ieftine și de top, în România Cele mai căutate domenii de studiu din țară O nouă realitate EXCLUSIV Universitățile românești, perfecte pentru studenții străini
inovație
universitățile românești admiterea în anul UNIVERSITAR perfecte pentru studenții străini 2022-2023 NICOLAE CÎRSTEA Director nicolae.cirstea@prouniversitaria.ro CRISTIAN PAVEL Redactor Șef revista@prouniversitaria.ro DIANA SCARLAT Editor coordonator MARIUS ȘTEFAN Sales Manager parteneriate@prouniversitaria.ro MANUELA STOICA Tehnoredactare computerizată dtp@universuljuridic.ro IOAN CIORTEANU Responsabil tipar tipografia@ncprinting.ro DANA CĂPRICERU Director editură editura@prouniversitaria.ro CORNELIU ROCIU Director editură vanzari@universuljuridic.ro ALINA GRIGORAȘ Director portal portal@universuljuridic.ro Publicație editată de EDITURA B-dul Iuliu Maniu nr. 7, Corp C, sector 6, București Tel. (+4)0732.320.664 www.prouniversitaria.ro ISSN 2668-5752 ISSN-L 2668-5752 Ș coala românească a fost îndelung lăudată, pe plan internațional, până în 1990. România era în topul preferințelor studenților străini, concurența era foarte mare pentru români, iar specialiștii formați în țara noastră erau apreciați pe plan internațional, în toate domeniile. După 1995 a apărut un curent de opinie care s-a generalizat în câțiva ani, producând efecte devastatoare pe termen lung: s-a lansat o adevărată campanie de denigrare a învățământului românesc, în ciuda rezultatelor care au arătat mereu contrariul. Astfel s-a generat ideea că facultățile românești sunt „fabrici de diplome” sau „fabrici de șomeri”, deși specialiștii formați în România au continuat să aducă rezultate notabile în toate domeniile, mai ales în cercetare, invenții și inovații. Dar opinia publică a fost cea care a dictat noul „trend” al migrației tinerilor absolvenți de liceu către universități din alte țări, în ciuda costurilor mult mai mari și chiar după ce mulți dintre cei care au făcut studii în străinătate au înțeles că nu le garantează neapărat succesul în cariera profesională doar faptul că au studiat în altă țară. Problemele au apărut după decăderea unor ramuri economice importante, dar și pentru că diplomele obținute în România nu au fost recunoscute în alte țări, mai mulți ani. Rata crescută a șomajului din țara noastră, până la intrarea României în Uniunea Europeană, apoi în criza economică de după 2008, a-ntărit ideea că universitățile noastre sunt „fabrici de șomeri”, deși nu din cauza pregătirii studenților s-a înregistrat acest fenomen, ci din cauze eco o n mice. Mulți tineri au considerat, în acest context, că studiile în străinătate le oferă mai multe șanse de integrare pe piața forței de muncă, nu doar în România, ci mai ales în vestul Europei, SUA sau Canada, către care s-a-ndreptat migrația continuă a forței de muncă și a talentelor. Așa se explică, pe scurt, tendința de a alege mai degrabă o universitate din străinătate, în locul uneia din România, chiar și astăzi, când sunt condiții de studiu excelente în multe facultăți românești, datorită dotărilor laboratoarelor, în urma parteneriatelor pe care mediul universitar le-a încheiat cu mari companii internaționale - care și ele caută talente din România și investesc sume importante pentru a absorbi absolvenții instituțiilor de învățământ superior din țara noastră, tocmai pentru că sunt foarte performanți. În timp ce românii aleg, astăzi, în număr foarte mare, facultăți din vestul Europei, tinerii din aproape 100 de țări vin la studii în România. Unii vin cu burse de studiu și în cadrul unor programe de schimburi de experiență, alții vin pentru locurile cu predare în limba română, având un an de învățare a limbii și de adaptare, însă din ce în ce mai mulți studenți internaționali aleg România pentru programele de studiu în limbi străine, plătind taxa de școlarizare. Numărul studenților străini crește de la un an la altul, iar multe universități au început să-și orienteze ofertele către ei, prin introducerea unor noi programe de studii în limbile engleză și franceză, astfel încât să poată atrage mai ușor cât mai mulți candidați internaționali. S-ar putea spune că acesta este viitorul învățământului universitar din România, în condițiile în care numărul absolvenților de liceu scade continuu, fiind din ce în ce mai puțini candidați pentru locurile oferite anual de instituțiile de învățământ superior. Anul acesta se înregistrează un nou record negativ, din punctul de vedere al numărului de absolvenți de liceu. Este cel mai „negru” an pentru mediul universitar din România, din ultimii 32 de ani. În plus, de peste 10 ani, unele facultăți nu mai au candidați nici măcar pentru locurile bugetate, rectorii fiind nevoiți să caute mereu soluții pentru a nu pierde finanțarea, transformând locurile de la ciclul de licență în locuri pentru Master și Doctorat. Dar din analiza situației ultimilor ani reiese foarte clar că studenții străini pe care-i pot atrage universitățile românești sunt „cartea câștigătoare” pentru învățământul superior din țara noastră. Chiar dacă universitățile din România nu prea ajung la târgurile internaționale de educație, mai ales din cauza costurilor foarte mari pe care le presupun aceste evenimente - pe care mediul universitar din țara noastră, subfinanțat de 32 de ani, nu și le poate permite -, oferta lor ajunge la studenții străini datorită programelor de studiu care presupun schimbul de experiență și datorită evenimentelor culturale internaționale la care participă instituțiile din România. Acestea reușesc să-și facă oferta cunoscută în multe țări de unde vin studenții internaționali, datorită rezultatelor foarte bune din mediul academic românesc. Diana Scarlat editor coordonator PRO UNIVERSITARIA | iunie 2022 | www.prouniversitaria.ro 1
