l e c are ne
m âh n es c ș i c a re n e î n gri j oreaz ă. Am rela ta t d es p re p rotestel e d i n P ol on i a declanș a t e d e i n t erz i c erea ap roap e tota lă
a într er u p er i l o r d e sarc i n ă și am p rimit
veșt i c h i a r d i n s trad ă, d e l a u n p rotesta ta r
și a cti v i s t p e n t ru d rep tu ri l e omu l u i , ca r e
ne- a re l a ta t d e l a fața l oc u l u i p rotestele.
În
la

fi ec a r e
o

n ew sl etter

î n tr eb a r e

d esp re

răsp u n dem
c orp ,

sexua li-

t a t e, femi n i s m . N e d oc u men tăm d e f iecar e d a t ă fo a rte b i n e î n ai n te să tr im it em u n n ewsl etter î n l u me. O ricine
se p o a t e a b o na l a n ew sl etter- u l feminist s ă p t ă mâ n a l, p e si te- u l n ostru : www.
i e l e s a n z i e n e . u s 4. l i s t - m a n a g e . c o m .
A ț i r e a li z a t at e lie re și we b in arii î n
a ce a s t ă p e r i oad ă. Î n ce au con stat ș i
c u m le - au p rimit publicul?
Î n ac es t a n a m real i z at mai mu l te a t eliere
cat e
t ea

de

edu c ați e

a d o l es c en tel or,
au

f a z e le

î n v ă țat

men stru al ă
în

d esp re

ciclului

dedi-

c are

a ces-

pube rtate,
me n strual,

fo l o s i r e a c o r ect ă a tip urilor d e produse m e n s t r u ale e x ist e n te sau bolile
Pe
t ive


a p a r a t u lu i
lângă

re prod ucător

a c este

d ed i c a t e
ofe ri m

c e va

fe mi ni n.

atel i ere

ti n erel or,
și

educaam

c omu n i tăți i

vrut
ma i

la rg i, o a m e n i l o r c are n e u rmăresc î n o n line ș i c a re n e sp ri j i n ă p roi ec tel e a șa

32

© iele-sânziene
cum pot. Uneo r i și un sha re sa u un gâ n d
bun pot însemna foa rte mult. As t fe l ,
am î nceput s eri a de ateli ere edu c ati ve „Com uni tatea Ielelor” și a m fă cut
do uă a telier e la ca re s-a putut î n s cri e
o r icine, prin co mpleta rea unui form ul a r.
Pri m ul a fos t dedi cat normali ză r ii ș i
des ti gmati zări i m ens truați ei . A m vo rbit despre a spectele socia le a le m en s t rua ției, despr e peri od poverty, des pr e
i m pactul produs elor mens truale a s upra m edi ului î nconj urător, des pr e a l ternati vele s us tenabi le. Ne-a m pro pus
să luă m f ieca r e mit lega t de men s trua ț i e
și să -l demontă m. G enul a cesta d e m i t uri
ca r e sunt or ga niza te cel ma i a des ea s ub
forma inter dicțiilor de genul „ o femeie la

menstruație nu poate să …” , f uncți o n e a ză
ca niște micro-stigme, ca re o da t ă i n t erna liza te, ajung să f a că fo a rte m ul t ră u.
C el

de-a l

l-a m
susținut
do a rele

do ilea

dedica t
de

webina r

co munită ții
una

Asocia ției

dintr e

pe

ca re

a

fo s t

a m ba s a-

iele-sâ nziene.

Es t e

vo rb a d e C o d ru ța B ru stu r,

să fi e dezbă tute. Acesta

Ce alte proi ecte ma i

ped a g o g

Mon -

e u n u l dintr e pr imii pa și

pregăti ți ?

t esso r i , c a r e a ți n u t u n at e -

atu n c i câ nd vrem să în-

l i e r on l i n e d e s pre prin ci-

l ătu răm stereotipurile ne-

p i i l e Mo n t e s s ori în viața

gati ve, co ncepțiile greșite.

a c re di tat

de zi c u z i . Și ac est web ina r a fo s t p ri mi t foarte

P ri n p ovestea primei men-

b ine

stru ați i

de

c o mu n i tate,

au

putem



pa rt ic i p a t n u d oar mame, c i

n al ăm

și pe rs o a n e i n teresate d e

c are derivă de a ici, pr e-

ped a g o g i a M o n tessori sau

c u m faptul că multe ado-

car e p l ă n u i a u să se sp e-

le sce nte nu pri mes c edu-

cializ ez e î n a c e st d omen i u .

caț ia neces ară la acel m o-

A m ba s a d o ri i i el e- sân z i en e

me n t, nu ș ti u ce es te m en -

sunt p e rs o a n e c are și - au

struați a pentru că le s unt

d o rit s ă s p ri j i n e p u ți n mai

ofe rit e i nformați i rudi -

m ult

me n tare de la cei di n j ur.

a c t i v i t a t ea

n oastră.

subiecte

semla tente

S unt p e rs o a n e c are n e- au
co nt a c t a t d e -a l u n gu l ti m-

Strân gem a stfel de povești

pului ș i c a r e ș i - au exp ri mat

î n c on tinua r e. Oricine vrea

d o rin ț a d e a n e aj u ta mai

să î mp ărtă șea scă , ne poa te

m ult ș i a l ă t u ri d e c are n e

sc ri e pe a dr esa acas a@i e -

pro p u n e m s ă c on ti n u ăm se-

le san zi ene. org sa u prin -

ria atel i er el o r on l i n e d ed i -

tr- u n

cat e c o m u n i t ă ți i n oastre.

n oastre de socia l media .

mesaj

pe

ca na lele

În

prezent

cercetare

lucră m

la

des pre

o

edu-

cați a ș i i gi ena m ens t r u ală î n rândul adol es c entelor di n Rom âni a , pe n t ru
că ne-a m da t sea m a că n u
există a stfel de da t e . La
nivel glo ba l, Banca M ondi ală aproxi m ează c ă lu na r
500 de mi li oane de fet e
ș i fem ei s unt afec t a t e de
ceea ce s e numeș t e per iod poverty - a dică un n i vel
a l să ră ciei ca re îm pi edi că
femeile să a ibă acce s l a
resurse

de

igienă

m en-

strua lă ca re să le perm i t ă
să -și gestioneze m e n s t rua ția într-un mo d s ă n ă t o s .
C â nd vo r bim de f a ci l i t ă ți
indispensa bile pen t ru persoa nele a f la te la m e n s t rua ție, nu ne refer im do a r l a

D e r u l a ț i o c a mpan ie d e

a bsorba nte, ci și la fa ci l i -

no r m a l i z a r e a me n stru -

tă ți precum a pă c uren tă ,

a ț ie i . C e i m p act cre d e ț i

să pun, un co ș de gun o i

că are?

pentru

a bso rba nte l e

de

Pr in a c e a s t ă c a mp an i e d e

unică fo losință . În un el e

no rm a l i z a re a men stru ați ei

școli din Ro mâ nia a ces t e

pe ca r e a m p o rn i t- o î n on -

lucr uri nu există , ia r câ n d

line, s u b i ec te c are su n t î n

se vorbește despre pro -

g enera l i g n o r a te sau c are
ajung fo a rt e ra r î n ac est
spa ț i u î n c ep s ă fi e vi z i b i l e,

© iele-sânziene

blema bă ilor în șco l i l e di n
mediul r ura l, nimen i n u i a
în consider a re și a ces t e

33

a s p ec te: c u m ar treb u i să se descur ce o a dolescentă câ nd se a f lă
l a m enstru ați e î n ac este c ondiții?
A m s trân s o p arte d i n d ate , însă ma i avem nevo ie de r ă spunsur i la
c h es t ion ar c a să p u tem să cuprindem ima ginea de a nsa mblu, ia r rez u l t a t el e să fi e rep rez en tative pentr u Româ nia . C erceta rea este deo p ot ri v ă o mod al i tate d e a spune povestea rea lă a educa ției mens t ru a l e î n Român i a, c ât și o opo rtunita te de a veni cu so luții pentru
re z o l v area p rob l emel or d e ca r e mulți dintre no i nu sunt conștienți.
D e a s emen ea, scopul n ostru es te s ă conti nuăm proi ectele deja
î n c e put e , p e n tru care e n evoi e de multă m uncă ș i i m pli care - re v i s t a , at e lie re le d e e d ucați e mens truală, creș terea comuni tăți i .

34

Cum arată jurnalismul 2.0?
✍ Anitta Pelin
U ltimu l a n n e-a făc u t să n e d ăm seama de cum suntem cu a devă ra t. Am avut m a i m ul t
t im p c u n o i , n e -am î n d ep ărtat d e l u c rurile toxice și a m pus în a plica re ce ne do rea m de
m ult . P o a t e n u doar î n u l ti mu l an , j u rn alismul a început să se tra nsforme, să ofer e co n ț i n ut
d e ca l i t a t e , d e c ătre ac ei j u rn al i ști c a re încă țin la principiile lor. Acest jur na lism ca re a
fo st v i ta l î n p eri oad a c are a trec u t, ca re e vita l a cum. În co ntinua re, vă prezent ă m po veșt il e p l a t fo rmel or N at ure Talks și Cultura la dubă și a jurna listelor din spa t e l e l o r.

E cool să vorbești despre natură!
Te o d o r a Ia c o b este p reșed i n tel e As o-

general, sunt o fire optimistă, încerc să

cia ț i e i N a t u r e Talks , u n O N G c are își

găsesc mereu soluții la situațiile care îmi

pro p u n e s ă fa c ă ed u c ați e d e mediu în

ies în cale. Mai sunt și momente de slăbi-

Ro m â n i a . S p u n e d esp re ea c ă e o per-

ciune, când am senzația că nu o mai scot

so a nă s e ri o a s ă , c on ști i n c i oasă, c are chia r

la capăt cu nimic, dar imediat îmi revin.”

își d o r eș t e s ă s c hi mb e c eva î n j u ru l ei. „În

35

A înv ă ț a t d e l a p ări n ți și

n al i smului a fo st la Digi24. A

și să aflu lucruri noi.” A nu l

b unic i s ă fi e u n om c orec t,

fost î n pra ctică a co lo timp

trecut a reali zat o c a m -

să m u n c e a s c ă pen tru c eea

d e o l ună , ia r vestea a nga-

pani e

ce îș i d o re ș t e , să î i res-

j ări i a venit chia r în ziua în

ca r e i-a deschis și m a i m ul t

pect e p e c e i d i n j u r, să

c are a susținut lucra rea de

a petitul spr e lumea m edi u-

a ib ă

în

l i c en ță la Fa culta tea de Jur-

lui. „Dar, și mai important,

Dum n ez e u ș i s ă n u se d ea

n al i sm de la Universita tea

la Digi 24 mi-am cunoscut

b ă t ut ă .

ti mp

d i n Bu cur ești. „În liceu am

jumătatea, deci am rămas

î n cea r c ă s ă î și găse ască

urmat un profil uman, filo-

cu cel mai frumos cadou.”

b ucu r i a î n l u c rurile mici ,

logie-intensiv engleză și nu

cum a r fi s av u ratu l c afe-

eram decisă ce să fac mai

Și - a dori t foarte mu lt o

lei p e î n d e l et e d i mi n eața

departe. Tata mi-a spus că

s chi mbare. „Toată lumea

(nevo i e c a re provi n e d i n

aș fi foarte potrivită la jur-

crede că cine lucrează ca

perio a d a c â n d era rep or-

nalism și că acolo ar trebui

reporter nu are două zile

t er și o ri c e „ m a s ă” se servea

să merg și a avut dreptate.”

care

me re u
În

c red i n ță
u l ti mu l

des pre

seamănă

polu a r e,

între

ele,

că totul e nou și nu există

în m a ș i n ă , p e dru m sau p e
un t rot u a r) s a u să măn ân c e

Digi24 a fost pentru ea o

monotonie. Pe de-o par-

pră jit u r a

ad evăra tă școa lă . Știa să

te așa e, pentru că mereu

fac ă l ucrur ile „după ma n-

abordezi

Ma ril e b u c u r i i su n t „atun-

u al ”, fiind proa spă t ieșită

alți oameni, însă la un mo-

ci când ne reîntâlnim cu

d i n b ăncile f a cultă ții, da r

ment

familia, cu prietenii la o

c red e că nu avea u nicio

sine de a realiza un repor-

masă și când îmi dau seama

l egătu ră cu ce însemna în

taj poate deveni o rutină.”

că Dumnezeu m-a binecu-

real i tate o televiziune de

vântat cu oameni minunați

ști ri . „Am vrut mereu să

Decizia de a pleca de l a

în viața mea.” C re d e că e

învăț mai mult, să fiu mai

Digi24 a fost lega t ă ș i de

i m p o r t a n t s ă n e ad uce m

bună și am adunat foarte

f a ptul că pa ndemia a de-

a m i n t e m e r e u d e ce con-

multe cunoștințe care îmi

venit subiectul princi pa l a l

t e a z ă . P e l â n g ă fami l i e și

folosesc și acum.” Un m o-

televiziunilor de șt i ri . „Am

priet en i , s p u n e c ă trăi ește

me n t la care s e bucură

simțit că trebuie să fac

„o poveste de dragoste

că a parti ci pat es te ve -

mai mult în altă direcție și

foarte

ală-

n ire a Papei Franci s c î n

am spus să merg după in-

turi de un bărbat care este,

Români a. „Alături de co-

stinct. A fost o despărțire

așa cum îmi place mie să

legii

o

firească.” Echipa de l a Di gi

îi spun, cel mai bun lu-

campanie dedicată acestui

știa despre ideea ei ș i a u

cru care mi s-a întâmplat.”

eveniment, am avut șansa să

susținut-o. C hia r î n zi ua

Pr im u l ei j o b î n l u mea j u r-

cunosc oameni deosebiți

în ca re și-a da t de m i s i a ,

36

ei

favori tă.

frumoasă

mei

am

realizat

dat

alt

subiect

mecanismul

cu
în

a

r ea l i z a t

și

t ru

s i t e -u l

am

avut

p ri mu l

materi al

n ature talks.ro ,

timp



stau

pe

pen-

„deci

Așa le-a venit și ideea numelui, „ ne-am gân-

nu

dit că natura poate vorbi cu ajutorul nostru,

gânduri!”

am vrut să fim noi o voce a ei.” Do uă l un i
ma i tâ rziu avea u deja a socia ția în fi i n ț a t ă .

Iar p oves t ea n u a p u tu t să evol u ez e a ltfel d e c â t fru m os. „Vorbeam foarte mult

De câ nd a u început proiectul, ș i - a u pr o -

cu Adi (jumătatea mea de la Digi) despre

pus s ă le ofere oam eni lor cât m a i mu lt e

faptul că vreau să schimb ceva. Inițial,

i nformați i des pre m edi u ș i s ă î i f a c ă s ă

ne-a venit ideea să facem conferințe de

î nțeleagă anum i te fenomene. „ Credem

mediu pe temele momentului, să punem

că doar în baza unor informații corecte

la aceeași masă autorități, antreprenori,

și explicate cum trebuie, putem să ne

reprezentanți ai societății civile, studenți

schimbăm

și să vedem care sunt percepțiile asu-

lor pro iect este chia r pla tforma na t u r e -

pra anumitor probleme legate de natură.”

talk s . ro , unde sunt publica te i n t erv i-

și

comportamentul.”

P ri m ul

uri cu o a meni cheie din do meni u, a ra t ă
Nu au r en u n ț a t l a i d ee, î n să d i n c au z a f a p -

da te din cele ma i recente studii euro-

t ului c ă a s o c i a ți a a fost î n fi i n țată î n plină

pene, și a u început și un vlog. Prin cl i puri

pa nd emi e, i -a fă c u t să amân e c on feri nțele.

încea r că să împă rtă șea scă gâ nduri ș i s faturi pentru cei ca re vo r s ă fa că
un gest câ t de mic pentr u n a t ură .
În cele tr ei luni de la înfi i n ț a re
a f ina nța t site-ul și chel t ui e l i l e
a socia ției ma i mult din fo n duri
proprii. „Este complicat până

spargi bariere, oamenii prind
încredere și potențialii sponsori
își dau seama că ce facem noi
e un lucru serios.” Le d ă curaj
f a ptul că oa menii ca re î i urmă r esc le spun că e bine ce fa c.
Și a știut de la început că i n t ră
pe o nișă necunoscută pe n t ru
mulți. C r ede că tră im vi e ț i a gita te și gr ija f a ță de mediu n u î ș i
ma i a re lo c în mintea no a s t ră .
© Teodora Iacob

37

Da r


e
în

î n c rez ătoare

timp

a c est

lu-

cru s e p o a t e sc hi mb a.
Mo m e n t e
se

sunt

primește

frumoa a t u n ci

cân d

m e s aje

de

l a o a m e n i , p en tru că
șt i e c ă i n i ț i ativa lor
n u t re c e n e o b se rvată.
Î nsă , „de departe, cel

mai frumos moment a
fost cel în care am aflat
că în sfârșit am primit
acordul de înființare al asociației. Pentru cine nu știe,
este un parcurs foarte lung
și complicat, cu dosare cu
șină și cozi interminabile.”
A m ru g a t-o s ă - mi sp u n ă
cum ve d e j u rnal i smu l d i n
ț a ra n o a s t ră ș i am î n treb a t - o d a c ă î n c u raj eaz ă l iceen i i p a s i o n a ți d e ac est
d o m en i u s ă s e î n d rep te c ăt re a c e a s t ă meseri e. Cred e
că ju rn a l i s m u l di n Român i a
est e î m p ă rț i t ac u m î n tre
cei c a re î n c ă mai l u p tă c u
șt irile fa l s e ș i veri fi c ă tem ein i c i n fo r mați i l e și c ei
car e n u a u n i c i o p rob l emă
să liv r ez e ș t i r i pe j u mătate
a d ev ă ra t e . E g re u să n u ț ii
p a r t e a c u i v a , s ă n u d e vii
sub i e c t i v

38

sau

p artizan ,

© Teodora Iacob
d ar e i m por ta nt că încă sunt

E

o

meserie

frumoasă,

tel evi ziuni, site-uri și pu-

dar totodată foarte grea.”

blicații care reușesc să prezi n te i n forma ții de ca lita te.