QUO VADIS 4 Universități românești, pentru studenți din întreaga lume OCHEAN ÎNTORS 28 Nevoia de consiliere în universitățile din România 30 O problemă de percepție: are România prea multe doctorate? 6 Studii universitare ieftine și de top, în România SPECIALIZĂRI 12 Cele mai căutate domenii de studiu în România 22 Posibilități de intrare pe piața forței de muncă 38 Evoluția către învățământul dual universitar UNIVERSITATEA, AZI 46 Campusuri din noua generație 49 Programe în parteneriat cu mari concerne, pentru investiții și inovații 53 Laboratoare de top în România INTERVIU 16 „Dăm culoare viitorului tinerilor din România și din alte peste 30 de țări” interviu cu prof.univ.dr.habil. Costel Negricea, Rectorul Universității Româno-Americane 42 „Universitatea noastră este o cetate în cetate, dar fără ziduri între noi și comunitatea gălățeană!” - interviu cu prof. dr. ing. Lucian Puiu Georgescu, rectorul Universității „Dunărea de Jos”, Galați 2 PRO UNIVERSITARIA | iunie 2022 | www.prouniversitaria.ro 57 Burse internaționale și schimburi de experiență 60 Ce atuuri au universitățile particulare
Universități românești, pentru studenți din întreaga lume Pandemia a încetinit puțin avântul pe care îl luase învățământul universitar din România în atragerea studenților străini, însă din acest an există mari șanse pentru o revenire a creșterii numărului de tineri din alte țări care să vină la studii universitare și postuniversitare în țara noastră. Reluarea târgurilor de educație cu prezență fizică, la care participă și reprezentanți ai instituțiilor de învățământ superior din România, va fi unul dintre elementele esențiale pentru atragerea cât mai multor studenți străini, în următorii ani, pentru că educația universitară din țara noastră este de top, având costuri mult mai reduse decât în vestul Europei, în SUA sau în Canada. Î n timp ce tinerii români vor să plece din țară pentru a urma cursurile unor universități din Occident, din ce în ce mai mulți tineri din alte țări aleg universitățile din România. Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că în anul 2019 au fost cei mai puțini studenți români care și-au luat diploma de absolvire la universitățile din România, dar a crescut numărul străinilor înscriși la facultățile din țara noastră. Instituțiile de învățământ superior primesc studenți atât din Uniunea Europeană, cât și din țările non-UE, iar în ultima perioadă, ofertele s-au îndreptat către Africa, unde tinerii au avantajul de a vorbi fluent limbile engleză și franceză, astfel încât se pot înscrie la programe cu predare în aceste două limbi de circulație internațională. Maroc, Tunisia, Tanzania, Nigeria, Egipt sau Siria sunt printre țările care au trimis din ce în ce mai mulți studenți în România. Există și colaborări tradiționale cu unele state arabe sau de pe continentul african, încă din anii ’70. Siria și Tunisia sunt printre țările care au trimis la studii în România zeci de mii de tineri, prin programe finanțate de guverne. Sunt foarte mulți medici din aceste țări care au făcut facultatea în România, până în 1990, iar colaborarea dintre state a continuat și după schimbarea regimului politic în țara noastră. Chiar dacă atragerea studenților străini a suferit un declin după 1990, situația s-a schimbat în bine după 2010. Din datele INS, reiese că în 2009 erau doar 7.800 de studenți străini în țara noastră, crescând la 13.778 în 2010. O creștere semni Studenții străini pot opta pentru universitățile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Craiova, Timişoara, Târgu Mureş, Constanţa, Braşov, Sibiu sau Arad. Pentru a atrage un număr cât mai mare de studenți străini, Universitățile de Medicină și Farmacie au pregătit deja mai multe cursuri exclusiv în limbile engleză și franceză, unele urmând să înceapă din acest an universitar. 4 PRO UNIVERSITARIA | iunie 2022 | www.prouniversitaria.ro fica vă s-a înregistrat din 2014, când ti numărul acestora a trecut peste 20.000, iar în 2019 a ajuns la 25.326. În 2020-2021 a fost o scădere ușoară la ciclul de licență, dar nu sub 24.000. Numărul cursanților a depășit 30.000 în total, cu ciclurile de masterat și doctorat. Pentru următorul an universitar se așteaptă din nou creșteri semnificative și continuarea trendului de până în 2019. La fel ca în alte domenii afectate de restricțiile impuse în pandemie, învățământul universitar ia ca punct de reper anul 2019, în privința atragerii studenților străini pentru înscrierile în următorul an universitar.