C â nd a m întreba t-o cum
a r a ră ta , în viziunea e i , o

„E o meserie care te res-

or ă la cla să în legăt ură cu

ponsabilizează. Eu mereu

mediul, mi-a spus c ă „ dacă

aveam în minte că cel care

ora asta ar fi gândită în-

se uită la materialul meu

tr-un alt mod, cu experi-

chiar poate fi influențat și

mente, cu filmulețe care

poate lua o decizia în urma

să le explice un anumit

vizionării reportajului meu.

fenomen,

Dacă aș fi prezentat greșit

alte materiale care să le

sau subiectiv o informație,

stârnească interesul, care

i-aș fi putut face rău fără

să îi pună și pe ei la trea-

să vreau. Îi încurajez în

bă, eu cred că ar fi un suc-

primul

liceeni

ces.” Crede că doa r pr in

să meargă în practică, în

educați e s e poate f a c e

vizită la o televiziune, să

cev a ori unde î n lu me , i a r

vorbească cu cei care fac

unele ță ri a u reușit dej a s ă

acest lucru de ani de zile

crea scă

ca să înțeleagă exact lumea

bili și interesa ți de m edi u.

rând

pe

aceasta și apoi să decidă.

cu

elevi

machete

și

r es po n s a -

A m ter mi n a t d isc u ți a c u u n exerc i țiu de

pirați” , ci „uitați ce vi se întâmplă dacă

im ag i n a ț i e , p rovoc ân d - o să se gân dea s-

respirați acest aer, ce puteți face ca să

că ce a r s c h i mb a sau p e c e ar p u n e ma i

nu rămâneți pe viață cu o bronșită croni-

m ult a c c en t d a că ar fi î n fru n tea Mi nister-

că de exemplu, cum puteți contribui

ului Me d i u l u i . Mi - a sp u s c ă ar p u n e ma i

fiecare ca să avem un aer mai curat.”

m ult a c c e n t p e i n formare și ed u c ație. Ar

Puteți gă si cele ma i noi știri despre n a t ură

f ace c a mp a n i i la n i vel n ați on al p ri n ca re

și idei pentru cum puteți contribu i l a s a l-

să le s p u n ă o a m en i l or c ât d e gravă e situ-

va rea mediului înco njură tor pe site-ul na -

a ț ia î n c a r e n e afl ăm și c e se va î n tâmpla .

turetalk s . ro , da r și pe pa ginile d e Fa cebook, Instagram și YouTube cu același nume.

Nu le-a r s p u n e „uitați ce aer toxic res-

Scoatem cultura din dubă!
A l ex a n d r a

T ăn ăse s-

cu es t e n ă s c u tă și c rescut ă î n B u c u re ști , „orașul

pe care îl poți detesta
și iubi în același timp și,
cu siguranță, un loc care
a contribuit mult la dezvoltarea mea.” A fost j urna lis t ă l a P RO

T V 12

a ni, i a r d e p este u n an
est e

fo n d a toru l

p l at-

fo rme i c u l t u r a lad ub a.ro.
S pun e



se

st ră d u ț e

îi
p l i mb e

cu

c ase

p l ac e
pe

© Alexandra Tănăsescu

fru-

m o as e , î i d ă l in i ște și o fac e să v iseze

prosecco câ nd e soa re a f a ră . Are m ul t e

că î n tr-o z i p oate va l oc u i î n tr-una .

inele f rumoa se. Pe vremuri îi plă ce a s ă s e
dea cu ruj roșu și să mea r gă la co nce rt e , l a

Iubeș t e c o p i i i p en tru i n oc en ța, si n c erita-

tea tr u și la f ilme. Acum îi e do r de as t a . „Mă

t ea ș i râ s u l l o r. Î i p l ac e să b ea c eai negru

lupt să schimb ceva în pătrățelul meu. Sunt

cu la p t e , î n l o c d e c afea și î i p l ac e să bea

jurnalistă și sunt fericită cu ceea ce fac.”

39

O bu c u r ă ș i n e p oți i ei ge-

la câteva zile după 1 Mai,

acolo.

m eni , C l a r a ș i Tu d or, c are

aveam

Vama

prietenii de care mă bu-

a u a p ro a p e ș a s e an i și p e

Veche pe față și o codiță cu

cur și acum și sunt sigură

car e i -a ș i b ot ez at și față

ațe colorate în păr. Clar, nu

că vor rezista mult timp.”

d e c a re a fo s t foarte a-

eram ce trebuia pentru tv.

pro p i a t ă . „Mă bucură că

Hahaha.” Și ha ba r nu avea

De un a n și jumă ta te a a l es

iubitul meu, Sorin, are răb-

c ă o să ră mâ nă a co lo 12 a ni.

să mea r gă pe drum ul ei ,

bronz

de

dare cu ei și i-a învățat să

Am

legat

câteva

„un drum plin de riscuri,

joace șah. Mă bucură că

A lucrat 6 ani ca re-

dar și de bucurie.” A fo n -

Tudor știe deja să citească,

port e r

de

da t pla tfo rma Cul t u r a la

iar Clara să facă adunări și

sp ort

PRO

dubă, unde încea rcă , a l ă-

scăderi. Mă bucură când

T V , i ar a poi a fo st repor-

turi de colegii ei, s ă pro-

râd,

când

ter l a secția Soci al. „Mi-

moveze impo r ta nța cul t uri i

dansează sau stau liniștiți

a plăcut tot timpul munca

pentru noi, ca o a me n i ș i ca

în pat și se uită la un film.

de teren, cred că e cea mai

na țiune, prin știr i, i n t erv i-

Când îi văd pe ei fericiți

frumoasă parte a acestei

uri, repor taje sa u a n ch e t e.

sunt cea mai fericită. ”

meserii.” A întâ lnit fo a rte

când

aleargă,

în
a

redacți a
Ști ri lor

mu l te ca tegorii de o a meni,

De a semenea , tra g ș i s em-

Î nsă î i e d o r de c on c erte,

a c ăl ător it prin toa tă Eu-

na le de a la rmă de fi eca re

de

i eși-

rop a, a tra nsmis de la cele

da tă câ nd suntem in v a da ți

ri cu p ri et e n i i , „de plaja

mai i mpo rta nte evenimente

de oa meni nepă să to ri ca re

de la Sfântu Gheorghe și

și , „o treime din viața mea

f a c ră u a cestui do m e n i u.

de mesele de la doamna

acolo și îmi e absolut clar

Laura, la care stăm înghe-

că fără experiența de la PRO

La PRO TV a tră it nu m ero a-

suiți și mâncăm cot la cot

nu aș fi fost ce sunt acum.”

se mo mente fer ici te , da r

fe s t i v a l u r i ,

de

cel mai bun pește. Îmi e

și

unele

de

tr ist eț e.

A

dor să dansez până di -

D i n c ol o de pa rtea profe-

fos t chi ar la Rolan d G a r-

mineața, să fac trasee pe

si on al ă, un as tfel de loc

ros când Si m ona Ha lep a

munte și să ne oprim în-

d e vin e ca o a doua fami -

câș ti gat. „Dincolo de ast-

tr-un luminiș, să mâncăm

lie . „De multe ori colegii

fel de exemple, bucuria pe

ouă fierte, pateu, parizer

de muncă știu mai bine

care o ai când faci meseria

sau Snikers. Și lucrurile as-

decât părinții cum te simți,

se manifestă în fel și fel de

tea mă fac/făceau fericită.”

pe cine iubești, pe unde

feluri. Cele mai mari satis-

ai mai ieșit în oraș sau ce

facții

S - a a n g aj a t l a P RO T V c ân d

filme ai mai văzut. Și asta

când un material făcut de

d e a b i a î mp l i ni se 2 0 d e

va rămâne în mine mereu,

mine a reușit să schimbe

a ni. „M-am dus la interviu

apropierea de oamenii de

ceva în bine în viața unui

40

le-am

avut

atunci

un site de cultură . Ja nda rmul le -a zi s

om sau în comunitate.”

co legilor să i
băgați-l la dubă.> „De atunci, s-a născut
Dint re c e l e n egati ve, Cole ct iv rămâ ne

această idee, fiindcă atitudinea acelui

cel ma i t r i s t even i men t d esp re c are a fost

jandarm era, de fapt, simbolul modului

nevo i t ă s ă t ra nsmi tă. „S-a și văzut asta,

în care cultura e tratată de autoritățile

de fiecare dată când am făcut live-uri

române. Și am vrut să creez un loc care

de la Colectiv, aveam nod în gât și era

să se numească așa, ironic, dar care să

teribil de greu să mă abțin să nu plâng

ajute la scoaterea culturii din dubă. E o

vorbind despre părinții care și-au pierdut

metaforă. Noi zicem că prin materialele

copiii sau despre cei care au intrat în

noastre #scoatemculturadinduba fiind-

Colectiv și nu au mai ieșit de acolo.”

că îi acordăm atenția pe care o merită.”

Deciz i a d e a -și d a d emi si a d e l a PRO

Succesul și feedba ck-ul po zitiv n u s -a u

TV a fo s t u n a d i n tre c el e mai grel e din

lă sa t prea mult a ștepta te. „Sincer, succe-

viaț a e i . „Am plâns mult când mi-am

sul publicației m-a surprins și pe mine.

îmbrățișat colegii la final, nu era vor-

Am descoperit că sunt foarte mulți oame-

ba despre un job, ci despre o familie.”

ni interesați de artă, dacă le-o prezinți pe

S e b u c u r ă c ă p rie t e n iile au rămas to-

înțelesul lor. Păstrând, însă, un nivel ele-

t uși ș i d i n c o lo d e locul d e muncă.

vat. Am vrut să arăt că jurnalismul cultural
poate fi și altfel decât limbajul de lemn care

După P RO T V a avu t u n an d e exp er iență

se așterne pe multe publicații de profil.”

d e c o m u n i c a r e l a Mc Can n P R și l a Ipsos
Dig ita l , i a r î n p a ral el a î n c ep u t să c onstruia scă C u l t u ra l a d u b ă. „Proiectul a cres-

cut mult mai repede și mai mult decât
mă așteptam, astfel că am renunțat la
jobul din comunicare și m-am dedicat
doar lui. Cred că a fost una dintre cele
mai bune alegeri pe care le-am făcut.”
„ C ult u r a l a d ub ă” e un n ume in spi rat
di n t r- u n e ve n i m e n t n e fe ricit d e la pro t e st e l e d i n i an uarie 2012 , d i n Pia ța
U nive rs i t ă ț i i , c ân d u n j an d arm a reținut
d o i t i n eri c a re fi l mau ab u z u ri l e j anda rm erie i ș i s -a u p rez en tat c a fi i n d de la
© Alexandra Tănăsescu

41

Memb ri

ec h i p ei

Cu l tu-

n ez e, urma ți de câ țiva citi-

primește ma ilur i de l a s t u-

ra la d u b ă s u nt j u rn al i ști

tori p e ca r e nu îi cuno ștea .

dente la jur na lism ca re î ș i

car e s c ri u d es p re c u l tu ră,

D ar

despr e

doresc să devină p a rte di n

respe c t â n d

su me m a r i. „Donațiile sunt

echipă . „Câteva dintre ele

na list i c e . „Nu suntem nici

mai

sunt deja colaboratoare de

critici de film, nici cri-

Și le sunt extrem de re-

bază.

tici de teatru. Încercăm să

cunoscătoare tuturor care

fiindcă și eu am fost acolo

acoperim toate zonele de

au

interes ale acestui dome-

voie

v a l ori l e

j u r-

nu

e

mult

înțeles

vor ba

pentru



impresionează

avem

ne-

și știu cum e să trimiți mai-

susținerea

lor

luri redacțiilor pe care le

niu, cât mai obiectiv.” Al e-

pentru a livra către public

apreciezi, în speranța că îți

x a nd ra c r ed e c ă a reu și t

munca pe care o facem.”

vor acorda o șansă. Și dacă

de



moral.

am ajuns atât de aproape

să - și d e p ă ș ea s că p rop ri i l e
a șt ep t ă ri , d a r c red e c ă d e

Î n Rom â nia nu este fo a r te

de tineri, înseamnă că

a cum î n c o l o e l oc să c reas-

d ez volta t a cest o bicei de

ceea ce facem e fresh,

că, av â n d î n ved ere și res-

a d ona pentr u jur na lism,

ceea

ce

po ns a b i l i t a t e a

c are

d ar speră să cr ea scă și la

o a u: z ec i d e mi i d e oa-

n oi , aș a cum e a f a ră . În

Lega t

de

m eni c a re î i c i tesc și c are

vara l ui 2020 a câ știga t

ceenilor

s- au o b i ș n u i t cu ști ri l e l or.

și B ursa Alex. Leo Șer-

spre jur na lism, cre de că

F eed b a c k -u l este î n c u raj a-

ban , l a TIFF , în va loa r e de

e impo rta nt ca ei s ă ș t i e

t o r, „mi-a ridicat mereu

2 5 0 0 de eur o , ca re i-a sa l-

câ t de pa sio na ți sun t ș i ce

moralul. Oamenii zic că

vat î n a cel mo ment. Au ur-

înțeleg prin a cest d o m en i u.

era nevoie de așa ceva pe

mat apoi, pe lâ ngă micile

piață, că a devenit lectu-

d on ați i, câ teva pa rtener i-

Pe cei ca re își ima ginea ză că

ra lor zilnică sau că vor să

ate p l ă tite. „Aici este zona

vo r f i direct prezen t a t o ri ,

scrie și ei la noi. Îmi e clar

pe care putem crește mult,

nu îi încurajea ză , fi i n dcă

că suntem pe drumul bun.”

dar e nevoie ca și secto-

presa e mult ma i mu l t de câ t

rul cultural să își reia ac-

a tâ t. „Pe cei care visează

Platfo rma s e fi n an țeaz ă d i n

tivitatea. Eu am încredere

că pot schimba lumea prin

„pasiune

prietenii .”

că dacă am supraviețuit

materialele

Parț ia l e a d e v ărat, sp u n e

în primul an de existență,

dispuși să facă sacrificii

A lex a n d r a , „fără prieteni

chiar în pandemie, sigur de

pentru

nu aș fi ajuns aici.” I n i ți al ,

anul ăsta va fi mai bine.”

de la zero, da, îi încura-

și

pe



bucură.”

încurajarea


asta,

se

lor


l i-

îndre pt e

și

sunt

înceapă

jez. Fiindcă doar o astfel

inves t i ț i a a fo s t făc u tă d i n
mo-

de pasiune arzătoare le

câșt i g a n i mi c d in si te. Ap oi

men te lega te de Cultura

poate aduce cu adevărat

priet en i i a u î n c ep u t să d o-

la d ubă sunt cele în ca re

satisfacții. Dacă nu faci

pro p ri i l e

42

ei

ven i tu ri ,

nu

Cel e

ma i

f rumoa se

ceva cu plăcere, atunci nu are rost să

E de pă r ere că totul a r trebui să po rn e a s -

o faci.”

că de la schimba rea legisla ției, a s t fel
încâ t să f ie po sibilă o mobilita te a o a m e-

S e nu m ă ră p ri n tre n oroc oși i c are au mer s

nilor în sectorul cultura l, a tâ t a a rt i ș ti l o r,

la t ea t r u ș i m u z ee p ri ma d ată c u școa la .

câ t și a dir ectorilor instituțiilor publ i ce .

Î n lic eu a m e rs l a târgu ri d e c arte și avea
profes o ri c a re le arătau fi l me l a ore. Cre-

De a semenea , e necesa ră schimba re a l e gi s -

de c ă ț i n e m u lt d e p rofe sori să î nțe -

la ției pentr u proteja r ea r ea lă a pa t ri-

l e a gă c ă e d u c aț ia are mare le găt ură cu

moniului. „Un ministru al Culturii ar tre-

cul t u r a ș i c ă e n evoi e c a ei să vad ă din-

bui să înțeleagă că acest domeniu are

co lo d e p ro g ra ma șc ol ară și d e manua l.

potențialul de a se autofinanța și de a

„Educația nu trebuie să se termine când

aduce profit statului, dacă i se pune la

sună clopoțelul sau când ieși din curtea

dispoziție un cadru legislativ sănătos,

școlii. Din contră. Ea ar trebui să ia di-

viu, nu unul care încurajează anchilo-

verse forme în viața de zi cu zi, atât pen-

zarea unor oameni în funcții publice.”

tru copiii mici cât și pentru adolescenți.”

Știri din cultură , interviuri sa u a nc h e t e s e
pot vedea pe culturaladuba. ro, da r ș i pe

Nu se ve d e Min i stru l Cu l tu ri i - n i ci mă-

Fa cebo o k și Insta gr a m, unde a par zi l n i c

car î n exe rc i ț i u l meu d e i magi n ați e - și

ma teria lele Alexa ndr ei și a le co le gi l o r ei .

cred e c ă n u a r avea p regăti rea n ec esa r ă .

„Din păcate, chiar și dacă are pregătirea
necesară, un ministru al Culturii are nevoie de o puternică susținere politi-

Vă i nv i tăm ș i pe voi la porți a zilnic ă

că pentru a schimba ceva în profun-

de natură ș i cultură!

zime. Iar noi vedem zi de zi că nu este
un domeniu interesant pentru guvernanți.”

43

Meditații online realizate de elevii olimpici
✍ Miruna Tiuca
Pa nd em i a d e C ovi d - 1 9 a afec tat p rof und educa ția și a dus în f ina l la închidere a ș colilo r. Ac e s t fa p t a gen erat o seri e de mă suri a da ptive pentr u a permite în co n t i n ua re
p ro c es u l ș c o l a ri z ări i . Tel evi z oru l , i n ternetul, telefonul și la pto pul sunt singurele i n s t rum ent e p r i n c a re ac tu l ed u caţi on al se po a te rea liza în Ro mâ nia în per io a da pa ndem i ei .

D a că e ș t i el e v î n c l asa a X I I - a și te gândești

M i hai Doni s an și Andrei Debren s un t ce i

cum vei r eu ș i s ă trec i p este etap a Baca la u-

doi tiner i ca re a u pus ba zele grupul ui de

rea t u l u i î n v reme d e p an d emi e, n u - ți f a ce

Fa ceboo k “ Soci al and Learni ng for St u -

griji! Doi elevi din Câmpulung Moldovenesc

dents ”, o iniția tivă prin ca r e învă ță m â n t ul

au ve n i t c u o s o l u ți e p en tru toți el evii ca r e

online devine intera ctiv. Ma i mul ț i t i n-

co nsi d e ră c ă a u n evoi e d e med i tați i pen-

eri olimpici din Româ nia s-a u imp l i ca t î n

t ru a s e p re g ă ti d e examen u l matu r ită ții.

proiect și au oferit meditații online elevilor.