Strategie de promovare internațională UMF „Iuliu Hațieganu” a fost prima universitate din România care a mizat pe atragerea studenților străini care să ocupe un număr cât mai mare de locuri, în perspectiva diminuării accentuate a numărului de studenți români, care se anunța încă de atunci. Numărul de locuri alocate străinilor a crescut de la un an la altul, dar numărul candidaților a crescut și mai mult, iar trendul crescător pare a se menține și în următorii ani. Facultatea de Medicină din cadrul UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca este prima instituție de învățământ medical din România care a primit acreditarea internațională pentru calitatea educației, în urma evaluării externe realizate de AMSE (Asociația Școlilor de Medicină Europene) și ASIIN (Agenția pentru Acreditarea Programelor de Studiu în Inginerie, Matematică și Științe Naturale), realizată după standardele WFME (World Federation of Medical Education). Această acreditare internațională a calității educației, pe lângă diploma de calitate „Label CIDMEF”, primită de la Conferința Internațională a Decanilor Facultăților de Medicină Francofone în anul 2013, a contribuit la creșterea spectaculoasă a numărului de aplicații ale studenților străini din ultimii ani. Pentru a atrage cât mai mulți studenți străini, din 2013 până în 2019, la fiecare început de an universitar, UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, în parteneriat cu organizațiile studențești EMSA (English Medical Students’ Association) și CMC (Corporation Médicale Cluj), cu Ambasada Franței în România și Institutul Francez din Cluj-Napoca, a organizat seminarul de integrare a studenților internaționali de la secțiile franceză și engleză - Pre-rentrée, respectiv, Welcoming Days. În pandemie, seminarul s-a desfășurat online, iar studenții au primit Ghidul studentului internațional, editat de conducerea Facultății de Medicină. Ghidul cuprinde informații necesare pentru acomodarea în viața academică. Studenții străini au fost familiarizați cu utilizarea aplicației InfoUtil UMF Cluj, destinată furnizării de informații esențiale atât pentru studii, cât și pentru viața de zi cu zi în Cluj-Napoca. UMF Iași Medicina și Farmacia au rămas în top Chiar și în perioada pandemiei, domeniul universitar care a atras cei mai mulți studenți a fost Medicina. Până în 1990, România era vestită pentru numărul mare de studenţi străini care veneau la noi pentru a face Facultatea de Medicină. Pe următoarele locuri în topul celor mai căutate domenii de specializare se aflau Construcţiile, Arhitectura și Medicina veterinară. În anul 2014, când s-a înregistrat prima creștere importantă a numărului de studenți străini în România, topul facultăților cu cei mai mulți înscriși era dominat de Medicină, la ciclul licență: Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași era pe primul loc (2.359 de studenți străini); apoi Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București (1.337); Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj (2.157); Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara (1.510); Universitatea Ovidius din Constanța (1.032). În următorii cinci ani, topul a rămas aproximativ același, numărul studenților străini crescând anual. Pentru Medicină, cei mai mulți studenți erau, în 2014, din Israel (1.521), Franța (1.388), Tunisia (1.185), Grecia (951) și Maroc (651). Și topul țărilor din care provin studenții străini la Facultățile de Medicină din România s-a păstrat din 2014 până în 2021. Anul trecut, concurența a fost foarte mare pentru Medicină și Farmacie, pe locurile pentru studenții străini. La UMF Cluj, pe locurile pentru studenți străini au fost 11 candidați pe un loc (2.296 de candidați pe 615 locuri). UMF „Iuliu Hațieganu” este universitatea cu cel mai mare număr de studenți străini din România, cu aproximativ 3.000 de studenți din 62 de țări, de pe 6 continente. Cei aproape 2.300 de candidați din 2021 au provenit din 75 de țări, cei mai mulți venind din Franța, Germania, Maroc, Tunisia, Italia, Elveția și Israel. Au putut opta pentru trei programe de studiu, cu predare în limba engleză sau franceză: Medicină, Medicină dentară și Farmacie. Și