44

© Mihai Donisan

„Ideea proiectului a venit atunci când

înscr iși a proxima tiv 300 de cursan ț i . „Au

am observat că nu se mai poate rea-

fost peste 300 de cereri trimise în proiect,

liza fizic pregătire, atât pentru Bacalau-

dar am avut și câteva cereri care nu au fost

reat, cât și pentru admiterea la facul-

concludente. Nu am reușit să contactăm

tate. Colegul meu și cu mine participam

elevii, astfel că am avut un număr de 260

la pregătiri pentru admitere organizate

de participanți, pe care i-am contactat,

în cadrul unor facultăți. Dar, din păcate,

le-am oferit fiecăruia câte un ID pen-

anul acesta fiind pandemie, nu mai pot fi

tru a se putea loga și pentru a se putea

organizate astfel de întâlniri, așa că am

redenumi în cadrul conferințelor de pe

decis să trecem din mediul fizic în me-

Zoom.” , spune Andrei Debren. U l t eri o r,

diul virtual. În principal, ne axăm atenția

f ieca re elev a primit ora rul medi t a ț i i l o r.

pe elevii claselor a XII-a, pentru că au
nevoie de un ajutor mai consistent, mai

„Elevii meditatori s-au mobilizat foarte

ales în această perioadă. Încercăm să-i

frumos și au reușit să creeze grupe la

pregătim, să oferim din puținul nostru,

fiecare materie, astfel dezvoltând ideea

pentru că și noi suntem la început de

proiectului nostru: de la lecții prezentate

drum, astfel încât să fie un proiect care

elevilor tip curs, la seminare interactive

să ajute cât mai mulți elevi. Acesta este

cu aceștia. Am reușit să alcătuim orarul

scopul nostru.” , sp u n e Mihai Doni s an .

proiectului astfel încât un elev să poată
participa la toate orele din proiect, fie că

O pri m ă et a p ă a med i tați i l or on l i n e a avut

era înscris la ele sau nu, fiindcă cererea a

lo c în c ep â n d c u 7 N oi emb ri e 2 0 2 0, f iind

fost mare pe parcurs.” , povestește M iha i .

45

E levi i me d i t a tori au fost sel ec tați p e ba za

za to rilor: un ma ra to n no ctur n de m a t e -

unui i n t er v i u , î n c are i n i ți atori i p roiectu-

ma tică . La eveniment a u putut pa rt i ci pa

lui a u a fl a t m a i mu l te l u c ru ri d esp re cei

și elevii ca r e n-a u a puca t să se î n s cri e

înscr i ș i ș i d e s p re rez u l tatel e l or. M i hai

în prima sesiune a pro iectului. „Am cre-

est e ș i el o l i mp i c n ați on al , i ar p ri e tenii

at un formular de feedback, unde am pri-

pe c a r e i -a î nt âl n i t d e- a l u n gu l timpu-

mit foarte multe impresii pozitive, motiv

lui la o l i mp i a d e au d ori t să i se ală ture

pentru care dorim să continuăm această

pro ie c t u l u i . I n tervi u l c u el evi i medita-

inițiativă și în 2021.” , spune M i ha i . Tot î n

t o ri î n s c r i ș i a avu t l oc tot p ri n i n ter me-

a cest sens, cei do i tineri din C â m pul un g

d iul p l a t fo rm e i Z oom, ac ol o u n d e s-a u

Mo ldovenesc

d esf ă ș u ra t u l t eri or și toate c u rsu ri l e. „Am

a tâ t pentr u listele de medita to ri, câ t ș i

asigurat tot ce ține de partea tehnică și

pentru benef icia r i, pentru elev i i do r-

avem, de asemenea, licențe pentru Zoom

nici să învețe online. „Așteptăm și invităm

cumpărate sau plătite lunar. Putem asig-

alături de noi și alți elevi olimpici care

ura cursurile

până la un număr de 500

doresc să se implice în inițiativa noastră.

de participanți simultan.” , afi rmă Andrei.

Cu cât avem mai mulți elevi olimpici, cu

au

redeschis

înscri e ri l e,

atât putem ajuta mai mulți elevi care au
Da că î n s ă n u t e î n sc ri i î n c ategori a celor

nevoie de aceste meditații.” , a f i rm ă el .

car e s e p reg ă t e sc p en tru Bac al au rea t, da r
d o reș t i s ă p a rti c i p i l a ac este medita ții

Acum, că a i to a te a ceste informa ți i , es t e

o nlin e, p o ț i s ă o fac i . Ai l a d i sp oz iție o

simplu! Dă ma i depa rte vestea sa u i n t ră pe

g a m ă l a rg ă d e m ateri i . „Avem 10 materii la

grupul de Fa cebo o k “Soci al and lea r ning

care se organizează cursuri de pregătire.

for Students ” și înscr ie-te a tâ t ca vo l un t a r

Avem

fizică,

medita to r sa u ca elev la cursurile gra tui t e

chimie, română, istorie, biologie, științe

preda te de elevii o limpici a i Ro m â n i ei !

matematică,

informatică,

socio-umane, limba franceză și limba engleză.”, continuă Mihai. E l evi i au p os ibilit a t ea d e a s e î n s cri e l a c ât mai mu l te materii,
d eo a r ec e o ra ru l n u se su p rap u n e . „Am de-

cis să ne organizăm pe grupe: cine vrea să
învețe pentru Bacalaureat, cine vrea pentru admiterea la facultate și cine vrea aprofundare personală, în clasele mai mici IXXI, pentru a lucra separat.” , ad au gă acesta .
Cursa n ț i i d i n t oate c ol țu ri l e țări i au avut
pâ nă a c u m ș i o su rp ri z ă d i n p artea orga ni-

46

© Andrei Debren

Roxana Damaschin-Țecu și provocările vieții
✍ Erika Iszlai
O urmăresc de ceva timp
pe re ț el el e d e soc i al i z are
și nu avea m c u m să n u rem ar c

bunătatea

ei .

Pasi-

unea , d o r i n ț a de schi mb are
și

re z o l v a r ea

p rob l eme-

lo r s u n t d o a r c âteva d i n tre
a t rib u t el e c a r e o d esc ri u
pe

Rox a n a

Damaschin -

Ț ecu . U n n u m e l a fel d e
so no r

p re c u m

p roi ec tel e

pe c a r e l e rep rez i n tă. Și
car e n u s u n t d el oc p u ți n e:
Un

L o c,

N E SsT ,

Pe n t ru

Voi ș i O i l R i ght . Ac estea
a u av u t ro l u l de a sol u ți ona pro b l e m e s oc i al e c ri ti c e
și de a c r ea op ortu n i tăți
pent ru

c ei

dez avan taj ați .

© Roxana Damaschin-Țecu

Mi- a ș fi d o ri t să o văd față î n față , da r

Roxana a fost un co pil cuminte ș i s i l i t o r,

o nlin e-u l

c unosc.

mereu cu temele f ă cute. Ba chia r, îi aj ut a ș i

Ch ia r ș i a ș a , a m si mți t- o foarte ap ro a pe.

pe co legii din cla să . Își a mintește că l a un

E ste p r i e te n o a să și n e- am î n țel es p er fect,

moment da t în liceu a f ă cut „o lucrare la o

încă d e l a p r i mel e fraz e. A m vru t să -i

sesiune de Comunicări științifice pen-

a f lu î n tr ea g a p oveste d esp re cum e s ă fi i

tru liceeni, despre copilașii care cerșeau

a n t r e p r e n o r s ocial și n u un ul orientat

pe

p e bu s i n e s s . U n an tre pre n or orientat

înțelegâ nd de pe a tunci lipsa de o po r-

p e b u n ă s t a r e a și d e zvoltare a me di ului

tunită ți

și a c o m u n i t ății d in care face parte.

crede că a devenit ma i co nștien tă de

nu

m- a

op ri t

s- o

treptele
ega le

Catedralei
dintre

din
o a meni.

Orăștie” ,
Tot uș i ,

a ceste a specte câ nd a devenit a dul t .

47

„În diferite situații, mi-am dat seama ce

semestre în Franța.” Pr imul ei l o c de

diferență mare face în viața unui om

muncă l-a avut după cele două sem es t re

contextul în care s-a născut și șansele pe

de șco a lă din Fra nța . „Trebuia să fac și

care le are la educație, la o familie iubi-

eu practică și am ajuns să lucrez în Ger-

toare, la condiții decente. Ce diferențe

mania, la Centrul Cultural Franco-German

mari fac deosebirile astea în traseul de

din Karlsruhe. A fost prima experiență

adult al diferiților oameni. Mi se pare tare

de muncă și a fost incredibil de fain! O

nedreaptă lipsa asta de oportunități egale

consider o experiență formatoare pen-

și devenind conștientă de treaba asta, am

tru mine. Prin munca de acolo am de-

ales să mă implic.” , mi - a p ovesti t Roxana .

scoperit lumea ONG-urilor și conceptul de societate civilă. Am știut când

S - a mu t a t l a T i mi șoara, fi i n d l i c enția tă

m-am întors în țară că vreau să lu -

în Ec o n o m i e l a Un i versi tatea d e Vest din

crez în domeniul cultural sau social.” .