în 2020 a fost concurență foarte mare la UMF „Iuliu Hațieganu”, respectiv 1.759 de candidați din 90 de țări, pe 600 de locuri. La UMF „Carol Davila” din București, anul trecut au fost scoase la concurs 330 de locuri, dar au fost 550 de candidați, astfel încât a fost nevoie de o selecție destul de dificil de făcut, pentru că toți candidații au venit foarte bine pregătiți. Concurența a crescut, chiar în condițiile în care costurile cu școlarizarea au fost semnificativ mai mari anul trecut, ajungând de la 6.000 la 7.500 de euro pe an. Încă din anul 2009, când erau în România de cinci ori mai puțini studenți străini decât astăzi, tendințele s-au menținut: peste 70% din studenții străini care învățau în România în 2009 (5.678) erau la Medicină și Farmacie, cea mai căutată universitate fiind „Iuliu Hațieganu”, cu 1.973 de studenți. Urmau în clasament UMF Iași, cu 1.116 studenți străini, și București, cu 957. Clujul este încă de atunci în topul programelor de licență pentru studenții străini, iar UMF „Carol Davila” din București este în topul preferințelor celor care aleg programele de doctorat sau de rezidențiat. PRO UNIVERSITARIA | iunie 2022 | www.prouniversitaria.ro 5
Studii universitare ieftine și de top, în România Atragerea unui număr cât mai mare de studenți străini la universitățile din România este, în egală măsură, o oportunitate pentru universitățile din țara noastră și pentru cei care vin să învețe aici. Dacă pentru tinerii din alte țări, studiile universitare din România înseamnă calitate superioară la prețuri mult mai mici decât în țările lor sau în alte state cu universități de top, pentru sistemul universitar românesc este șansa la supraviețuire, în condițiile scăderii accentuate a numărului de studenți români. Î n prima zi a anului universitar 2021-2022, 401.902 studenți începeau facultatea, în ciclul de licență, din care 347.055 la stat și 54.847 la universități particulare. A fost un record negativ al ultimului deceniu, din cauze multiple. Doar 6% a fost procentul studenților străini, în ultimii doi ani. Una dintre cauzele scăderii numărului de studenți români este scăderea ratei de promovare a bacalaureatului: 107.201 absolvenți de liceu promovați în ambele sesiuni din anul 2020 și 99.122 de absolvenți promovați în ambele sesiuni în 2021. Alt motiv serios al scăderii numărului de candidați este scăderea populației școlare. Din totalul absolvenților de bacalaureat, aproape 10.000 nu vor să urmeze cursuri universitare, iar 3.500-4.000 (din 8.000-8.500 până în 2020) aleg instituții de învățământ superior din alte țări, conform statisticilor făcute în fiecare an. Scăderea numărului de absolvenți de liceu, de la peste 300.000 în anii ’90, până la puțin peste 90.000 în ultimii ani, le-a creat probleme grave unora dintre universități, mai ales pentru că locurilor plătite de la bugetul statului li se adaugă peste 30.000 de locuri cu taxă, în instituțiile de stat, și alte 30.000 la universitățile private. În ultimii ani, instituțiile de învățământ superior s-au confruntat cu un deficit de peste 30.000 de candidați. Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași 6 PRO UNIVERSITARIA | iunie 2022 | www.prouniversitaria.ro Populația e în continuă scădere Conform estimărilor INS, populația de 18 ani era, anul trecut, de numai 201.656 de persoane, cea mai redusă din ultimii 5 ani. Cifrele sunt luate în calcul și de Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS), pentru stabilirea numărului de locuri bugetate în învățământul public universitar, care pentru anul universitar 20222023 este tot 62.000, la fel ca anul trecut, la care se adaugă peste 1.700 pentru învățământul militar. „La nivel universitar avem 63.729 de locuri la licenţă. Sunt 62.000 de locuri pentru învăţământ superior civil şi 1.729 de locuri pentru învăţământ superior militar. La nivel de master avem 36.642 de locuri, 36.000 la învăţământ civil şi 642 de locuri în învăţământ superior militar. La nivel de doctorat avem 3.220 de locuri finanţate, iar pentru rezidenţiat avem 5.000 de locuri finanţate”, a explicat ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, într-o conferință de presă, după ce au fost aprobate, prin Hotărâre de Guvern, locurile bugetate pentru următorul an universitar. În aceste condiții, șansa de a menține sistemul universitar din România este aducerea unui număr cât mai mare de studenți străini. Pentru a ajunge la un procent mai mare de 6% din numărul total de locuri ocupate de aceștia în instituțiile de învățământ superior din România, e nevoie mai ales de cât mai multe programe de studiu cu predare în limbile engleză și franceză. Deși străinii pot veni în România pentru a se înscrie în programele de pregătire și de învățare