Tim iș o a r a . C u m asteru l a fost p u ți n ma i
co m p l i c a t ă s i t u ați a. „Am fost la un pro-

C â nd s-a întors în Ro mâ nia , a avut o s ur-

gram de master în Franța, în cadrul École

priză neplă cută . Din ca uza unor ch es-

Supérieure de Commerce International

tiuni biro cra tice, nu a fost rec un o s cut

(ESCI). Eram studentă aici și era un mas-

a cest ma ster în Româ nia și a ren un ț a t .

ter de patru semestre și am făcut două

O p e r i oa dă foa r te int en să și c u m u l t ă p asiu n e
A nul 20 0 2 a ven i t î n să și c u vești bune.

oadă foarte intensă și cu multă pasi-

„Am văzut că Fundația Pentru Voi, un

une.” După , s-a ocupa t de proiecte , s cri s

ONG care oferă servicii comunitare în

proiecte, o bținut f ina nță r i, puțin ș i pe

parteneriat cu Consiliul Local și Primăria

pa rtea de comunica re și în ultim i i a n i , a

Municipiului Timișoara și militează pen-

început sa co o r doneze un centr u de zi .

tru drepturile persoanelor cu dizabilități
intelectuale, recruta în acel moment. M-a

„Am lucrat la punerea pe picioare a une-

atras acest job, chiar dacă nu știam nimic

ia dintre primele întreprinderi sociale

de zona de dizabilitate intelectuală, dar

din țară, acest lucru fiind în 2004-

știam că vreau să învăț. Așa a început pove-

2005. Am lansat o brutărie care oferea

stea implicării mele în acest domeniu.”

loc de muncă beneficiarilor fundației.
A fost fain să punem pe picioare de la

Rox a n a a î n c epu t l a Pe n tru Voi c a a sis-

zero businessul acesta, în perioada aia

t ent m a n a g er. A l u c rat mu l t și a î nvă ța t

cu adevărat de început și de pionierat.”

și m a i m u l t . Sp u n e c ă „era și o peri-

48

Lucr â n d p e n t ru b ru tări e, î n etapa de

1997 pr omovea ză și sprijină iniț i a t i ve l e

pla ni fi c a r e, Roxan a a aj u n s să afl e de o

de a ntrepr eno ria t socia l și întrepri n de-

o rg a n i z a ț i e c a re n u l u c ra î n România la

rile socia le din Eur o pa C entra lă și de Ves t ,

m o m en t u l a c e l a, d ar c are oferea forma re

precum și în Amer ica de Sud. Or ga n i za ț i a

și sp r i j i n a n t re pren ori l or soc i al i - NESs T .

a co perea și Româ nia , pr in biroul l o r de

E st e o o r g a n i zație care combin ă m i s i -

la Buda pesta . Astfel, Roxa na a ben e fi ci a t

un e a n o n - p r ofit sau socială, orientată

de progra mele de la NESsT, a pus pe pi-

p e i m p a c t d e me d iu sau impact soci al,

cioa re brută ria și a f uncționa t câ ți v a a n i .

cu u n m i n d s e t d e b usin e ss . Î n c ă din

De la benef i ci ar NESsT, l a m em b ru NESsT

© NESsT România
Tot în 20 0 5 s - a ap u c at d e u n master pe

normă la Petru Voi și jumătate la NESsT.

șt iințe l e s o c i a l e, tot î n c ad ru l Un i ver si-

După care m-am desprins de Pentru voi.”

t ă ț ii d e Ve s t , p e c are l - a și termi n a t. Era
d eja l a P e n t r u voi d e mai b i n e d e șas e a ni

În

2008,

a

început

și sim ț ea n e vo i a să se i mp l i c e î n al tceva .

pri s e

„Când am văzut că NESsT se gândea să-și

tru

extindă operațiunile și în România și căutau

Enterpri s e Development Di recto r pen-

un coordonator, am aplicat și am luat jobul.

tru Europa Centrală ș i de Es t î n U n -

Aproape șase luni am lucrat jumătate de

ga ria , Polonia , C r o a ția Slova cia, Ceh i a

Development

Rom âni a .

După

ca

f iind

Di rector
a ceea

a

E nt erpende ve n i t

49

și Ro mâ n i a , s u sţi n ân d î n

pe rsonali tăți . „A fost im-

de social business și impact

a ceas t ă fu n c ţ i e d ez vol ta-

presionant! Datorită muncii

din S.U.A. Am avut întâlniri

rea d e î n tr ep ri n d eri so-

pe care o făceam, am fost

și am avut de învățat de la

ciale. Î n 20 1 2 , p en tru toată

recomandată de Irina An-

oameni din administrație,

m unc a

ghel

Gener-

chiar și din administrația

d ep u s ă

a

p ri mi t

(Secretar

prest i g i o s u l t i tl u d e Eise n -

al

Euro-

Obama. Se crease pe lângă

h owe r F e ll ow și a făc u t

pean Private Equity and

Casa Albă o unitate de

pa rt e d i n t re c e i 2 0 d e ti -

Venture

Associ-

dezvoltare de social busi-

neri d i n î n t rea ga l u me c are

ation), primind și ea ti-

ness și am avut o întâlnire

a u pa rt i c i p a t l a p rogramu l

tlul

Fel-

chiar cu cel care conduce

inten s i v î n S t atel e Un i te

low cu ceva ani înainte.

această unitate cu profil

a le A m er i c i i , oferi t d e E i -

Am

de antreprenoriat social.”

senhower Fellowships.

sional

South

Eastern
Capital

de

Eisenhower

cunoscut-o
în

cadrul

profeNESsT.”

După

a cea stă

exp e ri e n ț ă

Î n pe ri o a d a d e F el l ow sh i p ,

„Fellowship a însemnat că

va loroa să , a ur ca t î n că o

Roxan a a av u t p arte d e

mai bine de două luni am

trea ptă , avâ nd și un ro l

un pr o g r a m in t e n s. În -

putut avea o experiență

glo ba l

t r e N e w O r le an s și Se a-

formatoare. Am avut posi-

Roxana s-a implica t ș i î n

t t le , a av u t p e ste 60 d e

bilitatea să mă întâlnesc

munca pe ca r e N ES s T o

î n t â l n i r i u n d e a schimb at

cu toți cei pe care mi i-am

f a ce în America d e S ud.

și cola b o r a t cu d ive rse

dorit să-i cunosc pe zona

în

ca dr ul

NES s T.

Pa sul ur mă tor … c eva p e c o n t p ro p riu
După 1 0 a n i , a z i s c ă e ti mp u l pen-

de

t ru p a s u l u rmă tor, și an u me c eva a ntre-

„Un Loc a început cumva latent, încă din

preno ri a l p e c on t p rop ri u . „ Desprinderea

vremurile la care lucram la Pentru Voi.

de NESsT a fost destul de grea. Nu sunt

În 2004-2005 am cunoscut-o pe Eli-

chiar de tot desprinsă. Sunt încă repre-

sabeta Moldovan, care a petrecut 25 de

zentantul legal al NESsT România și mem-

ani în instituțiile rezidențiale de stat.

Fundați a

de

Abi li tare

Sper a nț a .

bru al Consiliului director în NESsT.”
Rela ția Roxanei cu Eli nu s-a întrer u pt după
Î n 2 0 18, a d even i t memb ru î n Con si l iul Di-

a cea ta bă r ă . Ba chia r, a u devenit c el e m a i

rect or U i Pa t h . Chi ar î n ac eeași p eri oa dă ,

bune prietene. „După cei 10 ani de NESsT,

Roxan a a c re a t l a T i mi șoara U n L oc. Este

vorbeam într-o după masa cu ea, chiar

un p r o g ra m d e d ez i n sti tu ți on al i z are și de

eram la Ceva de Spus, unde e co-preșe-

spriji n a l t ra i u l î n c omu n i tate, p en tru adulți

dinte. Ne uitam pe niște rapoarte și era

cu d i z a b i l i t ă ț i . P rogramu l este su sținut

mare frustrarea. În ciuda tuturor strate-

50

giilor

frumoase,

despre

ce bine o să le fie persoanelor cu dizabilități în
țara asta, numărul celor
instituționalizați nu doar
că nu scădea, din contră,
creștea. Noi facem advocacy, dar uite că lucrurile
în practică, în viața oamenilor, e cam tot aceeași.
Poate s-au mai îmbunătățit
condițiile fizice, au apă
caldă zilnic, însă calitatea
vieții și posibilitățile de a
alege și de a fi conștient de
tine și potențialul tău, nu

și l oc ata rii. „Acum sunt trei

elul pe ca re îl impl e m en -

există în instituțiile astea.”

apartamente licențiate pe

tea ză

OilRight

Sl ove n i a .

post de locuințe protejate.
To cm a i d e a c e ea, î n ac ea

Avem planuri de a crea noi

Fi ecare di ntre no i poa t e

d upă m a s ă d e iu l i e, Rox a-

astfel de spații în anul ur-

s ă dev i nă furni zor pr in

n a a d e c i s s ă facă ce va.

mător. Toate se întâmplă

dezvoltarea unui mic g es t

A

c oac erea,

în parteneriat cu publicul

reflex de a pune uleiu l din

găsi tu l

privat, cu Direcțiile Gene-

ti gai e, fi ltrat de b u c ă ț ile

rale

de

Asistență

Gen-

de mâncare, î ntr- u n bor-

ria t el o r. D r ep t u rmare, î n

erală

și

Protecția

Copi-

can ș i de a anunț a c ând

2018

lului.

Avem

partene-

es te pli n. C ei de l a O i l

ch iar p e 3 d e cemb ri e, d e

riat de trei ani pentru șase

Right vo r veni să -l i a s a u

Ziua I n t e rn a ț i o n al ă a P er-

persoane din Timiș. Acum

putem merge pâ na l a s e-

so a ne l o r

încheiem

partene-

diul lo r în ca dr ul AMB AS A-

riat cu cei din Sibiu. Vrem

DA - building.a .com m un i t y.

d u ra t

c ev a

crista l i z a re a
fo rma t u l u i

și
și

p arten e-

s -a n ă s cu t U n Loc,

cu

D i z ab i l i tăți .

un

un

A du ra t a p roap e u n an





cam 5-7 oameni pe an.”

î n c h ei e

parten eri ate

creștem,



sprijinim

cu a u to ri t ă ț i l e l oc al e, să
înch i ri ez e

a partamen te,

Acest

business

s o ci a l

eco-inclusiv este și un creală uda bil,

tor de jo buri de tip m un ci-

să le l i c e n ț i eze, să ai b ă

d ar c eva ma i recent r ea li-

tor neca lif ica t. „Pot lucra

pa rt e n e ri a t e

p si h o-

z at, es te Oi l Ri ght . Ideea

persoanele sprijinite de Un

lo g i. D i n 20 1 9 s- au mu tat

n u est e no uă , este mod -

Loc, cu trecut instituțional

cu

Un

al t

proiect

51

sau cu dizabilități. Ei pot lucra fie pe par-

produsului finit. Acestea activități, fiind

tea de colectare, merg cu colegul nostru cu

făcute cu ușurință de aceste persoane.”

autobuzul la locatari pentru a colecta ule-

Roxana

crede



primul

iul. Intră în scările de bloc, lasă reci-

ca r e

trebui

să -l

schimbă m

pientele goale, vin, descarcă la sediu, le

în

pentru

ca

pun în butoaiele mari. Fie se implică în

lor să f ie ma i ma re este m entalit a t ea .

ar

ța r ă

impa ctul

lucru
la

noi

a cț i un i-

filtrare, în facerea lumânărilor, ambalarea

© Oil Right

„M e ntali t a t e a a s t a de s u n t pre a m ic ș i s u n t d o ar o pic ăt u ră t re b ui e sc h i m b a t ă . N u t r e b u i e s ă t e d e s c u raje z i ș i s ă t e g ân d e ști
c ă d ac ă n u p o ț i r e z o l v a o pro ble m ă în în t re g im e , d e ce să
mai fac i u n p a s m i c . Tr e bu ie s ă t e g ân d e ș t i e x act in ve rs . Cu
p ași mi c i p o ț i aj u n g e de p art e ș i im pact u l po at e fi m ai m are. ”

52

pe

„Dorim să facem auzită vocea copiilor abandondaţi!”
✍ Lorena Păcurar

© Vocea Copiilor Abandonați

A proxi m a t i v 3 000 d e copii p ărăsesc a nua l sistemul de protecție și tot a tâ ția ajun g s ă î ș i
pet rea c ă p ri m i i an i d i n vi ață î n sân u l a cestuia . C ei ca r e tr ă iesc în centrele de pla s a m e n t
sunt ț i n u ț i î n t r-o d ep en d en ță ab sol u tă . În majo r ita tea ca zurilor, copiii nu pot să î ș i e xprime n i c i o d o r in ță sau n evoi e, î n rap or t cu ceila lți co piii pe ca re îi întâ lnesc la șco a l ă , de
exemp l u . Ia r mu l ți d i n tre ei n u reu șesc să dispună de depr inder ile necesa re pentru o v i a ț ă
ind ep e n d e n t ă . De ac eea, e i au n e voie î n v i ața lor de pers oane potri v i te, car e s ă le
a scu lt e d o r i n ț ele , să îi în ț e le agă și s ă î i î ndrume s ă aleagă calea potri v i tă pe nt r u ei.

53

Vo ce a C o p i i lor Aban d on ați este o or- ii, la care intervenim și cel mai mult. Asig a niz a ț i e n e g u vern amen tal ă, c reată pen- gurăm, mai ales, materialele necesare pent ru a s p ri j i n i c op i i i afl ați î n si steme le de tru școală.” , spune Vi ș i nel Bălan , in i ți a t o r
prote c ț i e a l e statu l u i și p e c ei c are, din și f undra iser Vocea Copi i lor Abandona ț i .
d ivers e mot i ve, au aj u n s să l oc u i as că pe
st ră z i . Org a n i z a ți a a ap ăru t î n an u l 2013, Un ma re pa s f ă cut îna inte a fo st rea l i zaca o „ r ea c ț i e fireasc ă”, ven i tă d i n pa rtea rea în 2015 a unei cercetă ri efect ua t ă î n
a d o i fr a ț i c a re au c resc u t î n tr- u n cen- centrele de pla sa ment rezidenția le l a n i ve l
t ru d e p l a s a me n t, V irgil și V ișin e l Bălan .

na ționa l, sub co o rdona rea unui profe s o r

Au în c ep u t c u u n an u n ț p e Fac eb ook, prin

de a sistență socia lă de la Univer sitat e a di n

car e

p ro p u n eau

p ri eten i l or

l or

virtu- București. „La cercetarea făcută în 2015

a li im p l i c a rea î n tr- u n p roi ec t n ou , numit s-au identificat multe lacune venite din
la ac e a v re m e „D esen ăm V i i toru l Tă u” . partea copiilor cu privire la ce au acces,
Pr in p r o i ec t î și d oreau să aj u te tine- la ce ar trebui să le ofere sistemul de prorii di n c en t r el e d e p l asamen t rez i d enția le tecție socială după ce pleacă, ori dacă ei
să îș i g ă s ea s c ă u n p u n c t d e ec hi l i bru și trebuie să plece neapărat la 18 ani sau nu.
să îș i c ro i a s c ă p rop ri u l d ru m î n via ță .

Ei nu știau că mai au dreptul să stea încă doi
ani. Ei nu știau că au dreptul la o casă, la o

Au c o n t i n u a t c u p roi ec te mi c i , c u câ te- locuință unde plătesc chirie și la un loc de
va ca d o u r i d e Crăc i u n . D ar au ob s erva t muncă. Ei nu știu foarte multe lucruri, deși
că ceea c e e i f ăc eau n u era su fi c i ent. Au legea prevede. Noi, permanent, am încervrut s ă fa c ă ș i să ofere mai mu l t, d eoa rece cat să asigurăm acest suport.” , a d a ugă el .
șt ia u d i n p ro p ri a exp eri en ță c ă vi a ța în t r- un c e n t ru ș i cea d e d u p ă c en tru nu sunt
d elo c u ș o a r e. Acum, îi ajut ă și pe alți i
să de v i n ă o a me n i mari și re spon sabi li ,
ca r e s ă a i b ă prop ria lor casă, la fel ca
e i . „Noi venim în sprijinul copiilor, tineri-

lor aflați în centrele rezidențiale de plasament, la nivel național. Dar, atunci când
situația financiară ne permite, intervenim și
în familii. Adică, acele familii aflate într-o
situație precară. Pentru a evita excluziunea
socială și abandonul familial, încercăm să
intervenim fie financiar, fie material, pentru a completa nevoile respectivei familii.
În general, cumva adoptăm câteva famil-

54

© Vocea Copiilor Abandonați

© Vocea Copiilor Abandonați

De atu n c i , a u î n c ep u t să fi e p u se î n pr a c- di n punct de vedere juri di c, cât ș i din
t ică p r o g r a m ele organ izație i: acti v i -

punct de vedere al i nfras tructuri i la c a r e

t ă ț i e d u c a t i ve și ate lie re p racti ce ș i

ei au acces î n mom entul î n care plea c ă .

i n fo r m a t i ve , prin care copiii și ti neri i în v a ț ă c u m să se d e scop e re c a oa-

De a semenea , membri i as oci ației s u nt

m e n i , c e d r e p turi și obligaț ii au și cum

m ereu alături de copi i i , fi e cu u n s f a t ,

să îș i d e a s e a ma în ce d ome n ii pot ex -

cu un zâmbet s au cu o î m bră ț iș a r e,

cel a . E s t e fo a r te i mp ortan t c a ac eștia să î i as cultă ș i le oferă i ubi re, d e c a r e
f ie b i n e i n fo rmați î n l egătu ră c u modul de au, probabi l, cea mai mare nevoie.
f uncț i o n a r e a l i n sti tu ți i l or D i rec ți ei G enera le d e A s i s t en ţă Soc i al ă şi P rotec ţia C o- Însă , pa r teneria tul cu instituțiile și l e gă t upilulu i ( D G A S P C) și să ști e î n c e mă sură ra cu copiii sunt, uneori, gr eu de pă s t ra t
respe c t i vel e

î și

exec u tă

atri buțiile. din ca uza sistemului și a uno r fo rm a lită ți. Un exemplu este ca zul copiii l o r di n

E d uc a ți a p o a t e sc hi mb a u n d esti n și le secto rul 1 din București cu ca re l ucra u.
oferă a c e s t o r t in eri șan sa l a o n ou ă via ță . După spusele lui Vi ș i nel , încă aș t ea pt ă
C e l m a i i m p o r tan t aspe ct urmat d e orga-

să primea scă co ntra ctul pentru a î n cepe

nizație

să lucreze cu copiii, deși se împ l i n eș t e

este

con t in uare a

st udi i lor

co p ii l o r p e care îi ajut ă. Ac ti v ita tea un a n de câ nd a u depus într ea ga do curea liz a t ă c u e i este stri c t c on c en tra tă pe menta ție pentr u încheierea pa rt e n e ri apreg ă t i re a l o r p en tru momen tu l î n c a re vo r tului. În unele ca zur i, pr o cesul es t e un ul
pleca d efi n i t i v di n c en tre. O pre gătire atât

lung, f iind dif icil de r ea liza t și de pa rcurs .