lângă taxele reduse, studenții sunt atrași și de faptul că în facultățile românești predau profesori foarte buni. La Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, cu o tradiție de peste 100 de ani, taxa pentru studii universitare de licență este de 9.000 de lei pe an pentru studenții români, la care se aplică mai multe categorii de reduceri, iar pentru studenții străini este de 7.200 de euro pe an. a limbii române, sunt foarte puțini cei care fac acest lucru, iar modelele de succes sunt cele cu studii în limbi străine. UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca este cel mai bun exemplu, care arată creșterile fabuloase de cereri din partea candidaților internaționali, după investiția în programele de studiu în limbile engleză și franceză, din anul 2009 până în 2021. Pentru studenții străini care vor să învețe în limba română, universitățile stabilesc un număr maxim de locuri, în fiecare an. Pentru un student străin, costurile, care se ridică, în medie, între 2.500 și 3.200 de euro pe an la o universitate din România, sunt mult mai mici decât la o universitate de nivel mediu din vestul Europei, unde trebuie să achite sume mai mari de 10.000 de euro pe an. Sunt avantajoase și prețurile plătite pentru chirie, mai ales în campusurile universitare, costurile fiind mult mai mici decât în vestul Europei. Excepție fac unele facultăți și specializări pentru care taxele de școlarizare sunt peste 6.000 de euro pe an (Medicină și Farmacie), însă și acestea sunt mult mai mici decât la facultăți similare din vestul Europei. Taxe mai mari de 3.200 de euro pe an mai sunt și la Facultățile de Arte, Muzică, Teatru și Design. În domeniile socio-uman, taxele anuale de școlarizare sunt mai mici de 2.500 de euro, la unele facultăți fiind și sub 2.000 de euro. Oferta românească pentru viitoarele generații de medici străini Cel mai căutat domeniu este Medi cină și Farmacie, pentru că școala românească este recu oscută ca una n dintre cele mai bune din lume. Pe Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca este cea mai veche instituţie de învăţământ medical din Transilvania. Învățământul universitar din Cluj are tradiție din 1581, iar în anul 1775 a fost înfiinţată „Şcoala medicochirurgicală” din Cluj. În 1919 a fost întemeiată Facultatea românească de Medicină, ca parte componentă a Universităţii „Daciei Superioare”. Primul decan şi organizator al facultăţii a fost Iuliu Haţieganu, denumit ulterior „Magnificus Rector” al acestei universităţi. Taxa de studii pentru licență este aici 8.100 de lei pe an pentru studenții români, cu reduceri pentru anumite categorii, iar pentru studenții străini este 6.000 de euro pe an. Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași este, de asemenea, una dintre cele mai vechi instituții de învățământ superior din România, înființată în anul 1879. În anul 1991 a primit statutul de Universitate și numele celebrului reprezentant al Școlii de Anatomie Funcțională Iași, Grigore T. Popa. Ulterior a fost inclusă și Facultatea de Bioinginerie Medicală, singura de acest fel din România. Taxa de studii pentru licență este 7.500 de lei pe an pentru studenții români, cu reduceri pentru anumite categorii, iar pentru studenții străini este 5.000 de euro pe an. Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova s-a înfiinţat în anul 1970, în cadrul Universităţii din Craiova, care preciza că Institutul de Medicină şi Farmacie din București va acorda sprijin metodologic, didactic şi ştiinţific noii facultăți. În 1998, Parlamentul României a înființat, prin PRO UNIVERSITARIA | iunie 2022 | www.prouniversitaria.ro 7
Fleepit Digital © 2021