55

Pr oi ecte in iț iat e și deru lat e
De- a l u n g u l a ni l or, orga-

gu rată

niza ț i a a p u s l a c al e și

S O, c u ajutor ul dona țiilo r

cât ev a p r o i e c te sp ec i al e.

p ri mi te.

Vio r el,

M arș ul Îngeri lor e s t e un

Co nferi n ț a

POV EST EA

p ri mu l benef icia r a l lo cu-

eveniment de co m em o ra-

ME A es t e u n p roi ec t gân -

i n ței , a re a cum un că min

re a co piilor și ti n eri l o r

d it s ă -i m ot i vez e p e c ei

n ou și speră la un viitor

ca r e a u mur it în cen t re, î n

d in c a s el e d e c op i i . I n vi -

mai b un. Acesta a intra t

ultimii 30 de a ni. V iș inel

t a ț ii s u n t t i n er i c are au p l e-

î n p os esia locuinței prin

spune că „Marșul Îngerilor

cat d i n c en t re și vi n să î și

semn area unui co ntra ct cu

a venit ca un mesaj. Ca un

spună p oves t ea d e su c c es.

organ i za ția , pentru doi a ni.

manifest către autoritățile

E i re p rez i n t ă cel mai b u n

„Dacă este să ne bucurăm

publice, de a atrage un

exemp l u d e reu și tă. A n u l

de ceva este că am reușit

semnal de alarma.” An ul

a cesta s e p re g ă tesc p en tru

să deschidem un adăpost,

trecut, pr oiectul a aj un s

o rg a n i z a re a e di ți ei a V- a.

o locuință pentru tinerii

la cea de-a V-a edi ț i e ș i

străzii, pentru tinerii care

s-a desf ă șur a t o nli n e , pri n

Pr o iec t u l Ad o p tă un t a-

au plecat din centre și au

viziona rea

l e n t a fo s t l a n sat l a î n-

ajuns pe stradă. Noi le-am

lui Pe urm ele unu i t â nă r

cep u tu l

și

pus la dispoziție o locuință

pi erdut î n s i s tem , rea l i za t

est e m e n i t s ă su sți n ă ta-

nouă, le-am dat cheile și

de un tâ nă r ca re a t ră i t e x-

lent e l e d i n c a s e l e d e c op i i ,

le-am urat un bun-venit în

per iența instituțion a l i ză ri i .

prin

materi al e.

casa lor.” , povestește unul

Până î n p r ez en t, șase c op i i

d i n i n iția to rii pro iectului.

anului

burse

și

2017

Locui nța

EDFOR -

Astfel,

inst itu ți o n a l i z a ți d i n Satu

au

fost

instituțion a l i za ț i .

do cum e n t a ru-

Pr o iectul

#Am Reu ș it ,

a pă r ut în 2019, le -a a dus

Ma re ș i N e a mț s- au b u c u-

V ișin el

ra t d u p ă u rm a p roi ec tu l u i .

mai

a f irmă

i m po rta ntă



cea

rea liza r e

premiul
a pă r a rea

II

la

se cț i un ea

drepturi l o r

i n-

a asocia ției a fo st crea -

dividua le și co lec t i ve , l a

C e n t r u l E D FORSO – EDU -

rea

Gala

C AȚ IE ,

or

FOR M ARE,

SO-

Cons i li ului

Ti neri l -

Soci etăți i

C ivile

A

2020 . Obiectivul pri n ci-

CI E TAT E es t e u n p rogram

ap ăru t în 2016 și r epre-

pa l a fost mo dif ic a rea ș i

d esti n a t c e l o r 2 0 d e ti -

z i n tă

neri i n s t i t u ț i o n al i z ați d i n

portavoce

I n s ti tuți onali zați .

o

completa r ea Legi i C opi -

copi-

lului – cu privire la m ă s uri-

B ucu reș t i , î n fi i n țat î n 2 0 1 6.

ii aflați în grija statului”.

le de protecție avut e după

A nul t r ec u t , î n n oi emb ri e

D i n ac e sta f a c pa rte tineri

ieșirea din centre – ș i a

m ai

i n sti tu țio na liza ți sa u ca re

Legi i Adopți ei , av â n d î n

56

ex a c t ,

a

fost

i n au-

„un

mecanism,
pentru

ved e re r es p e ctarea art. 49 d in Con -

fost doa r în 7 centr e de pla sa m e n t di n

st i t u ț i e , c a re s e referă l a d rep tu l l a o f a mi-

ța ră : „ Pentru no i a fo st fo a r te puțin , pen -

lie p e n t ru fi e c a re c op i l ab an d on at. Ast-

tru că , în medie, ajungea m în 50 de ce n-

fel, 13 p oveș t i d e vi ață au fost tran s puse

tre de pla sa ment. Ia r online e impo s i bi l . ”

în t ot a t â t e a i ntervi u ri c u ti n eri c a re a u
cresc u t î n c en tre d e p l asamen t și ca r e

C u toa te a cestea , a u pla nuri ma ri pe n t ru

a u re u ș i t s ă î ș i c l ăd easc ă si n gu ri p r opria

a nul 2021. În luna ma rtie, își propun s ă

viaț ă , d u p ă c e a d e l a „p rotec ți a c op i lului”.

deschidă un centru terapeuti c ș i o nou ă

Î n noi em b r i e 20 1 9, Sen atu l a ad op tat a m-

locui nță , deoa rece în cea ina ugura t ă a n ul

b ele l eg i . „Este un proiect care s-a dorit

trecut în no iembr ie, nu pot sta ma i m ul t de

a fi diferit de tot ceea ce am promovat

do uă perso a ne, din ca uza spa țiului l i m i t a t .

sau încercat să promovăm în cei șapte ani
de experiență.” , c omp l eteaz ă V iși nel .

Întrea ga lo r a ctivita te r ea liza tă c u co pi i i
este ba za tă pe vo lunta r ia t. Dețin p a rt e n e-

A nul t re c u t a fost p ri mu l î n c are nu a u

ria te cu Funda ția Fila ntro pică Metro po l i s ,

reuși t s ă î ș i p u nă î n mi șc are p roi ec t ele și

Orga niza ția Uma nita ră C oncordia ș i cu

a ct iv i t ă ț i l e , d e oarec e n u l e- au fost per-

Funda ția FARA, unde sunt tr imise ca zuri l e

m is a c c es u l î n c en tre, d i n c au z a p a nde-

identif ica te de a so cia ție. Totuși, nu ex i s t ă

m iei d e c o r o n avi ru s. Ul ti mu l ac c es l-a u

angajați în organizație. Costurile sunt supor-

avut l a î n c ep u tu l l u n i i marti e 2 0 2 0 și a

ta te de membr ii orga niza ției și din do n a ț i i .

© Vocea Copiilor Abandonați

57

O altă lume. Jurnal fotografic de pandemie
✍ Nicoleta Graur
Când a venit pandemia, m-am mutat pentru prima dată la sat. Nu a fost cel mai ușor
pas. Dar odată cu această decizie, am descoperit o altă lume: aer mai curat, spațiu
mai mult față de micul meu apartament din oraș și mai multă bucurie. Am putut să
citesc mai mult, să mă desprind de proastele obiceiuri și să mă bucur de ce mă înconjoară. Până la urmă, nu a fost o decizie rea. Așa că am decis să împart și cu voi
câteva momente imortalizate, pentru a vă arăta o parte din activitățile mele zilnice.

© Nicoleta Graur

58

© Nicoleta Graur

59

© Nicoleta Graur

60

Î n Bi n e e st e o r e v i s t ă r e a l i za t ă d e s t u de n ţ i vol u n t ari d i n c ad ru l Fa c u l t ă ţ i i d e Şt i i n ţ e P oli t i c e , Fi l o sofi e şi Ş t ii n ţ e a l e C om u n i c ă r i i , d e l a U n i ve rsi t at e a d e Ve s t di n T i m i ș o a r a , c a r e îş i p r o p u n e
să ră spân d e a s c ă f a p t e l e b u n e î n l u m e , s ă p r o m ove z e vo lu n t a r i a t u lu i ş i s ă s u s ț i n ă i m p li c a r e a .



Fleepit Digital © 2020